Știri
Știri din categoria Politică
Demisia lui Constantin Toma din conducerea PSD Buzău deschide o nouă fisură în controlul politic local asupra votului din Consiliul Local, după ce o parte dintre consilierii social-democrați au respins, în două ședințe consecutive, proiecte inițiate de primar, potrivit Digi24.
Primarul municipiului Buzău a anunțat că renunță la funcțiile de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD, invocând „atitudinea ostilă” a conducerii locale și a unei părți importante a consilierilor PSD. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este datat 2 iunie 2026.
În declarația sa, Toma leagă ruptura internă de voturile din Consiliul Local, unde spune că o parte dintre aleșii PSD au blocat proiecte propuse de el ca primar. El afirmă că nu se mai „regăsește” în posturile de conducere din partid, deși susține că organizația municipală pe care a condus-o este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, PSD a obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local.
Toma își justifică decizia și prin tensiunile cu linia de la centru a partidului, despre care spune că a „pus țara într-o situație foarte dificilă”. În context, Digi24 notează că edilul a criticat ieșirea PSD de la guvernare și inițierea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan, fiind acuzat de alți lideri PSD că ar fi susținător al premierului.
În același timp, primarul nu poate demisiona din PSD fără să-și piardă mandatul, menționează publicația, ceea ce înseamnă că ruptura anunțată este, deocamdată, una de conducere internă, nu de apartenență politică.
Președintele PSD Buzău, Romeo Lungu, a reacționat marți și a spus că demisia era previzibilă, având în vedere pozițiile exprimate de Constantin Toma în ultimul an. În material este menționată și o reacție a lui Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia.
Separat, Digi24 amintește că senatorul PSD Daniel Zamfir a avut o reacție dură la adresa lui Toma, pe care l-a numit „singurul bolojenist din PSD” și a susținut că atacurile acestuia ar avea la bază „frustrări personale” legate de alegerea Liei Olguța Vasilescu la șefia Asociației Municipiilor din România.
Din informațiile prezentate, demisia are o componentă operațională directă la nivel local: relația dintre primar și propria majoritate politică din Consiliul Local. Toma indică explicit că blocajele din ultimele două ședințe au fost un factor declanșator, ceea ce sugerează un risc de instabilitate în adoptarea proiectelor administrației, chiar dacă el rămâne în partid pentru a nu-și pierde mandatul.
Recomandate
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
CCR a amânat până pe 18 iunie decizia asupra OUG SAFE , prelungind incertitudinea juridică privind validitatea ordonanței adoptate de Guvern după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24 . Ședința Curții a început la ora 12:00, iar reluarea discuțiilor este programată peste o săptămână. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu , în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care reclamă un posibil conflict constituțional între Guvern și Parlament. Miza este dacă Executivul a depășit limitele constituționale atunci când a adoptat ordonanța de urgență privind programul SAFE după ce fusese demis și avea atribuții limitate. În documentul depus la CCR pe 20 mai, Grindeanu susține că adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 în intervalul 5–8 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, ar fi reprezentat „un abuz de drept public”. El cere Curții să constate dacă au fost încălcate limitele constituționale în această situație. Cronologia care stă la baza sesizării Din datele prezentate în articol, ordonanța a avut un parcurs în doi pași: 4 mai : proiectul privind investițiile în apărare a fost adoptat inițial de Cabinetul Bolojan, cu o zi înainte de moțiunea de cenzură; ulterior, din cauza unor modificări, actul a avut nevoie de un nou aviz al Consiliului Legislativ , care a venit după demiterea Guvernului; 8 mai : Executivul a repus OUG pe ordinea de zi și a adoptat forma modificată. Digi24 notează explicit că, odată demis, Guvernul nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență. Reacția lui Ilie Bolojan Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat sesizarea drept „o acțiune de imagine” și a acuzat PSD că încearcă să își „acopere neputința de a veni cu soluție” după căderea guvernului, într-o declarație la B1TV. „Sunt acţiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să îşi acopere neputinţa de a veni cu soluţie, după ce au generat căderea guvernului, o acţiune iresponsabilă care nu face bine României. Când faci un astfel de lucru, trebuie să vii cu o soluţie. Ca să acopere această lipsă de soluţie, fac această gălăgie.” Context: alte sesizări pe aceeași ordonanță Aceeași ordonanță a mai fost atacată la CCR de AUR, SOS și PACE, însă judecătorii Curții au respins sesizarea, potrivit informațiilor din articol. Următorul reper este 18 iunie , data la care CCR ar urma să reia ședința și să decidă asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu. [...]
