Știri
Știri din categoria Politică
PSD anunță că va încerca să blocheze în Senat vânzarea accelerată de participații ale statului la companii profitabile, invocând lipsa unei listări publice și riscul unor negocieri directe, potrivit Adevărul. Miza este una de reglementare: social-democrații susțin că pregătesc o intervenție legislativă care să oprească astfel de tranzacții până la finalul lui 2027.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat pe Facebook că formațiunea începe „ofensiva” în Senat pentru „apărarea companiilor profitabile ale statului” de ceea ce a numit „taifunul Bolojan”. În aceeași postare, Zamfir afirmă că ar exista un plan de „vânzare accelerată de acțiuni” prin metoda ABB (accelerated bookbuilding – o procedură de vânzare rapidă de pachete de acțiuni), fără listare la bursă și prin negociere directă.
Zamfir susține că o lege ar urma să „blocheze înstrăinarea, până la 31 decembrie 2027, a acțiunilor statului la companiile profitabile”. În relatarea Mediafax, citată de publicație, el afirmă că statul ar urma să-și înstrăineze acțiunile „prin proceduri fără listare publică, prin negocieri directe”.
La începutul săptămânii, PSD a cerut premierului Ilie Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu „retragerea imediată” din procedura legislativă a oricăror inițiative privind vânzarea unor companii de stat considerate strategice și profitabile.
Potrivit unui comunicat al PSD, partidul acuză lipsă de transparență în procesul decizional și spune că nu ar fi existat consultări nici cu partenerii de coaliție, nici cu miniștrii de resort ai PSD înainte de prezentarea acestor planuri.
Recomandate
Un sondaj CURS indică o presiune politică în creștere în București, unde majoritatea respondenților spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze , pe fondul unei percepții larg negative despre direcția țării și a Capitalei, potrivit Adevărul . Datele sugerează un climat de nemulțumire care poate amplifica instabilitatea guvernamentală și poate influența competiția electorală locală. Cercetarea CURS (Tip Omnibus) a fost realizată în București în perioada 22–25 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.073 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Demisia premierului, susținută de o majoritate La întrebarea privind o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, 54% dintre respondenți spun că acesta ar trebui să demisioneze, 42% sunt împotrivă, iar 4% nu au o opinie. Rezultatul indică o majoritate favorabilă demisiei în rândul bucureștenilor intervievați. Nemulțumirea rămâne dominantă: țara și Capitala „merg într-o direcție greșită” Sondajul arată o percepție negativă puternică la nivel național: 74% dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită, 19% consideră că direcția este bună, iar 7% nu au o opinie. Și pentru București, evaluarea este preponderent negativă: 63% spun că orașul merge într-o direcție greșită, 31% cred că direcția este bună, iar 6% nu se pronunță. Problemele care apasă pe agenda publică Principalele probleme indicate de respondenți sunt: traficul și aglomerația: 27%; impozitele și taxele: 13%; starea străzilor: 12%; curățenia: 10%; apa caldă: 9%; nivelul de trai: 9%; sănătatea: 8%; poluarea: 7%; parcările: 3%; transportul în comun: 1%. Criza din coaliție, cunoscută de majoritatea respondenților Tensiunile din coaliția de guvernare sunt un subiect cu vizibilitate ridicată: 67% spun că au auzit despre ele, iar 21% au auzit, dar nu sunt foarte la curent. Doar 7% declară că nu au auzit deloc, iar 5% nu au răspuns. Intenția de vot la locale: competiție strânsă în plutonul din față În ceea ce privește intenția de vot la alegerile locale, sondajul indică o distribuție fragmentată: PSD: 22% PNL: 20% AUR: 20% USR: 16% SENS: 6% PNRR-Piedone: 5% SOS România: 5% Partidul Oamenilor Tineri: 2% REPER: 2% alte opțiuni: 2% Publicația notează că detalii despre opțiunea de vot sunt prezentate într-un material separat: Adevărul . Autorii sondajului leagă tabloul general de nemulțumiri legate de trafic, costuri și funcționarea administrației, într-un context politic pe care îl descriu drept fragmentat și influențat de tensiunile actuale. În același articol este menționat și un alt material despre CURS: Adevărul . [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările cu partidele pro-europene pe SAFE și PNRR , într-o încercare de a ține pe agendă proiectele cu impact direct asupra finanțărilor și angajamentelor României, în contextul tensiunilor politice apărute după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată luni, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni . La discuții sunt așteptați liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, descriși de Administrația Prezidențială drept formațiuni parlamentare pro-europene. Tema anunțată a întrevederii vizează „implementarea programelor majore pentru România”, menționate explicit ca SAFE și PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență , instrumentul prin care România accesează fonduri europene condiționate de reforme și investiții). Contextul politic al consultărilor Nicușor Dan a avut consultări și miercuri cu partidele, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. În urma acelor discuții, președintele a făcut un apel la „dezescaladare” și a spus că formațiunile participante și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele esențiale din perioada imediat următoare. În declarația redată de aceeași sursă, Nicușor Dan a afirmat că partidele și minoritățile naționale au exclus o guvernare cu „forțe anti-occidentale”, indicând explicit AUR, și a invocat, între priorități, OECD, SAFE și PNRR. „Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta.” [...]
