Știri
Știri din categoria Politică
PSD ridică miza politică pe fondul contracției economice, după ce secretarul general al partidului, eurodeputatul Claudiu Manda, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să plece din funcție, invocând efectele politicilor guvernamentale asupra economiei și nivelului de trai, potrivit Agerpres.
Manda susține, într-o postare pe Facebook, că în cele „peste 100 de zile” de la adoptarea moțiunii de cenzură de către Parlament, România ar fi fost „aruncată dintr-o criză în alta”, iar austeritatea ar fi fost prezentată drept „reformă”. În același mesaj, liderul PSD afirmă că România a încheiat primele șase luni din 2026 în contracție față de aceeași perioadă din 2025.
În mesajul citat, Claudiu Manda indică o scădere a PIB în semestrul I 2026 de 0,8% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu semestrul I 2025. El leagă evoluția de politicile guvernamentale și critică măsurile fiscale adoptate de Guvern, acuzând că „au fost transferate asupra populației costurile guvernării”.
Manda enumeră, totodată, o serie de efecte sociale pe care le atribuie acestor politici: scăderea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, dublarea inflației, depășirea pragului de 510.000 de șomeri și reducerea numărului de salariați cu 63.000 într-un an.
În finalul mesajului, secretarul general al PSD îi cere premierului să își asume un „sacrificiu” și să plece din funcție.
„Ați cerut sacrificii unei țări întregi. Poate că este timpul să faceți și dumneavoastră unul. Plecați”
Separat de poziția politică a PSD, Agerpres notează că datele semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în semestrul I 2026, PIB a scăzut cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, față de semestrul I 2025.
Recomandate
Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de „cădere economică” și pune presiune pe buget , invocând date despre PIB și un posibil gol de finanțare, într-un nou episod de escaladare a conflictului politic cu mize directe pentru politica fiscală și costurile din energie, potrivit G4Media . Liderul PSD a avut vineri o ieșire publică la adresa premierului demis Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”. În același mesaj, Grindeanu a susținut că actuala guvernare ar fi „spoliat” românii, ar fi „prăbușit economia” și ar fi „sufocat firmele”. Ce date economice invocă Grindeanu În postarea reprodusă de publicație, Grindeanu își sprijină atacul pe cifre pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”. Pentru primul semestru din 2026, el indică: PIB real: -1,6% (seria ajustată sezonier) PIB: -0,8% (seria brută) Grindeanu critică și construcția bugetară, susținând că bugetul ar fi fost făcut pe o ipoteză de +1% creștere economică , în timp ce după șase luni ar fi rezultat -0,8% . Miza fiscală: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde” În același mesaj, șeful PSD afirmă că premierului „îi lipsesc aproape 40 de miliarde” și sugerează, sub formă de întrebări, posibile soluții precum creșteri de taxe sau vânzarea de acțiuni la „companii strategice”. Nu sunt oferite în articol detalii despre baza de calcul a sumei sau despre la ce componentă bugetară se referă exact. Energie și disputa pe Dunăre, în fundalul atacului Grindeanu mai afirmă că România ar plăti „ 500 de euro pe MWh la bulgari” și atacă PNL pentru perioada în care a condus Ministerul Energiei, comparativ cu PSD. Contextul imediat al escaladării, potrivit articolului, este legat de informații publicate de Ilie Bolojan, conform cărora Ministerul Transporturilor condus de Grindeanu ar fi ignorat un proiect care „ar fi dus la creșterea nivelului Dunării” în zona centralei nucleare de la Cernavodă . Declarația integrală, în forma publicată „Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD. Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara. Chiar nu vă pică greu la stomac să vedeți că datele INS și Eurostat spun că aveți două trimestre de cădere economică și două de stagnare?! Doar în primul semestru din 2026: 👉 PIB real: -1,6% pe seria ajustată sezonier. 👉 PIB: -0,8% pe seria brută. V-ați făcut bugetul pe +1% creștere economică. După șase luni suntem la -0,8%. Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?! Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți langa cu PSD?! După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?! Și după ce Miruță 2 cm s-a făcut de toată ocara jucându-se stupid cu stâncile și barjele pe Dunăre?! Adevărul este simplu: ați preluat o țară cu a doua creștere economică din UE și ați dus-o pe penultimul loc. Doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană. Ați distrus și ați îngropat orice speranță. E tot ce v-a ieșit de minune…. Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă…iar asta va fi foarte curând!” În material nu este prezentată o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Grindeanu. [...]
