Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan ar putea cere un vot de încredere în PNL în ședința conducerii partidului programată luni, de la ora 18:00, la Vila Lac din București, potrivit Digi24. Miza este dacă premierul și liderul liberal mai are sprijinul intern, după criticile venite din partid, în paralel cu discuții despre schimbări la nivelul unor filiale.
Înaintea reuniunii de la Vila Lac, liberalii au avut, odată cu debutul noii sesiuni parlamentare, o ședință la Parlament, de la ora 13:00, la care a participat și Ilie Bolojan. În ședința restrânsă de la ora 18:00 urmează să participe doar membrii Biroului Politic Național, iar scenariul votului de încredere este prezentat ca o posibilă soluție pentru a clarifica tensiunile din partid.
Un prim semnal despre această opțiune a venit din declarațiile președintelui Senatului, Mircea Abrudean, care a spus că nu vede „clătinarea” poziției lui Bolojan și a calificat un astfel de demers drept firesc în interiorul partidului.
„Un vot de încredere în BPN, dacă va fi cerut, este absolut normal. Cred că un astfel de vot de încredere ar rezolva toate chestiunile care apar în spaţiul public.”
Pe fondul acestor fricțiuni, PNL a avut și un test de forță în Parlament, legat de conducerea grupurilor. Conform informațiilor Digi24, Gabriel Andronache a rămas liderul deputaților PNL, cu 29 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Ciprian Dobre, ar fi obținut 22 de voturi. La Senat, Daniel Fenechiu rămâne lider de grup, neexistând alte candidaturi, iar Arina Moș își păstrează funcția de secretar al Camerei Deputaților, cu 27 de voturi.
În plan intern, votul de încredere ar urma să fie discutat în contextul nemulțumirilor legate de deciziile Guvernului și al unei opoziții interne coagulate în jurul președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, care încearcă să-și impună oamenii în poziții-cheie. Separat, potrivit informațiilor Digi24, conducerea PNL ar urma să discute și schimbări la șefia filialelor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei, ceea ce ar indica o posibilă reorganizare mai amplă după rezultatele slabe din unele zone la alegerile trecute.
Recomandate
În pragul votului pe moțiunea de cenzură , o facțiune din PNL încearcă să forțeze menținerea partidului la guvernare alături de PSD, dar fără Ilie Bolojan , prin mobilizarea primarilor liberali și a structurilor județene, potrivit G4Media , care citează surse din partid. Miza este una operațională și de putere internă: liderii grupării anti-Bolojan ar fi început să contacteze primarii PNL pentru a crea „un curent pro-rămânere la guvernare” împreună cu PSD, însă în formula în care Ilie Bolojan nu mai conduce jocul politic. În paralel, aceeași facțiune ar încerca, „în aceste zile”, să convoace ședințe ale birourilor permanente județene PNL, cu scopul de a da mandat șefilor de filiale să ceară, în ședința PNL programată în această seară, ca partidul să rămână la guvernare. Decizia se ia azi, pe fondul moțiunii PSD-AUR Contextul imediat este votul din Parlament pe moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, programat astăzi după ora 11. Ulterior, PNL urmează să decidă „direcția partidului” într-o ședință a Biroului Politic Național, de la ora 17.00. Potrivit informațiilor din articol, conducerea PNL votase în urmă cu două săptămâni, în unanimitate, ca partidul să nu mai facă parte dintr-o coaliție cu PSD dacă partidul condus de Sorin Grindeanu va iniția o moțiune de cenzură. Totuși, în spațiul public au apărut deja poziții care susțin rămânerea la guvernare: G4Media notează că, încă de săptămâna trecută, liberali precum Valeriu Iftime (Botoșani) și Alin Tișe (Cluj) au spus public că PNL ar trebui să rămână la guvernare cu PSD. Ce urmează Din datele prezentate, două momente sunt decisive în aceeași zi: votul pe moțiunea de cenzură (după ora 11, în Parlament); ședința Biroului Politic Național al PNL (ora 17.00), unde ar urma să se stabilească linia partidului. [...]