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , spune că vor urma evaluări în instituțiile din subordine dacă apar concursuri „pe ultima sută de metri” pentru permanentizarea unor posturi , pe fondul unei „forfote” pe care o pune pe seama unor reprezentanți PSD, potrivit Mediafax . Buzoianu a fost întrebată despre riscul ca persoane din instituțiile subordonate ministerului să încerce să blocheze decizii sau reforme, discuția vizând și posibile concursuri organizate în această perioadă pentru ocuparea unor funcții-cheie. Acuzația: concursuri pregătite în criză politică pentru „permanentizarea” unor oameni Ministra afirmă că a aflat „pe surse” despre o „foarte mare forfotă” în instituții din subordinea Ministerului Mediului , unde s-ar pregăti concursuri pentru ocuparea unor posturi-cheie, cu scopul de a permanentiza persoane aflate temporar în funcții. „Zilele acestea am aflat despre autoritățile din subordine a Ministerului Mediului, că este o foarte mare forfotă, că se pregătesc să fie date concursuri de către reprezentanții PSD ca să fie ocupate anumite posturi-cheie din instituție.” Ea susține că, dacă va constata că „pe linie politică” se încearcă permanentizarea unor posturi „acum, pe ultima sută de metri”, vor exista evaluări, iar cei pe care îi consideră că „sabotează” instituțiile nu vor mai fi nominalizați de Ministerul Mediului, „cât sunt ministru”. Ce spune despre amploarea situației în subordine Întrebată dacă se referă la instituții conduse interimar, Buzoianu a indicat că situația ar fi mai largă, arătând că „peste tot” există posturi ocupate fie prin concurs, fie prin interimari numiți de directorii instituțiilor din subordine. În acest context, ea a afirmat că, în „zilele de criză politică”, s-ar pregăti dosare pentru lansarea rapidă a unor concursuri, astfel încât persoane numite interimar să fie confirmate pe posturi prin proceduri de concurs. „Noi nu vom permite un astfel de teatru de prost gust pe banii și pe nervii românilor. Deci în niciun caz nu se vor permanentiza posturi politice pentru niște oameni care nu vor putea să demonstreze că au competența necesară (…) și nu în plină criză politică când nimeni nu se uită pe subiectul acesta, repede, rapid, lansăm niște concursuri și punem acolo niște oameni care să fie permanent acolo.” Ministra nu indică în material nume de instituții sau persoane și își bazează afirmațiile pe informații despre care spune că le-a aflat „pe surse”. [...]
Președintele Nicușor Dan convoacă luni la Cotroceni o discuție tehnică despre PNRR și SAFE , într-un demers care urmărește să țină pe agendă proiectele cu miză economică în plină criză politică, potrivit Economica . Invitația vine după ce șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari din Guvern. Nicușor Dan spune că își va exercita în continuare rolul de mediator și că i-a chemat pe liderii celor patru partide pro-europene și pe liderul grupului parlamentar al minorităților naționale pentru „o discuție tehnică și aplicată” despre programele majore pentru România, „precum SAFE și PNRR”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. De ce contează: proiectele economice rămân în joc, deși coaliția e în criză Consultările au loc după declanșarea crizei politice, generată de retragerea de către PSD a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. În acest context, președintele a avut deja miercuri consultări la Palatul Cotroceni cu formațiunile din coaliția de guvernare, iar la final a indicat că reprezentanții acestora și-au afirmat disponibilitatea de cooperare pe proiecte esențiale în perioada următoare: aderarea la OECD, implementarea programelor SAFE și PNRR. În declarația de presă de miercuri seara, Nicușor Dan a insistat că, dincolo de criza politică, „avem instituții ale statului care funcționează” și că „nu se pune în discuție direcția pro-occidentală a României”. Totodată, a afirmat că partidele și minoritățile naționale prezente au exclus „o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR”. Ce urmează și care e cadrul Președintele a precizat că discuțiile de la Cotroceni au fost informale, deoarece „la acest moment politic, Constituția nu dă președintelui vreo atribuție, vreun act direct pe care să-l facă”. Noua rundă de consultări, programată luni, este prezentată ca o întâlnire axată pe componenta tehnică a programelor majore, într-un moment în care scena politică este tensionată după decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru prim-ministru. [...]
