Știri
Știri din categoria Politică
PNL își asumă rămânerea în opoziție ca etapă de reformă internă, iar partidul trebuie să se „lepede” de „PSD-ism”, pe care îl consideră o contaminare acceptată „cu voia noastră”, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, citate de news.ro. Mesajul indică o repoziționare politică cu potențial impact asupra direcției partidului și a modului în care PNL își construiește oferta de guvernare.
Ciucu a spus că opoziția poate oferi „premisele” pentru reformă și pentru selecția unor lideri „competenți, integri, asumați”, dar a insistat că acest proces presupune recunoașterea greșelilor recente. În acest context, el a folosit termenul „PSD-ism” pentru a descrie influențe pe care PNL ar trebui să le elimine și a subliniat că acestea nu au fost impuse din exterior.
„Să ne lepădăm de PSD-ism, care ne-a contaminat în ultimii ani, cu voia noastră, este adevărat, cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni.”
Prim-vicepreședintele PNL a susținut că, în perioada actuală, „contează mult mai puțin propaganda” și că accentul ar trebui pus pe rezultate și pe disciplină administrativă: ședințe la timp, proiecte livrate la timp și asumarea unor proiecte „grele”, chiar dacă sunt nepopulare și produc disconfort.
În același mesaj, Ciucu a legat această abordare de obiectivele sale „din poziția de primar general”, afirmând că își propune ca bucureștenii să vadă o „soluție serioasă” care spune adevărul despre ce se poate și ce nu se poate face și își asumă decizii corecte pentru oraș, chiar dacă nu sunt populare.
Ciucu a mai afirmat că PNL nu ar trebui să se bazeze pe prestigiul istoric al liberalilor, avertizând asupra „aroganței” de a revendica meritele generațiilor anterioare.
„Meritele liberalilor dinaintea noastră nu sunt meritele noastre.”
Recomandate
Ilie Bolojan cere întărirea PNL peste pragul de 15% pentru a influența guvernarea , argumentând că, la actuala pondere parlamentară, partidul nu poate „contribui la modernizarea României”, mai ales în condițiile unor alianțe cu parteneri „pe care nu te poți baza”, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, la un eveniment organizat de ziua PNL. În intervenția sa, Bolojan a legat explicit capacitatea de a „influența decisiv” direcția țării de forța parlamentară a partidului și de stabilitatea parteneriatelor politice, susținând că înțelegerile nerespectate și lipsa de predictibilitate a aliaților reduc și mai mult spațiul de acțiune al PNL. „Ca să poți influența decisiv ceea ce se întâmplă în țară, ca să poți contribui la modernizarea României, nu poți să faci acest lucru cu 15% în Parlament. Trebuie să înțelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poți baza, care nu-și respectă înțelegerile, care nu respectă țara noastră.” De ce contează: semnal despre strategia PNL și negocierile viitoare Declarațiile indică o repoziționare a PNL în logica negocierilor politice: partidul își asumă public că, fără o creștere a reprezentării în Parlament, influența asupra agendei de guvernare rămâne limitată, iar dependența de parteneri impredictibili devine un risc politic major. În același discurs, Bolojan a invocat deviza istorică „ Prin noi înșine ” și a mulțumit organizației PNL București pentru campania la alegerile pentru Primăria Generală, în contextul susținerii candidatului partidului, pe care l-a descris drept „cel mai bun candidat” propus de formațiune. Context din declarațiile sale Bolojan a relatat și un episod petrecut la slujba de la biserica „ctitorită de Brătieni”, unde o persoană i-ar fi transmis discret mesajul „Prin noi înșine”, pe care l-a folosit ca punct de plecare pentru ideea de consolidare internă a partidului. În materialul Antena 3, textul este trunchiat spre final, astfel că nu apar toate detaliile despre „singura soluție” la care face referire Bolojan în continuarea frazei. [...]
PNL intră în opoziție și își asumă o reorganizare internă fără „compromisuri slabe” , după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, potrivit Antena 3 . Mesajul liderului liberal fixează direcția partidului pentru perioada următoare: reconstrucție în afara puterii, cu accent pe disciplină internă și pregătirea unei reveniri la guvernare. Bolojan a vorbit duminică, în calitate de președinte PNL, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat la 151 de ani de la înființarea partidului. El a descris momentul drept „un final de ciclu de guvernare” și a susținut că PNL își asumă o parte din responsabilitatea pentru „lucrurile care s-au acumulat negativ” în România. De ce spune Bolojan că a căzut Guvernul În declarațiile sale, Bolojan a afirmat că executivul pe care l-a condus a încercat „să limiteze risipa și să corecteze nedreptățile”, iar acesta ar fi fost, în opinia lui, motivul principal pentru care cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură. „Dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile. Asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” El a mai spus că PNL a încercat „să facă ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și „având grijă de banul public”. „Drum al reorganizării” în opoziție Bolojan a transmis liberalilor că partidul trebuie să intre într-un proces de reorganizare și a respins ideea unor compromisuri care ar afecta credibilitatea formațiunii. „PNL a luat niște decizii în ultima lună și are de mers pe un drum, iar acel drum nu este al compromisurilor care ne compromit.” În același context, liderul PNL a indicat că obiectivul este ca, la o eventuală revenire la putere, partidul să vină „pregătit” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”, fără a detalia însă un calendar sau pași concreți ai reorganizării. [...]
