Știri
Știri din categoria Politică
PNL își pregătește duminică un Congres extraordinar cu miză de control intern, pe fondul unei dispute juridice care a suspendat decizii-cheie ale conducerii, iar Consiliul Național se reunește vineri după-amiază pentru a stabili agenda și detaliile organizatorice, potrivit HotNews.
Ședința extraordinară este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Reuniunea fusese convocată inițial pentru a formaliza Congresul extraordinar din 21 iunie, propus de Ilie Bolojan pentru a „clarifica” direcția partidului, însă agenda ar putea fi ajustată după evoluțiile rapide de joi.
Este prima întâlnire a șefilor PNL după hotărârea Tribunalului Ilfov, care a intervenit în conflictul intern. Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari PNL – contestatari ai lui Ilie Bolojan – au atacat la Tribunalul Ilfov două decizii luate luni seară de Biroul Politic Național: decizia de a nu vota Guvernul Veștea și decizia de excludere din partid a membrilor care ar fi făcut acest lucru.
Instanța le-a dat câștig de cauză și a decis suspendarea acestor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea. Contextul adaugă presiune asupra conducerii înaintea Congresului, pentru că pune sub semnul întrebării instrumentele disciplinare și linia politică stabilită de centru.
Pentru detalii despre decizia instanței și ritmul în care a fost luată, HotNews a relatat anterior aici: HotNews.
Congresul extraordinar este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo. Vor fi invitați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 sunt delegați de drept, iar 2.000 sunt delegați aleși de organizațiile din teritoriu.
Miza este una de alegeri, inclusiv pentru funcția de președinte al PNL, în condițiile în care Adrian Veștea a fost desemnat premier de către Nicușor Dan și a refuzat să se retragă, deși conducerea PNL i-a cerut acest lucru. Conform surselor citate, Veștea ar urma să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan.
Veștea a confirmat joi intenția de a candida și a cerut mutarea Congresului pe 28 iunie, pentru a putea pregăti „o moțiune pentru candidatură”, potrivit HotNews.
Tot duminică ar urma să fie discutată și o modificare a statutului PNL: reducerea numărului de prim-vicepreședinți la unul singur, față de patru în prezent, conform surselor din partid citate. În același context intern, HotNews notează că trei dintre cei patru actuali prim-vicepreședinți – Adrian Veștea, Cătălin Predoiu (care a demisionat din această funcție) și Nicoleta Pauliuc – fac parte din gruparea anti-Bolojan.
Separat, în partid se adaugă și un element de vulnerabilitate politică: Ciprian Ciucu, descris ca unicul prim-vicepreședinte PNL care îl sprijină pe Ilie Bolojan, este cercetat penal de DNA pentru luare de mită, potrivit HotNews.
Recomandate
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]
Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Un comentariu care îndeamnă la violență, postat de un membru PNL, a rămas vizibil pe pagina premierului interimar Ilie Bolojan și a strâns aprecieri , potrivit Mediafax . Cazul ridică o problemă de responsabilitate și moderare a conținutului în comunicarea politică online, într-un moment de tensiune între PNL și PSD. Conform informațiilor prezentate, Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași (Vâlcea), a publicat comentariul la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar reclamă presiuni și atacuri din partea PSD. Pe Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, notează Gândul, citat de Mediafax. Comentariul include un îndemn explicit la împușcarea lui Sorin Grindeanu și alte formulări violente. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan și a primit aprecieri din partea unor utilizatori descriși drept simpatizanți ai PNL și ai premierului. Cine este autorul comentariului, potrivit informațiilor din articol Mediafax relatează, pe baza informațiilor prezentate de Gândul și a activității de pe Facebook, că Găgeanu Ionuț Silviu: este din județul Vâlcea și are 32 de ani; se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași; menționează că este antreprenor la „Titan Construct” și că locuiește în Râmnicu Vâlcea; publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și liderii partidului, inclusiv fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea. Publicația mai arată că, potrivit Gândul, Cristian Buican a fost contactat pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală, însă până la publicarea materialului nu a fost primit un răspuns. Contextul politic în care apare mesajul Comentariul a fost publicat pe fondul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la 5 mai, menționează articolul. La peste 80 de zile de atunci, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, potrivit relatării. [...]
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
