Știri
Știri din categoria Politică
Prezența lui Călin Georgescu la un târg local din Argeș a devenit un test de mobilizare în teritoriu, cu susținători veniți de la primele ore și mesaje politice livrate în registru de slogan, potrivit Adevărul. Fostul candidat la prezidențiale a participat duminică dimineață, 12 iulie, la Târgul de la Domnești, unde a fost ovaționat de un număr mare de susținători și localnici.
Oamenii s-au adunat încă de la ora 7, înainte de sosirea lui Georgescu, iar unii au venit din mai multe zone ale țării, relatează Ancheta Online. O parte dintre participanți l-au așteptat cu flori, iar în mulțime au fost și familii cu copii.
Mulțimea a fluturat steaguri tricolore și a scandat mesaje precum „Căline, poporul e cu tine”, „Turul doi înapoi”, „Nu cedăm!” și „Călin Georgescu, președinte”.
Ajuns la târg, Georgescu s-a adresat susținătorilor printr-o serie de formule scurte, cu accent pe ideea de mobilizare și respingerea fricii.
„Ascultați-mă, nu vă fie frică! Frica nu zidește nimic!”
„Dumnezeu ne-a cerut să fim curajoși, nu fricoși!”
„Poporul este țara, iar poporul român s-a ridicat”
„Mare este numele Sfintei Treimi”
În paralel cu discursul, el a vizitat standurile producătorilor locali și a discutat cu comercianții și vizitatorii prezenți.
Printre cei prezenți s-a numărat și Oana Zăvoranu, care și-a exprimat public susținerea pentru Călin Georgescu.
„Împreună cu președintele Călin Georgescu la Târgul de la Argeș pentru că sprijinim agricultura românească și tot ce este calitativ pentru că avem din belșug”
La Domnești au fost prezenți și reprezentanți ai organizației AUR Argeș, inclusiv președintele filialei județene, deputatul Bogdan Velcescu.
Înaintea vizitei din Argeș, Georgescu a scris pe Facebook despre rolul agricultorilor, meșteșugarilor și producătorilor locali în păstrarea valorilor românești. Totodată, el a susținut că târgurile ar trebui organizate sâmbăta, pentru ca duminica să fie rezervată slujbelor religioase și timpului petrecut în familie.
Recomandate
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din criza politică , susținând că orice formulă de guvernare negociată în actualul Parlament ar amâna doar problemele fără să refacă „echilibrul” dintre opțiunile alegătorilor și reprezentarea instituțională, potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a scris vineri pe Facebook că partidul vrea alegeri anticipate „nu pentru că AUR este cel mai bine plasat în sondaje, sau nu doar pentru asta”, ci pentru că ar fi „singura soluție” de „reechilibrare” a României. În mesaj, el afirmă că, indiferent ce guvern „se va încropi”, acesta nu ar face decât să mute criza „de pe azi pe mâine”. Negocieri „cu orice partid”, inclusiv cu implicarea Cotroceniului Dungaciu susține că AUR este dispus să înceapă „de mâine” negocieri pentru alegeri anticipate cu orice partid. În același timp, el spune că, pentru accelerarea procesului, ar fi utilă participarea la discuții și a reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Palatul Cotroceni . Respinge acuzațiile de înțelegeri și descrie o „bătălie reală” în politică Liderul AUR afirmă că formațiunea a fost acuzată, pe rând, că ar avea o înțelegere cu Guvernul pentru a-l menține în funcție, dar și că ar avea o înțelegere pentru declanșarea anticipatelor, respingând aceste acuzații ca incoerente. În argumentația sa, Dungaciu susține că „marea problemă” este o clasă politică aflată „spre sfârșit” care „nu vrea să iasă din scenă”, pe fondul unor tensiuni atât între partide, cât și între partide și Palatul Cotroceni. Ce înseamnă politic mesajul AUR Din declarațiile citate de Agerpres , AUR își fixează anticipatele ca obiectiv central de ieșire din actuala criză, prezentându-le drept singura opțiune „reală” și anunțând disponibilitatea de a negocia transversal. Materialul nu oferă detalii despre un calendar, pași procedurali sau sprijin parlamentar concret pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Marine Le Pen rămâne favorită în cursa pentru prezidențialele din 2027, în pofida problemelor judiciare , iar această combinație crește riscul de volatilitate politică în Franța, cu potențiale efecte asupra mediului economic și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media , care citează un sondaj Elabe preluat de Bloomberg. Sondajul o plasează pe lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) la 34%–35,5% în primul tur, indiferent de scenariul testat. Datele sugerează că recentele evoluții din justiție nu i-au erodat semnificativ baza electorală. Justiția nu o scoate din joc, dar introduce un risc de calendar După condamnarea sa în apel în dosarul privind deturnarea de fonduri publice, Le Pen și-a reafirmat intenția de a candida, mizând pe recursul la Curtea de Casație , procedură care suspendă executarea pedepsei până la o decizie definitivă. În același timp, cazul rămâne o sursă de incertitudine: în material se arată că o decizie a Curții de Casație ar putea veni abia în ianuarie 2027, „mult prea târziu” și, în caz de respingere, ar putea lăsa RN fără candidat. Competiția pentru turul doi: diferențe mici între rivali Pentru locul al doilea, sondajul indică o luptă strânsă între Édouard Philippe și Jean-Luc Mélenchon, în funcție de configurația candidaților: într-un scenariu în care candidează și Raphaël Glucksmann și Marine Tondelier, Philippe este creditat cu 16,5%, iar Mélenchon cu 16%; dacă intră în cursă și Gabriel Attal, Philippe ar coborî la 14%, iar Mélenchon ar urca la 14,5%, ceea ce i-ar permite să intre în turul al doilea; într-un scenariu în care Attal ar reprezenta tabăra prezidențială în locul lui Philippe, competiția cu Mélenchon este descrisă ca „foarte echilibrată”, cu variații în funcție de distribuția candidaților de stânga. Turul al doilea: Le Pen, avantaj mare cu Mélenchon, strâns cu Philippe Într-un duel cu Mélenchon, Le Pen ar câștiga „categoric”, cu 67,5% la 32,5%, potrivit sondajului. În schimb, confruntarea cu Édouard Philippe ar fi mult mai echilibrată: 52% pentru Le Pen și 48% pentru Philippe. Cercetarea a fost realizată online în perioada 9–10 iulie, pe un eșantion de 1.503 persoane, dintre care 1.390 înscrise pe listele electorale. Marja de eroare este estimată între 1,4 și 3,1 puncte procentuale. Contextul condamnării și efectul politic imediat Curtea de Apel de la Paris a redus pedeapsa de la patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică, și a redus pedeapsa de ineligibilitate de la cinci ani (stabilită în 2025 de instanța de fond) la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ceea ce a făcut-o eligibilă, conform articolului. Le Pen a fost amendată cu 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) și a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri în perioada în care era eurodeputat. Le Pen a spus că nu va face campanie electorală cu brățară electronică, care îi limitează libertatea de mișcare, astfel că ar urma să fie înlocuită în activitatea de campanie de președintele partidului, eurodeputatul Jordan Bardella. [...]
Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar asigura continuitatea pe fonduri europene și restructurări , potrivit News . Vicepremierul interimar a spus că menținerea unor miniștri ar fi „absolut necesară” în special în domeniile unde au început deja demersuri. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Digi24, după ce Gheorghiu a fost întrebată ce tip de guvern ar trebui să vină. Ea a indicat explicit varianta unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR, argumentând că există miniștri care pot continua proiectele în derulare, în primul rând pe zona fondurilor europene, dar și în ministerele care au început restructurări. Ce înseamnă „continuitate” în logica vicepremierului În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat utilitatea unui astfel de guvern de două direcții operaționale: fondurile europene , unde ar fi importantă păstrarea ritmului și a echipelor care gestionează dosarele; restructurările începute în unele ministere, unde schimbările de conducere ar putea întrerupe demersurile deja lansate. Cât ar putea dura și cum s-ar împărți perioada de guvernare Întrebată cât timp ar rămâne în funcție un asemenea guvern, Gheorghiu a spus că durata ar putea fi negociată „între cele patru partide”. În acest context, ea a menționat posibile formule de împărțire a perioadelor, inclusiv „jumătate-jumătate” sau proporțional cu ponderea voturilor din Parlament, luând în calcul și PSD. Totodată, vicepremierul interimar a afirmat că PSD, atunci când a depus moțiunea de cenzură , „ar fi trebuit să se gândească și la ce urmează”. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