Crin Antonescu acuză o „rebranduire” a PNL și pune sub semnul întrebării legitimitatea actualei conduceri de a poza în „reformatoare”, într-un mesaj publicat de aniversarea a 151 de ani a partidului, potrivit Antena 3 . Fostul lider liberal susține că evenimentul aniversar a fost transformat într-o „ședință de auto-flagelare” și îi vizează direct pe Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu . Miza politică a mesajului este disputa internă privind direcția și identitatea PNL: Antonescu contestă ideea că partidul ar trebui să „înceapă de la zero” și critică un discurs care, în opinia sa, ignoră contribuțiile istorice ale formațiunii și rescrie trecutul în funcție de „propaganda zilei”. Replica la Stelian Tănase și critica „auto-flagelării” partidului Antonescu îi răspunde lui Stelian Tănase, după ce scriitorul a afirmat despre liberali că „au lins clanțele” pentru funcții. Fostul președinte PNL spune că „hârdăul cu ocări” al lui Tănase ar fi fost primit „cu mare mulțumire” și leagă acest lucru de tendința de a nega sau uita istoria și de a relansa, periodic, discursul despre „revoluții”, „reforme” și „bună guvernare”. În mesajul publicat pe Facebook, Antonescu compară această logică cu episoade din politica românească post-1989, în care lideri noi au denunțat „greșelile” predecesorilor fără a-și asuma rolul avut în perioadele criticate. Atac la conducerea Ciucu–Bolojan: „reformatori” apăruți „brusc” Fostul lider liberal susține că actuala conducere ar promova o „rebranduire politică” și ar trata PNL ca pe un partid „nou-născut”, deși ar fi „exact cu aceiași oameni”. În acest context, el enumeră momente pe care le consideră ignorate în discursul actual: guvernările și alianțele PNL, contribuția la reforme, la aderarea României la Uniunea Europeană și la orientarea pro-occidentală. Antonescu amintește, între altele, de guvernarea Tăriceanu și de cota unică de impozitare, dar și de propriul rezultat de 20% la alegerile prezidențiale din 2009, folosit ca argument în disputa de credibilitate cu actualii lideri. Întrebările către Bolojan și Ciucu Finalul mesajului conține două întrebări retorice adresate lui Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, prin care Antonescu sugerează că aceștia nu ar fi avut reacții în perioadele în care PNL era criticat pentru oportunism și că, dacă partidul ar fi fost „breloc” până la „revoluția” recentă, Bolojan ar trebui să explice de ce nu s-a retras din politică. „Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva?” Mesajul se încheie într-un registru ironic, cu o critică la adresa felului în care ar fi fost gestionată aniversarea partidului și cu o nouă contestare a „noilor reformatori” din PNL. [...]
PNL își revendică o repoziționare internă și pro-europeană după perioada în care, potrivit conducerii, decizia politică „s-a mutat de la partid în altă parte”, iar partidul a fost perceput ca predispus la „trădări” politice, relatează news.ro . Mesajul a fost transmis de prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu , la o dezbatere organizată vineri, la împlinirea a 151 de ani de la înființarea partidului. Ciucu a susținut că atacurile PSD la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , au fost resimțite ca o jignire la adresa membrilor care l-au votat în fruntea formațiunii și a afirmat că „mulți” se așteptau ca PNL să „trădeze” din nou, lucru care „nu s-a întâmplat”. „E greu, după ce eşti partid prezidenţial şi se mută decizia de la partid în altă parte, să îţi revii.” Miza politică: coeziune internă și continuitate de leadership În aceeași intervenție, Ciucu a încercat să plaseze actuala conducere într-o logică de continuitate instituțională, nu de personalizare a partidului. El a spus că PNL „a început cu Brătienii” și că nu își dorește să „se termine” cu actuala echipă, invocând succesiuni anterioare de conduceri, inclusiv după Valeriu Stoica. Linia externă: respingerea „anti-europenizării” și a proiectelor alternative Ciucu a adăugat că, în urmă cu 15–20 de ani, nu și-ar fi imaginat apariția curentelor suveraniste și a discursului de „anti-europenizare”. În acest context, el a descris apartenența României la Uniunea Europeană drept o „șansă istorică” și a criticat ideea unor „proiecte alternative” care ar împinge țara spre zona Comunității Statelor Independente. Totodată, Ciucu a readus în discuție tema aderării la moneda euro, afirmând că România „era cât pe ce” să fi intrat în zona euro „în urmă cu zece, cincisprezece ani”, dacă ar fi existat voință politică. [...]
