Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de acuzații PSD–PNL complică negocierile pentru viitorul Guvern, după ce disputa dintre Adrian Câciu (PSD) și europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL) a continuat în spațiul public, pe Facebook, pe fondul discuțiilor despre desemnarea premierului, potrivit Mediafax.
Câciu l-a atacat pe Mureșan, contestându-i legitimitatea de a comenta formarea viitorului Executiv și acuzându-l de „traseism politic”. Fostul ministru PSD susține că europarlamentarul ar fi trecut prin PDL, PMP și PNL și afirmă că acesta nu ar fi obținut un nou mandat fără lista comună PSD–PNL la alegerile europarlamentare.
„Este trist că un fost PDL-ist, fost PMP-ist, actual «vedetă» PNL a ajuns să pună linii roșii în politica românească. Un traseist politic! Mai nou, face și evaluări despre politicienii români”, a scris Adrian Câciu.
În aceeași postare, Câciu afirmă că Mureșan ar fi fost propus de mai multe ori pentru funcții importante, precum cea de premier sau de comisar european, fără să fie desemnat.
„Siegfried, du-te la culcare! Soarta României nu se decide de către tine! Tu ești un veșnic propus, niciodată ajuns! Sper să nu te doară adevărul! Poate te va vindeca!”, i-a transmis Câciu.
Pe de altă parte, Mureșan este prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru în negocierile privind formarea noului Guvern. Europarlamentarul a acuzat PSD că ar urmări „recucerirea puterii totale în stat” și a susținut că PNL nu va oferi „un cec în alb” social-democraților în negocierile pentru formarea Executivului.
„PSD dorește revenirea la guvernare doar pentru recucerirea puterii totale în stat — guvernul, resursele și pârghiile administrative. Adică la fel ca în perioada Năstase sau în perioada Dragnea”, a scris Mureșan pe Facebook.
Schimbul de replici are loc în plin proces de negociere pentru noul Guvern, iar escaladarea publică a tensiunilor între PSD și PNL riscă să rigidizeze pozițiile de negociere, în condițiile în care miza imediată este desemnarea premierului și configurarea viitoarei majorități.
Recomandate
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD , iar negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate în acest moment de pretenția social-democraților ca liberalii să voteze „pur și simplu” un executiv PSD, fără condiții, potrivit Adevărul , care redă declarațiile europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan la „Interviurile Adevărul”, vineri, 3 iulie. Mureșan susține că PNL își va decide singur partenerii politici și respinge ideea că direcția partidului ar putea fi influențată de PSD. În același timp, el afirmă că „au trecut vremurile” în care deciziile privind viitorul PNL se luau „în sediul PSD”. „Noi, Partidul Național Liberal, decidem pe cine avem în curtea noastră și noi decidem cine ne sunt partenerii politici, cum acționăm și alături de cine acționăm.” Blocajul din negocieri: vot „fără condiții” pentru un guvern PSD Europarlamentarul afirmă că PSD ar urmări ca PNL să voteze un guvern social-democrat fără a negocia condiții, iar aici ar fi apărut blocajul. „Ei spun că doresc ca noi să îi votăm pe ei. Acesta este un punct în care negocierile s-au blocat.” În argumentația sa, Mureșan invocă și raportul de forțe din Parlament: PNL, USR și UDMR ar avea împreună 166 de parlamentari, față de 127 ai PSD, ceea ce, în viziunea lui, ar justifica o negociere „pe picior de egalitate”. Ce variante de guvernare vede PNL și unde apare riscul pentru economie Mureșan afirmă că varianta unui guvern PNL-PSD trebuie „exclusă” și că nu va exista o astfel de formulă. „Nu vom avea un guvern în care PNL și PSD să fie împreună.” În același timp, el enumeră trei scenarii posibile: guvern minoritar PNL–USR–UDMR ; guvern minoritar PSD (pe care PNL l-ar putea vota doar „în anumite condiții”, fără ca acestea să fie detaliate în declarațiile citate); PSD își negociază sprijin parlamentar cu AUR, variantă la care PNL „nu participă” și pe care Mureșan o califică drept „periculoasă” și „riscantă” inclusiv pentru „stabilitatea economică a României” și pentru cetățeni. În lipsa unui acord asupra condițiilor de sprijin parlamentar, declarațiile indică menținerea blocajului de negociere și o presiune crescută pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule de guvern minoritar susținut parlamentar. [...]
