Știri
Știri din categoria Politică
Marcel Ciolacu susține că economia României s-a deteriorat puternic sub Guvernul Bolojan, afirmând că țara ar fi ajuns „pe locul 1” în Uniunea Europeană la scădere economică și că ar avea „cea mai mare inflație de pe continent”, potrivit Mediafax.
Fostul premier a scris pe Facebook că, la predarea mandatului său, România era „pe locul 2 în UE la creștere economică”, iar după instalarea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru ar fi ajuns „pe locul 1 la scădere economică”.
În același mesaj, Ciolacu leagă evoluțiile economice de măsurile guvernamentale, despre care spune că au dus la:
Ciolacu critică politica de austeritate a actualului Executiv și afirmă că, după un an de „sacrificii necesare”, România ar fi ajuns „mai săracă, mai îndatorată și mai singură în UE”.
El face trimitere și la infografice în care indică, între altele, creșterea cursului euro de la 5,03 lei în mai 2026 la 5,34 lei „în prezent”, precum și o scădere a consumului față de 2025 și o majorare a datoriei publice și a ponderii acesteia în PIB.
Materialul nu include datele complete ale clasamentelor europene invocate și nici sursa statistică a afirmațiilor privind „locul 1” la scădere economică și „cea mai mare inflație”, astfel că aceste afirmații rămân la nivel de declarație politică în forma prezentată.
Recomandate
Formarea noului guvern rămâne deschisă, în ciuda refuzului PNL de a repeta „formule” cu PSD , iar premierul desemnat Luca Niculescu spune că negocierile nu sunt „considerate încheiate până nu s-a încheiat totul” și că „mai există și alte opțiuni”, potrivit news.ro . Niculescu a reacționat după ce liderul PNL, Ilie Bolojan , a reafirmat vineri seară că refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. Premierul desemnat a spus că Bolojan a avut aceeași poziție și în discuțiile directe dintre cei doi și că negocierile vor continua. „Am fost la multe negocieri. Negocierea nu e considerată încheiată până nu s-a încheiat totul. Avem discuţiile care vor continua. Domnul Ilie Bolojan a fost foarte ferm în această poziţie şi atunci când ne-am întâlnit, o spune şi public. Mai există şi alte opţiuni. Dar eu, am spus, aş vrea să avem un guvern cu o susţinere care să fie cât mai solidă”, a afirmat Luca Niculescu, vineri seară, la Digi 24. Miza: calendar strâns pentru program și listă de miniștri Premierul desemnat a mai declarat că procesul de negociere pentru formarea guvernului nu va fi „prea lung”, deoarece și-a propus ca la jumătatea săptămânii viitoare să aibă finalizate programul de guvernare și lista cabinetului. În același timp, Niculescu a apreciat că „există o marjă de progres între propunerile celor două partide”, referindu-se la PNL și PSD, fără a detalia conținutul diferențelor. Poziția PNL: deschidere pentru un guvern funcțional, dar nu în formula cu PSD Ilie Bolojan a transmis că România are nevoie de un guvern funcțional și că PNL este deschis să contribuie la instalarea acestuia, însă refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. „Refuzul de a guverna cu PSD nu ţine de orgolii sau de calcule politice, ci de lecţia pe care am învăţat-o”, a transmis Bolojan, adăugând: „De ce au nevoie de PNL? «Să le strice» schimbarea de direcţie şi soluţiile miraculoase?”. [...]
Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]
Poziția PNL de a exclude o nouă guvernare cu PSD complică formarea rapidă a unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de un executiv „funcțional”, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis vineri, 9 octombrie, că PNL este dispus să contribuie la instalarea unui guvern, dar „nu” va accepta repetarea unor formule politice care „nu funcționează”. Bolojan susține că refuzul de a guverna cu PSD nu ține de „orgolii” sau „calcule politice”, ci de experiența ultimului an. În mesajul său, el acuză PSD că ar căuta parteneri mai degrabă pentru a avea „pe cine să arunce vina” atunci când „blochează soluțiile necesare” și pentru a-și proteja interesele, inclusiv prin folosirea resurselor publice. În același timp, Bolojan afirmă că PSD, „cu sprijinul AUR”, a dărâmat guvernul invocând „soluții magice” și o „schimbare a direcției”, respingând guvernul Mureșan pe motiv că ar fi menținut direcția anterioară. Miza: testul guvernării și presiunea pe buget Bolojan spune că PSD ar trebui să demonstreze, prin guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , că poate aplica soluțiile promise și „redresa economia fără să dezechilibreze bugetul”, însă ar refuza să guverneze fără participarea PNL. În logica expusă de liderul liberal, PSD ar avea nevoie de PNL ca „paravan” pentru costurile politice ale guvernării și pentru eventualele promisiuni care nu pot fi onorate. Reacția premierului desemnat: negocierile rămân deschise Întrebat la Digi24 despre mesajul lui Bolojan, Luca Niculescu a declarat că negocierile dintre cele două partide pot continua și că există „o marjă de progres” între propuneri. El a subliniat că discuțiile nu sunt încheiate și că își dorește un guvern „cu o susținere cât mai solidă”. În acest context, poziția fermă a PNL reduce spațiul pentru o formulă de coaliție cu PSD și mută presiunea pe identificarea „altor opțiuni” de majoritate, în timp ce negocierile rămân, cel puțin formal, în desfășurare. [...]