PNL își reafirmă sprijinul pentru Ilie Bolojan după căderea Guvernului, într-un moment în care România intră în interimat și în negocieri pentru un nou executiv , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de AUR și PSD, susținând că liberalii „merg mai departe” cu Bolojan. „Moțiunea suveranistă, antieuropeană a trecut. Noi mergem mai departe cu Ilie Bolojan! Nu pentru un om, ci pentru principiile pe care le întruchipează. Sus inima!” Moțiunea de cenzură a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți. Conform informațiilor din articol, cabinetul rămâne la Palatul Victoria în regim de interimat până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. Ce urmează: interimat la Guvern și consultări la Cotroceni Ilie Bolojan anunțase încă de săptămâna trecută că, dacă va fi demis, va continua să gestioneze activitățile curente ale executivului până la instalarea unui cabinet cu puteri depline. În paralel, președintele Nicușor Dan urmează să convoace partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Miza politică imediată pentru PNL Mesajul lui Ciprian Ciucu indică faptul că PNL încearcă să păstreze linia de continuitate în jurul lui Ilie Bolojan, în timp ce procesul de formare a unei noi majorități și a unui nou guvern intră în faza consultărilor. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre o posibilă formulă guvernamentală sau un calendar pentru desemnare și votul de învestitură. [...]
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide o perioadă de interimat cu puteri limitate, cu efect direct asupra capacității Executivului de a lua decizii economice și administrative majore , potrivit Mediafax . Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, 4 „contra” și 3 voturi anulate, peste pragul de 233 necesar pentru demiterea Cabinetului. În urma votului, Guvernul Ilie Bolojan rămâne în funcție doar ca interimar până la formarea unui nou Cabinet. Constituția prevede că un guvern demis poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul executiv. Ce înseamnă interimatul: decizii limitate, presiune pe formarea rapidă a unui nou guvern Interimatul reduce marja de acțiune a Guvernului în dosare care cer decizii politice cu greutate, în condițiile în care atribuțiile sunt limitate la administrarea curentă. În paralel, se mută centrul de greutate către negocierile politice pentru o nouă majoritate și un nou premier. Sorin Grindeanu a cerut ca Ilie Bolojan să renunțe și la funcția de prim-ministru interimar, invocând amploarea votului din Parlament. Reacții politice: PNL își calculează pașii, așteptări de consultări la Cotroceni Cătălin Predoiu a spus că PNL trebuie să „cântărească responsabilitatea guvernării” și a susținut că situația nu ar fi trebuit să ajungă la moțiune, iar negocierile trebuiau continuate. El a mai afirmat că nu se pune problema demisiei lui Ilie Bolojan din funcția de președinte al PNL. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că „partidele responsabile” trebuie să găsească o soluție și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări la Cotroceni. Contextul moțiunii și ruptura politică Moțiunea de cenzură a fost intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, iar dezbaterea și votul au avut loc pe 5 mai, de la ora 11.00, cu vot secret, cu bile. Criza politică a fost declanșată după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit la 23 iunie 2025 ca executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, însă relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a anunțat că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul rămâne interimar până la instalarea unui nou Cabinet, iar discuțiile politice se mută pe formarea unei majorități și pe consultările anunțate în spațiul public. În lipsa unei soluții rapide, perioada de interimat riscă să prelungească blocajele în decizii cu impact economic și administrativ, în limitele impuse de Constituție. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL pe „banii de la buget” și numiri la stat ridică presiunea pe guvernanță , chiar în ziua votului pe moțiunea de cenzură , după ce Sorin Grindeanu a atacat public alocările către Bihor și Oradea și a legat selecțiile din energie de nume asociate PNL, potrivit Digi24 . În plenul Parlamentului, înaintea votului, liderul PSD a intervenit cu un discurs deși, inițial, decisese să nu ia cuvântul. Replica a venit pe fondul criticilor lansate de Ilie Bolojan la adresa „baronilor locali”, Grindeanu mutând disputa pe tema finanțărilor de la bugetul de stat și a proiectelor de infrastructură. „Baroni? Vreți să vorbim despre banii primiți de Bihor și Oradea în ultimii ani? Nu vorbesc de bani europeni, ci bani de la bugetul de stat, pentru proiecte, în special de infrastructură.” Ținta: finanțări bugetare și „sustenabilitatea” unor proiecte locale Grindeanu a invocat explicit cazul aeroportului din Oradea și a pus sub semnul întrebării susținerea economică a acestuia, cerând verificarea numărului de pasageri pe cursele subvenționate de Consiliul Județean, inclusiv pe ruta Oradea–Varșovia. „Aeroporturi? Vreți să vorbim despre aeroportul din Oradea? Dacă se susține economic acest aeroport înseamnă că nu mai înțelegem lucrurile economic.” Selecțiile la Energie și numiri: acuzații despre rolul PNL și două persoane nominalizate În aceeași intervenție, liderul PSD a răspuns și pe tema selecțiilor la companiile de stat, susținând că, în ultimii 10 ani, PSD ar fi fost „10 luni” la Energie, iar restul perioadei ar fi revenit PNL. Totodată, a afirmat că selecțiile de la Energie ar fi fost „întoarse” când ministrul era din PNL și a legat respingerea unor selecții de Comisia Europeană de două persoane pe care le-a numit: Foghiș (pe care l-a descris ca fiind „pupilul” lui Bolojan, „acum la SAPE, cu 50.000 de lei pe lună”) și Mihai Barbu, menționat ca „anchetat de DNA” și fost trezorier PNL. „Astea sunt cele două selecții care nu au fost acceptate de Comisia Europeană. Atât am avut de spus.” La finalul discursului, parlamentarii PSD s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat pe Sorin Grindeanu, mai notează publicația. [...]