Ilie Bolojan avertizează că „pseudo-stabilitatea” obținută printr-o guvernare în care „toate partidele stau în guvernare” poate alimenta votul de protest , potrivit News . Liderul PNL susține că România „nu își mai poate permite” o opoziție formată din partide care „în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic”, iar PNL trebuie să-și delimiteze mai ferm poziția față de USR și PSD . În intervenția de vineri, la dezbaterea aniversară „PNL 151 de ani – Modernizare cu rădăcini”, Bolojan a legat ideea de stabilitate politică de riscul consolidării „votului împotrivă” dacă guvernarea rămâne una de tip defensiv, fără schimbări vizibile. El a spus că, după „zece luni de guvernare”, există spațiu pentru a „schimba din guvernare foarte multe lucruri”, inclusiv prin stabilirea unor „reguli valabile pentru toți” și prin valorizarea comunităților. Mesajul politic: guvernare cu rezultate și o opoziție „funcțională” Bolojan a argumentat că schimbarea nu vine „doar de la București”, ci din comunitățile locale, sugerând că performanța administrativă și politicile aplicate la nivel local sunt esențiale pentru credibilitatea guvernării și pentru reducerea polarizării electorale. Totodată, președintele PNL a indicat nevoia ca partidul să fie „mai clar din punct de vedere doctrinar”, plasând această clarificare în contextul repoziționării față de alte formațiuni. Delimitări față de USR și PSD, cu țintă electorală 2028 În relația cu celelalte partide, Bolojan a insistat că PNL nu va fi „o clonă” a USR și că nici USR nu ar trebui să fie „o clonă” a PNL. În același timp, a spus că PNL „nu mai trebuie să accepte” să fie „brelocul” PSD, formulare folosită pentru a sublinia o delimitare politică mai fermă. „Dacă din nou toate partidele stau în guvernare şi doar asigură o pseudo-stabilitate, votul împotrivă se va consolida.” „România, ca ţară, nu îşi mai poate permite ca în opoziţie să fie partide care, în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic.” „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR (...) dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD (...) acest partid poate să obţină maxim posibil (...) în 2028.” Din declarațiile citate de News nu rezultă măsuri concrete sau un calendar de decizii, însă mesajul central este unul de repoziționare: Bolojan leagă stabilitatea politică de rezultate măsurabile și avertizează că o guvernare percepută ca „pseudo-stabilă” poate întări curentele de vot anti-sistem. [...]
Vicepremierul demis Tánczos Barna mizează pe formarea rapidă a unei majorități la a doua nominalizare , susținând că scenariul alegerilor anticipate ar adânci incertitudinea fără să schimbe semnificativ raportul de forțe din Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul instabilității politice și al discuțiilor despre posibile anticipate. Tánczos a spus că este „90% convins” că la a doua nominalizare „se va găsi o soluție” pentru un guvern, adică o majoritate parlamentară care să susțină un Executiv. De ce contează: anticipatele, prezentate ca opțiune cu cost politic și câștig limitat În evaluarea vicepremierului demis, alegerile anticipate rămân „doar una teoretică”, iar principalul beneficiar ar fi AUR. El a argumentat că, în linii mari, „blocurile puternice” ar rămâne similare, cu variații relativ mici. „Blocurile puternice ar rămâne cam aceleași. Poate un plus, minus 5% pentru AUR.” Tánczos a mai spus că nu se așteaptă la modificări semnificative ale raporturilor de forțe dacă, „în 3 luni de zile”, România ar ajunge la anticipate. Rolul președintelui în criza politică, în viziunea lui Tánczos Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar fi putut preveni actuala instabilitate, Tánczos a afirmat că șeful statului nu poate influența deciziile interne ale PSD sau PNL și nu „controlează” Parlamentul, Guvernul sau partidele, invocând separația puterilor în stat. „Președintele nu controlează Parlamentul. Nu controlează Guvernul și nu poate controla partidele.” În acest cadru, el a descris rolul președintelui ca unul de „arbitru” și „echilibrare”, fără intervenție în deciziile partidelor sau ale Executivului. Ce urmează Din declarațiile citate de G4Media nu rezultă un calendar sau o formulă concretă de majoritate, însă mesajul central este că soluția politică ar urma să fie găsită în Parlament la a doua nominalizare, iar anticipatele sunt văzute ca o variantă improbabilă și, în opinia sa, nedorită „din niciun punct de vedere” pentru România. [...]