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete , spune că a refuzat o reducere de 10% a veniturilor medicilor , iar conflictul pe această temă ar fi dus la deteriorarea relației cu premierul Ilie Bolojan , potrivit Antena 3 . Miza este una bugetară și operațională: o tăiere „contabilă”, în condițiile unui deficit mare de personal, ar fi putut afecta funcționarea sistemului sanitar. Rogobete a declarat că i s-a recomandat fie să taie 10% din veniturile personalului medical, fie să concedieze 10% dintre angajați, pentru „a ne închide pe cifră”. El a susținut că o astfel de măsură ar fi generat „haos” și „destabilizare fără precedent”, invocând un deficit de „aproape 40.000 de persoane” în sistem și faptul că medicii ar fi plătiți pentru gărzi la nivelul anului 2016. „A tăia contabil şi fără sens 10% din salariile personalului medical (...) ar fi creat un haos şi o destabilizare fără precedent a sistemului de sănătate. Şi da, m-am opus, ferm şi vehement şi public (...)” De ce contează: costuri vs. capacitate de funcționare Din perspectiva impactului, episodul indică o tensiune între țintele de economii la buget și riscul de a agrava lipsa de personal din sănătate. Rogobete a argumentat că reducerea veniturilor sau disponibilizările ar fi lovit direct în capacitatea de a asigura servicii medicale, într-un sistem deja subdimensionat. Tot el a afirmat că, dacă „astăzi medicii nu au salariile tăiate”, acest lucru s-ar datora faptului că „doi oameni” și-ar fi pus mandatul pe masă în acel moment, fără a preciza în detaliu cine este al doilea. Cronologia rupturii și efectele administrative invocate Ministrul demisionar a mai spus că problemele de comunicare între Ministerul Sănătății, Parlament și Guvern erau vizibile încă de la finalul anului trecut și că, pe fondul lipsei dialogului, „au început blocajele administrative”, ceea ce ar fi făcut „evident” că este nevoie de „o resetare”, relatează Agerpres, citată de Antena 3. În aceeași conferință de presă, în care și-a prezentat bilanțul celor 10 luni de mandat, Rogobete a adăugat că își dorește, „pe o scară de la 1 la 10”, „ca democrația din România să nu mai stea într-un singur om”. [...]
Promisiunea lui Friedrich Merz de a nu reduce pensiile de stat îngustează din start marja de reformă și riscă să împingă costurile către contribuții mai mari și presiune suplimentară pe competitivitatea economiei germane , într-un moment în care coaliția CDU/CSU–SPD ar urma să reia dosarul pensiilor după raportul unei comisii de experți, în iunie, potrivit Focus . Cancelarul (CDU) a declarat înaintea reuniunii „Christlich-Sozialen Arbeitnehmerschaft” (CDA) de la Marburg că „nu vor exista, cu noi, reduceri ale pensiilor legale” și a reiterat obiectivul unui sistem „puternic și solidar” de asigurare la bătrânețe. Publicația susține însă că mesajul a fost adresat, în realitate, partenerului de coaliție SPD, după reacțiile dure ale social-democraților la o afirmație anterioară a lui Merz, potrivit căreia pensia legală ar putea fi doar o „asigurare de bază”, completată prin economisire privată și pensii ocupaționale. De ce contează: reforma pensiilor riscă să fie blocată înainte să înceapă În analiza Focus, excluderea „oricăror reduceri” nu are sens înainte ca experții să-și prezinte propunerile, deoarece nimeni nu știe dacă un pachet coerent va include măsuri care, direct sau indirect, ar diminua cheltuiala cu pensiile. În această logică, apelul la o comisie devine mai puțin relevant dacă unele instrumente sunt eliminate din start din motive politice. Publicația amintește că, în 2025, Merz ar fi cedat în fața SPD în chestiunea reformei pensiilor, acceptând costuri suplimentare de 120 miliarde euro (aprox. 600 miliarde lei) pentru menținerea nivelului pensiilor, decizie descrisă drept un risc de „dezastru financiar”. Impact economic și politic: costuri mai mari și presiune pe piața muncii Focus subliniază că Germania are 21 de milioane de pensionari, o bază electorală importantă pentru Uniune și SPD, dar argumentează că nici această categorie nu ar avea interesul ca: contribuțiile sociale să crească în continuare; competitivitatea economiei să fie slăbită; pierderile de bunăstare să se adâncească. În același timp, publicația notează că menținerea sistemului social depinde de o economie „din nou prosperă”, iar stabilizarea finanțelor statului social ar presupune „tăieri și poveri suplimentare”, inclusiv discuții despre o durată mai mare a vieții active — măsuri nepopulare, dar prezentate ca alternative la „un «merge și-așa»” cu datorie mai mare și pierderi de locuri de muncă. Ce urmează Potrivit textului, coaliția ar fi intenționat să revină la tema pensiilor după ce comisia de experți își publică propunerile în iunie. În acest context, analiza avertizează că promisiunile politice ferme făcute înaintea acelui moment pot limita opțiunile de reformă și pot transforma negocierea din coaliție într-un exercițiu de evitare a costurilor politice, nu de rezolvare a sustenabilității sistemului. [...]