Raluca Turcan avertizează că moțiunea de cenzură poate declanșa o criză cu costuri pentru economie , susținând că instabilitatea politică se traduce în investiții amânate și scăderea încrederii, potrivit Adevărul . Declarațiile vin înaintea dezbaterii moțiunii programate marți, de la ora 11:00, în Parlament. Deputatul PNL califică demersul drept „o anomalie politică” și îl leagă de ceea ce numește „tranzacționarea voturilor” la alegerile prezidențiale. Turcan afirmă că PSD ar fi direcționat voturi către George Simion și AUR în primul tur, pentru a-și construi un adversar convenabil în turul al doilea. „PSD şi Marcel Ciolacu le-au dat voturi lui George Simion şi AUR în turul I al prezidenţialelor, sperând că vor intra împreună în turul II. Totul pentru a mima o competiţie. Pentru a ne aduce în situaţia de a-l vota pe M. Ciolacu de frica extremismului” Miza: stabilitatea guvernării și efectul asupra mediului economic În aceeași logică, Turcan susține că moțiunea de cenzură depusă împotriva Executivului ar indica o colaborare PSD–AUR, despre care spune că urmărește dărâmarea unui guvern „care a livrat rezultate”. În acest context, ea face apel la parlamentari să respingă moțiunea, pe care o numește „o manevră politică nefirească” și „un act de trădare națională”. „Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională. O ţară nu se construieşte din crize repetate.” Turcan avertizează explicit că o eventuală criză politică ar avea consecințe dincolo de Parlament, inclusiv asupra economiei, prin incertitudine și amânarea investițiilor. „Nota de plată nu rămâne în sălile de ședință. (...) Este plătită de oameni — prin oportunități pierdute, investiții amânate, scăderea încrederii și incertitudinea care afectează fiecare familie, fiecare antreprenor, fiecare angajat” Ce urmează Moțiunea de cenzură este dezbătută marți în plenul reunit al Parlamentului, iar votul poate decide soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan , conform relatării. Context suplimentar despre colaborarea PSD–AUR este prezentat într-un material separat al publicației, despre „o colaborare între PSD și AUR” ( Adevărul ), iar desfășurarea dezbaterii și votului este urmărită într-un alt articol live-text ( Adevărul ). [...]
PSD condiționează refacerea alianței cu PNL de schimbarea premierului, invocând riscuri pentru finanțările din PNRR. Potrivit Adevărul , primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , spune că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan ar urma să treacă cu un vot „copleșitor”, iar încercările PNL de a convinge semnatari să-și retragă sprijinul „au reușit prea puțin”. Declarațiile vin în contextul moțiunii de cenzură depuse împotriva Executivului, pe care Vasilescu o vede ca având șanse mari de reușită. Ea a susținut că demersul liberalilor de a reduce susținerea pentru moțiune nu a avut efectul scontat. Miza invocată: PNRR și continuitatea guvernării Vasilescu a afirmat că PSD își dorește refacerea alianței guvernamentale cu PNL, dar „cu o altă conducere”, criticându-l direct pe premierul Ilie Bolojan. În declarațiile sale, ea a pus pe seama acestuia riscul pierderii unor finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Noi sperăm ca această alianță să se refacă, dar cu o persoană capabilă și care înțelege lucrurile. Pierdem finanțările din PNRR din prostia unui singur om” Argumentul politic: presiunea din teritoriu și scenariul anticipatelor Primarul Craiovei a mai spus că, din contactul direct cu cetățenii, ar rezulta un nivel ridicat de nemulțumire față de actualul premier, susținând că reacțiile din mediul online nu ar reflecta „realitatea din teren”. În privința posibilității unor alegeri anticipate, Vasilescu a declarat că PSD ar obține un rezultat cel puțin similar cu cel de la ultimele alegeri parlamentare, dacă scrutinul ar avea loc „mâine”. [...]