România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale . Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan , în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Ce urmărește România în negocierile pentru CFM 2028–2034 Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină: menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună (PAC), considerate instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru modernizarea agriculturii; finanțarea consolidării capacității europene de apărare , cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre ; politici de recâștigare a competitivității și de reducere a „dependențelor strategice” în energie și tehnologii avansate. Cine a participat și ce urmează La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat. Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034. [...]
Cătălin Predoiu leagă explicit agenda economică de securitate , susținând că România își poate crește relevanța în NATO și UE dacă vine cu contribuții concrete – de la capacități industriale și tehnologii avansate până la energie și lanțuri de aprovizionare – potrivit unei analize publicate pe site-ul său personal și prezentate de Mediafax . Ministrul interimar al Afacerilor Interne pornește de la discursul secretarului de stat american Marco Rubio , susținut la Atena, în care Washingtonul ar vedea „semnele unei schimbări europene”: creșterea cheltuielilor pentru apărare, programe și parteneriate noi și extinderea capacităților industriale și de producție. În opinia lui Predoiu, mesajul către Europa este ca această direcție să fie accelerată, Grecia fiind dată ca exemplu de aliat relevant în domenii precum apărare, energie și migrație. „Economia este securitate”: ce înseamnă, în lectura lui Predoiu Predoiu afirmă că „frontiera dintre economie și securitate se estompează” și că discursul lui Rubio conectează direct reindustrializarea, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, mineralele și zona de securitate cibernetică de „puterea națională”. „Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate. Aceasta este lumea în care trebuie să ne gândim și la România” În acest cadru, el amintește avantajele geopolitice ale României – apartenența la NATO și UE, poziționarea pe flancul estic, proximitatea față de Ucraina, potențialul energetic și coridoarele de conectivitate – despre care spune că „pot amplifica rolul României în regiune”. Miza pentru România: de la „parte a soluțiilor” la propuneri proprii Un punct central al analizei este ideea că „aliatul relevant” este „capabil, pozitiv predictibil și credibil”, adică un stat care își cunoaște interesele și vine „cu soluții și contribuții concrete” în cadrul alianței. Predoiu susține că România ar putea urmări o miză suplimentară: să nu rămână doar în postura de beneficiar al soluțiilor concepute de alții, ci să propună proiecte și formule noi de cooperare. În același timp, avertizează că „oportunitățile strategice” nu rămân disponibile permanent, pentru că „timpul strategic s-a comprimat” și ritmul schimbărilor s-a accelerat. În plan intern, el afirmă că partidele politice au „o sarcină națională semnificativ diferită” în prezent: proiectarea și dezvoltarea intereselor țării într-o competiție globală mai dinamică, unde „tichetul” relevanței este capacitatea națională. Context: presiune americană pentru o Europă mai responsabilă în NATO Discursul lui Rubio este plasat de Predoiu în contextul în care SUA cer liderilor europeni să devină mai responsabili în NATO, inclusiv prin contribuții mai active la securitatea europeană și creșterea contribuțiilor financiare în Alianță. În același registru, la Summitul B9 de la București, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că „europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, pe fondul negocierilor pentru învestirea Cabinetului Niculescu , argumentând că liberalii trebuie să își asume efectele politicilor de austeritate pe care le-au susținut, potrivit Mediafax . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a criticat din nou politicile economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și a cerut PNL să contribuie la ieșirea din criza politică prin susținerea și intrarea în guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu . În mesajul publicat pe Facebook, Manda acuză deteriorarea indicatorilor economici și cere partidelor cu mandat parlamentar să participe la găsirea unei soluții de guvernare. „Vă lăudați cu politicile unei guvernări în care consumul populației a scăzut, tot mai multe firme au intrat în insolvență, puterea de cumpărare a fost măcinată, iar România a ajuns de pe locul al doilea la creștere economică în Uniunea Europeană la coada clasamentului.” Miza: majoritate pentru votul de învestitură Mesajul lui Manda vine în contextul eforturilor lui Luca Niculescu de a obține o majoritate parlamentară pentru votul de învestitură. Anterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut refacerea coaliției de guvernare alături de PNL și UDMR. În același timp, după discuțiile cu premierul desemnat, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va face parte din guvern, dar există deschidere pentru acordarea votului de încredere. Potrivit declarației citate de Mediafax, Bolojan a spus că, dacă PSD va face parte din viitoarea guvernare, PNL va intra în opoziție. PSD respinge scenariul suspendării președintelui Manda a respins explicit ideea suspendării președintelui Nicușor Dan , afirmând că aceasta „nu face parte din agenda PSD”. „Suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD. Numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză se poate naște ideea provocării uneia noi.” [...]