CCR a amânat până pe 18 iunie un verdict care poate stabili limitele unui guvern demis la emiterea de OUG-uri. Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională a decis miercuri, 10 iunie, să amâne pronunțarea asupra sesizării depuse de liderul PSD Sorin Grindeanu privind un posibil conflict constituțional legat de Ordonanța de urgență nr. 38/2026, asociată programului SAFE. Reluarea judecății este programată pentru 18 iunie, conform unor surse din instituție citate de Digi 24. Miza: ce poate (și ce nu poate) face un guvern după moțiunea de cenzură Sesizarea lui Sorin Grindeanu vizează modul în care Guvernul ar fi adoptat actul normativ după ce fusese demis prin moțiune de cenzură. În argumentația prezentată, Executivul ar fi depășit limitele constituționale, întrucât, după demitere, ar avea atribuții restrânse și nu ar putea adopta ordonanțe de urgență. Grindeanu susține că adoptarea și publicarea ordonanței după căderea Guvernului reprezintă „un abuz de drept public”, demersul fiind făcut în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Cronologia adoptării OUG 38/2026, așa cum e descrisă în sesizare Actul normativ privind investițiile în domeniul apărării a fost aprobat inițial de Cabinetul condus de Ilie Bolojan pe 4 mai, cu o zi înainte de adoptarea moțiunii de cenzură. Ulterior, din cauza unor modificări, documentul a avut nevoie de un nou aviz, obținut după demiterea Guvernului. Guvernul a reintrodus ordonanța pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai, când avea un mandat limitat, și a adoptat forma modificată. Poziția premierului interimar și ce a mai decis CCR pe aceeași ordonanță Premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a catalogat demersul PSD drept unul politic, susținând că sesizarea ar fi „o acțiune de imagine”. În paralel, aceeași ordonanță a fost contestată la CCR și de partidele AUR, SOS și PACE, însă Curtea a respins aceste sesizări. Decizia așteptată pe 18 iunie ar urma să lămurească dacă adoptarea OUG SAFE după pierderea sprijinului parlamentar a încălcat sau nu Constituția. [...]
PSD ridică presiunea pentru formarea rapidă a unui nou guvern , pe fondul interimatului instalat după căderea Cabinetului Bolojan, iar Sorin Grindeanu își leagă mesajul de nevoia de decizii economice „rapide” pentru firme și populație, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că „românii, firmele cu capital românesc și întreaga economie” au nevoie de „un partener de discuții credibil” și de „un Guvern nou” care să decidă repede. Grindeanu spune că ar fi vrut o dezbatere despre măsuri pentru creșterea puterii de cumpărare, reluarea investițiilor (pe care le numește „vitale” pentru menținerea locurilor de muncă) și un plan de reducere a fiscalității „prea mari” pentru veniturile mici și medii. În același mesaj, Grindeanu atacă guvernul interimar și pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „ayatolah”, și acuză o „mascaradă continuă” după 5 mai, cu „același mesaj anti-PSD”. El afirmă că adversarii politici ar fi „mânați de orgolii”, ar „crea doar blocaje” și ar „găsi pretexte”, acuzând totodată atacuri la adresa unor persoane pe care le descrie drept „absolut decente” și cu „o reputație profesională ireproșabilă”. Contextul interimatului și blocajul politic Adevărul reamintește că Ilie Bolojan a fost demis, iar guvernul a căzut în urma moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR . Din 5 mai, Executivul funcționează în regim de interimat, până la învestirea unui nou premier și a unui nou cabinet. Pe acest fundal, PNL a transmis recent că nu va participa la formarea și nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, „direct sau indirect”, poziție relatată de publicație și detaliată într-un material separat al Adevărul: Adevărul . De ce contează Mesajul PSD mută disputa din registrul strict politic în zona deciziilor economice amânate în perioada de interimat: investiții, locuri de muncă, fiscalitate și putere de cumpărare. În același timp, poziția PNL de excludere a PSD din orice formulă guvernamentală indică un potențial blocaj în negocierile pentru un nou cabinet, ceea ce poate prelungi perioada în care guvernul operează cu atribuții limitate. [...]
USR cere o dezbatere publică despre limitele independenței justiției , după ce Secția pentru judecători a CSM a publicat o hotărâre în care denunță o „încercare de subordonare” a puterii judecătorești și nominalizează actori politici și din presă, potrivit Antena 3 . Partidul condus de Dominic Fritz susține că demersul CSM „depășește limitele apărării legitime” și reclamă riscul ca o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești să se poziționeze împotriva criticilor publice, indiferent de conținutul acestora. „Solicităm o dezbatere publică serioasă despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia. Ambele sunt piloni ai statului de drept, iar unul nu îl anulează pe celălalt.” Ce contestă USR în hotărârea CSM USR afirmă că hotărârea publicată de CSM ar merge dincolo de apărarea independenței magistraților, invocând, între altele, faptul că documentul: „împarte presa în bună și rea”; nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a „dușmanilor justiției”; include, potrivit USR, persoane din afara partidului „categorizate fals” drept „USR”, pe baza unor poziții publice apropiate. „Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase - și pe formă, și pe fond.” În comunicatul citat, USR mai susține că, în acest tip de abordare, „apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, în condițiile în care dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și libera exprimare sunt garantate constituțional, iar funcționarea justiției este un subiect de interes public. Poziția CSM și pașii anunțați Secția pentru judecători a CSM a transmis că peste 3.500 de judecători denunță o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către politicieni și a constatat existența „unui atac fără precedent” la adresa independenței justiției, decizând apărarea independenței judecătorilor. CSM arată că măsura a fost adoptată în urma unei analize a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și unor persoane publice, „începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent”, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. Potrivit comunicatului, hotărârea urmează să fie comunicată, spre informare, către o listă de instituții și organizații, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene , precum și președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (în calitate de coordonator al aderării la OCDE). [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