PNL condiționează orice acord cu PSD de un premier desemnat de președinte și de un pachet de reforme , în condițiile în care negocierile pentru formarea Guvernului rămân blocate, potrivit Mediafax . Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a catalogat drept „retorică” propunerea liderului PSD, Sorin Grindeanu , privind un posibil acord politic și a reafirmat susținerea PNL pentru varianta Siegfried Mureșan ca prim-ministru. Pîslaru a spus, la Digi24, că astfel de acorduri au mai existat și în trecut, dar „valoarea lor s-a dovedit limitată”, sugerând că o declarație politică nu garantează și aplicarea ei. Condițiile PNL: reciprocitate și agendă de reforme În logica PNL, un eventual acord cu PSD ar trebui să se bazeze pe „reciprocitate” între partide. Pîslaru a insistat că alegerea prim-ministrului „nu este o decizie a PSD”, ci una care revine președintelui României. Pe conținut, el a indicat că un acord propus de PNL ar viza reforme și condiții pentru susținere reciprocă, cu obiective precum: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); SAFE; OECD; controlul deficitului bugetar. De ce PNL nu se mișcă de la varianta Mureșan Pîslaru a confirmat că PNL susține în continuare o formulă cu USR și UDMR și îl menține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier. El a invocat colaborarea anterioară cu Mureșan în Parlamentul European, inclusiv pe dosarul cadrului de reziliență, și a menționat că acesta este negociator european pe bugetul UE 2028–2034. Atac la Grindeanu și „răcorire” între PNL și PSD În contextul în care PSD își revendică dreptul de a propune premierul, Pîslaru a spus că i se pare legitim ca social-democrații să aibă un candidat, dar a criticat faptul că această variantă nu ar fi fost pusă pe masă de la începutul crizei guvernamentale. El a susținut că Grindeanu ar fi lipsit din prim-plan o perioadă, în timp ce se negociau alte formule. „Deci ne revedem, nu știu câte zile mai târziu, cu o mare dorință a PSD de a guverna, dar cu Sorin Grindeanu, care dispăruse, cum s-a mai spus, în boscheți o perioadă de timp, în sensul că au încercat să croșeteze două guverne, mai întâi Tomac și apoi Veștea, și au avut o contribuție însemnată la acele eșecuri monumentale și acum brusc le-a crescut apetitul de a guverna”. Totodată, Pîslaru a vorbit despre nevoia unei perioade de „răcorire” între partide, estimând că una-două săptămâni ar putea ajuta la clarificarea pașilor pentru formarea Guvernului. Context: blocaj pe numele premierului Declarațiile vin pe fondul unui blocaj în negocierile dintre partidele proeuropene, după ce Sorin Grindeanu s-a declarat dispus să accepte inclusiv o rotativă guvernamentală, dar cu condiția ca PSD să dea primul premier. În acest moment, nu există un acord privind viitorul prim-ministru. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală guvernare AUR ar aduce riscuri majore pentru România , invocând exemple din Europa în care partide „extremiste populiste” ajunse la putere au generat consecințe negative, potrivit unui interviu acordat Adevărul . Europarlamentarul PNL, propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, spune că speră ca electoratul să înțeleagă miza „fără a fi nevoiți să trecem prin aceste experiențe”. Mureșan a indicat Grecia drept „cel mai bun exemplu”, susținând că țara a fost „la un pas” de a ieși din zona euro în perioada în care a avut „un partid extremist” la guvernare. În acest context, el a concluzionat că „o guvernare AUR ar fi o guvernare foarte rea pentru România”. „Coridor sanitar” față de