La 96 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, Crin Antonescu cere demisia președintelui dacă nu poate debloca învestirea unui nou cabinet , potrivit HotNews . Într-o intervenție la Antena 3, fostul lider PNL a pus criza politică pe seama eșecului „formulei pro-europene” prezentate electoratului la ultimele alegeri și a acuzat lipsa de decizie la Cotroceni. Antonescu a susținut că „formula” promovată electoral drept „pro-europeană” și „pro-occidentală” „a eșuat”, iar acest eșec ar explica blocajul actual. În acest context, el a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit „să rezolve problema” guvernării. Când i s-a sugerat că președintele ar putea să vrea, dar să nu poată debloca situația, Antonescu a replicat că, în acest caz, șeful statului ar trebui să plece din funcție. „Staţi puţin! Cum adică nu poate? Atunci trebuie să demisioneze!” Critici la adresa PNL și a condițiilor de guvernare Fostul președinte al PNL a criticat și poziționarea premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că invocă „responsabilitatea”, dar „se comportă cel mai puţin responsabil”, pentru că nu ar accepta ca PNL să participe la o formulă de guvernare care să nu fie condusă de el și care să fie acceptată de USR, menționând și „formule fantasmagorice” precum cea cu Sigfried Mureșan. În logica sa, dacă PNL nu acceptă alte variante, atunci ar trebui căutată o majoritate „fără PNL”. Contextul blocajului: aproape trei luni fără guvern cu puteri depline România nu are un Guvern cu puteri depline de 96 de zile, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Antonescu a acuzat că, în acest interval, președintele ar fi oscilat între apeluri la calm și îndemnuri către partide să fie „responsabile”, în loc să acționeze „decisiv”, în limitele Constituției. [...]
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]
Negocierile politice pe Legea salarizării bugetarilor au eșuat, iar România riscă să piardă 770 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă actul nu este adoptat până la 31 august, potrivit Adevărul . Discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord, pe fondul divergențelor dintre partide și al opoziției sindicatelor, într-un calendar rămas la mai puțin de trei săptămâni. Negocierile au fost conduse de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de discuții între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Federațiile sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu respectă angajamentele din timpul grevei profesorilor din 2023. Blocajul: bani, grile și cost politic Sindicatele contestă modul de calcul al noilor grile și spun că impactul bugetar al revendicărilor profesorilor ar fi fost supraestimat. Ele cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public și la pregătirea reformei. În același timp, profesorii acuză Ministerul Educației că ar fi transmis date incorecte privind normele didactice din universități. PSD a anunțat înaintea întâlnirii că nu poate susține proiectul în forma actuală și cere modificări ale grilelor pentru Educație și Sănătate, inclusiv varianta aplicării etapizate a noilor salarii, pentru a împărți impactul bugetar pe mai mulți ani. UDMR a cerut clarificarea surselor de finanțare, iar Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să iasă bine” fără acord politic și fără bani identificați. PNL a venit cu argumentul termenului-limită și al mizei PNRR. „Mai avem mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită pentru adoptarea Legii salarizării, jalon în PNRR. Dacă nu îndeplinim jalonul până la 31 august, România va pierde 770 de milioane de euro”, a explicat Siegfried Mureșan. Reformă amânată ani, comprimată acum în câteva săptămâni Autoritățile au început reforma în 2022, cu evaluarea funcțiilor din administrația publică sprijinită de Banca Mondială. În 2023 au început consultările, dar procesul a fost afectat de greva din Educație, iar discuțiile au continuat în 2024 și 2025, până la termenul final negociat cu Comisia Europeană : 31 august 2026. În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente, includerea unei părți dintre acestea în salariul de bază și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Guvernul susținea că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% dintre angajații publici ar urma să beneficieze de creșteri. Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) argumentează, în analiza citată, că blocajul actual este consecința amânărilor din anii anteriori, care au transformat reforma într-o negociere „la limită”, în care partidele cântăresc nu doar conținutul, ci și costul politic al fiecărei modificări. Ce riscă să urmeze: o lege adoptată în grabă sau un nou eșec pe jalon Mișcoiu avertizează că o lege adoptată fără o negociere socială solidă poate produce noi inechități și o ierarhie salarială „bulversată”. În același timp, el descrie o împărțire a mizelor: PNL și USR ar fi dispuse să meargă înainte cu structura de bază a proiectului, în timp ce PSD ar fi prins între presiunea sindicatelor și riscul de a fi acuzat că pune în pericol banii europeni. În analiza citată se mai arată că, dincolo de adoptarea formală, miza se mută și la efectele asupra veniturilor în timp: înghețarea salariilor pe tranșe și neindexarea lor pot însemna scăderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației. [...]