SOS și explicația pentru cooptarea unui parlamentar În același interviu, europarlamentarul a explicat de ce PNL a acceptat în partid un parlamentar provenit din formațiunea condusă de Diana Șoșoacă . Mureșan a afirmat că persoana cooptată „nu este de acord cu doamna Șoșoacă” și a pus diferențele interne din partidele mici pe seama modului în care au fost făcute listele înainte de alegeri. El a caracterizat însă „linia SOS” drept „antieuropeană” și „pro-rusă”, motiv pentru care, în opinia sa, „trebuie să existe un coridor sanitar privind acel partid”. Critici la adresa președintelui pentru desemnarea lui Adrian Veștea Mureșan a comentat și desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, pe care a descris-o drept o greșeală a președintelui Nicușor Dan, pe motiv că nu ar fi existat consultare prealabilă cu PNL. „Un prim-vicepreședinte al partidului, ales contra voinței partidului, fără nici un dialog cu PNL, adică domnul Adrian Veștea, era evident că nu poate avea succes. Stilul celei de-a doua desemnări a fost pe bună dreptate primit cu scepticism de o parte importantă a societății.” În lipsa altor detalii în material despre pașii următori ai negocierilor politice, poziția lui Mureșan rămâne, în principal, un semnal de avertizare privind costurile politice și instituționale pe care le-ar vedea asociate unei guvernări AUR și o critică punctuală la adresa modului de desemnare a unui premier fără consultare cu partidul vizat. [...]
Ilie Bolojan condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de implicarea președintelui Nicușor Dan și propune o formulă de „armistițiu politic” ca variantă de tranziție, într-un moment în care România funcționează cu un guvern demis și miniștri interimari cu mandate expirate, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la emisiunea „Foc Încrucișat/ Friendly Fire”, liderul PNL a spus că este nevoie de „detensionare” pentru a se ajunge la un „armistițiu politic”, pe fondul crizei prelungite de formare a unei majorități. Miza: un acord cu „condiții și garanții”, nu doar o înțelegere de principiu Bolojan a comentat apelul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat că acceptă rotativa guvernamentală și semnarea unui acord politic cu PNL și USR, dar cu condiția ca primul premier să fie de la PSD. În același context, Bolojan a susținut că problema centrală este „pierderea încrederii în PSD” și că, înainte de un vot de încredere, partenerii trebuie să stabilească „condițiile” și „garanțiile” pentru aplicarea măsurilor de care are nevoie România. Două variante „deocamdată”: guvern minoritar sau guvern „tip armistițiu” Potrivit lui Bolojan, pentru deblocarea crizei politice ar exista, în acest moment, doar două opțiuni: un guvern minoritar sau un guvern „de tip armistițiu”. În plus, el a cerut ca formula să fie discutată și „împreună cu președintele României”, invocând responsabilitatea șefului statului în găsirea unei soluții. Context: 57 de zile de blocaj și un guvern demis cu interimari peste termen Criza este descrisă ca un blocaj politic de 57 de zile, agravat de intrarea Parlamentului în vacanță. România este condusă de un guvern demis, iar miniștrii interimari au mandate expirate „de mai bine de 20 de zile”, conform aceleiași surse. Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR sunt blocate de disputa asupra funcției de premier și a clauzelor de guvernare. Președintele Nicușor Dan a transmis că așteaptă ca principalele blocuri politice să vină la Cotroceni cu „majorități transparente” de 233 de parlamentari. [...]