Miza de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR depinde de un acord politic rapid pe legea salarizării , iar președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Cotroceni, pe liderii fostei coaliții pentru a debloca reforma, potrivit HotNews . Întâlnirea îi aduce la aceeași masă pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, într-un moment în care România se află în a 98-a zi de criză politică, iar PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, nu au ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern. De ce contează: termenul-limită PNRR și riscul pierderii banilor Legea salarizării unice este un jalon din PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar termenul-limită menționat pentru îndeplinirea lui este 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat într-o postare pe Facebook că aceasta ar fi „cel mai probabil ultima săptămână” în care se poate obține un acord politic pe reformă, înainte ca România să piardă banii. În paralel, surse din PSD citate de HotNews susțin că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea în Parlament, deși ar putea fi adoptată „în perioada următoare”. Blocajul: lipsă de acord între partide și între miniștri interimari În ultimele săptămâni au existat discuții tehnice la Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor (între care Raluca Turcan și Florin Manole). Participanți la aceste discuții au spus că nu există un acord, deși „la nivel de principiu” nu ar fi diferențe majore între partide. În plus, aceleași surse indică un blocaj și în interiorul Executivului: nu ar exista un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale. Presiune socială: sănătatea a ieșit în stradă Primul draft al legii , publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat nemulțumiri puternice, în special în sănătate. Federația Sanitas a organizat proteste și a intrat în grevă generală la finalul lunii iunie, pe fondul temerilor legate de efectele proiectului asupra veniturilor. Pâslaru susține că a îmbunătățit proiectul și repetă că „niciun salariu nu va scădea”. Pentru sănătate, el afirmă că a așezat „principial” atât detaliile legate de sporuri, cât și diferențierea coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. În educație, ministrul interimar spune că a îmbunătățit plata cu ora și indemnizația de dirigenție. Context: o reformă amânată repetat Reforma salarizării trebuia finalizată în iunie 2023, dar a fost amânată succesiv. HotNews notează că, de la aprobarea PNRR, Ministerul Muncii a avut patru miniștri înainte de preluarea interimatului de către Dragoș Pâslaru. La finalul lui 2023, reforma a fost mutată în cererea de plată 4 și amânată pentru 2025, iar în aprilie 2025 a fost anunțată o nouă amânare, cu intenția de a o împinge către ultima cerere de plată. În acest context, întâlnirea de la Cotroceni are ca obiectiv obținerea unei forme finale care să treacă rapid prin Parlament și să reducă riscul de noi proteste, dar și riscul de a rata jalonul PNRR în termenul indicat. [...]
Crin Antonescu pune presiune pe numirea viitorului premier, indicându-l pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ca „singura soluție” pentru ieșirea din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută sâmbătă seară, la Antena 3 CNN, unde Antonescu a fost întrebat dacă l-ar fi numit pe Ilie Bolojan prim-ministru în cazul în care ar fi ajuns președinte. Răspunsul său a fost „Nu”, iar fostul lider liberal a susținut că a fost singurul dintre candidații aflați „la vârf” care nu a spus niciodată că îl va pune pe Bolojan premier. În același context, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi fost folosit în campania electorală drept „un atu electoral” de Nicușor Dan și a indicat explicit cine ar fi trebuit, în opinia sa, să fie desemnat de președinte pentru a închide criza. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare.” De ce îl indică pe Nazare: Finanțe, relația cu UE și negocierea în coaliție Antonescu și-a argumentat opțiunea prin profilul lui Alexandru Nazare, invocând experiența acestuia la Ministerul Finanțelor și rolul în relația cu instituțiile europene și cu creditorii. „Mie mi se pare că Nazare e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm.” Fostul lider liberal a mai spus că Nazare se află la al doilea mandat de ministru al Finanțelor și că el, nu Bolojan, „a purtat toată această comunicare” cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii. În plus, Antonescu a invocat experiența politică „mai diversă” a lui Nazare (parlamentar, europarlamentar, ministru și la alte portofolii) și „capacitatea de a dialoga cu forțe politice”, pe care o consideră esențială într-un guvern de coaliție. Contextul politic invocat: „criză de conducere” În aceeași intervenție, Antonescu a vorbit despre o „criză de conducere” în România și a plasat „sediul problemei” la Palatul Cotroceni, în linie cu ideea că decizia de desemnare a premierului este punctul de blocaj care trebuie deblocat printr-o nouă nominalizare. [...]