România ar avea nevoie de un guvern temporar „cu puteri depline” pentru a ieși din blocajul politic pe durata verii , susține rectorul SNSPA , Remus Pricopie , într-o poziție prezentată de Adevărul . Ideea vizează înlocuirea actualei formule de interimat cu un executiv limitat ca mandat, care să asigure stabilitate și să evite prelungirea incertitudinii până în toamnă, în condițiile în care Parlamentul a intrat în vacanță. Pricopie argumentează că „criza politică nu poate fi amânată”, iar blocajul nu ar trebui „trimis în vacanță”. Într-o postare pe Facebook, el propune un „Guvern de armistițiu” care să funcționeze pe baza dialogului și compromisului, cu un mandat de aproximativ cinci-șapte luni. „Actualul interimat ar trebui să lase loc unui Guvern de armistițiu, dar cu puteri depline: o formulă temporară (pentru 5 - 7 luni), bazată pe dialog și compromis, care să ofere României stabilitate, iar partidelor timpul necesar pentru a construi o soluție politică durabilă” Cine ar trebui să negocieze soluția, potrivit lui Pricopie Rectorul SNSPA plasează responsabilitatea depășirii blocajului la partidele care au format majoritatea pro-europeană în iunie 2025 și care au susținut învestirea Guvernului condus de Ilie Bolojan. El nominalizează explicit: PSD PNL USR UDMR Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale „PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale au astăzi responsabilitatea de a depăși blocajul politic și de a pune interesul României înaintea intereselor de partid” Miza: stabilitate rapidă și evitarea dependenței de voturi „extremiste” În evaluarea sa, dacă formațiunile acceptă principiul prioritizării interesului public, un astfel de guvern ar putea fi negociat și învestit „într-un timp scurt”. Totodată, Pricopie susține că o formulă de acest tip ar arăta că partidele democratice pot asigura guvernarea fără a depinde, „direct sau indirect”, de voturile unui partid extremist pentru învestirea unui executiv pro-european cu puteri depline. [...]
Menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria cel puțin până în septembrie poate redesena raportul de forțe din coaliție și din opoziție , într-un interval pe care autorul îl vede ca oportun pentru consolidarea autorității în PNL și pentru prime măsuri cu impact economic, potrivit Adevărul . Textul notează că scenariul depinde de absența unui „eveniment politic major”. În analiza publicată, PSD este prezentat drept actorul care, încercând să-l blocheze pe Bolojan, ar fi ajuns să-l „victimizeze” și să-l „legitimeze”, oferindu-i totodată timp pentru a-și consolida poziția în PNL și pentru a rupe legături vechi cu social-democrații. Autorul califică această evoluție drept un „autogol” politic. Miza următoarelor luni, în această interpretare, este una de guvernare cu efecte economice: dacă premierul va veni „cu măsuri de stimulare a economiei” și cu „primele semnale de stabilizare”, PSD ar putea ajunge să plătească politic costul strategiei actuale, pe fondul creșterii de imagine a adversarului. PSD, fără pârghiile administrative ale guvernării Textul insistă pe efectul operațional intern pentru PSD al ieșirii din zona puterii: partidul ar fi rămas, „deocamdată”, doar cu Sorin Grindeanu păstrând infrastructura de la Camera Deputaților, în timp ce restul rețelei de funcții (miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți) nu mai este disponibilă. Pentru o formațiune „obișnuită să funcționeze conectată la putere”, autorul descrie situația ca un șoc. Cine capitalizează: AUR și, potențial, USR Al doilea „câștigător” al perioadei este descris George Simion, care ar fi reușit să-și țină partidul unit și să nu accepte „firimiturile” oferite de PSD și „vechea gardă politică”. Analiza mai notează o strategie de comunicare în care Simion ar fi redus expunerea permanentă, lăsând spațiu altor voci din partid. USR este plasat în apropierea acestei dinamici prin vizibilitatea a doi miniștri, Diana Buzoianu și Radu Miruță, prezentați drept foarte activi în comunicarea publică. Autorul condiționează însă un eventual câștig electoral de durata prezenței la guvernare și de rezultate administrative. Perdanți și prudență în evaluări La capitolul perdanți, analiza îl indică pe Sorin Grindeanu „în calitate de lider al PSD”, alături de partid și de un grup de „strategi politici” care ar fi mizat pe „calcule de culise” cu efect invers. În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, autorul evită o concluzie tranșantă, argumentând că evaluările se fac „la finalul mandatului”, nu „în mijlocul unei crize”. [...]
