Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan își leagă sprijinul public de „grija față de banul public”, într-un moment în care PSD urmează să decidă luni dacă rămâne sau nu la guvernare, iar în Capitală este anunțată o manifestație de susținere, potrivit Mediafax.
Bolojan a spus duminică seară, la B1 TV, că mesajele de susținere primite în contextul tensiunilor politice din ultimele zile și al amenințărilor venite din partea PSD nu ar trebui citite ca o susținere „pentru persoana” sa, ci ca o opțiune pentru un anumit tip de guvernare. În declarațiile sale, premierul a pus accent pe „responsabilitate”, „normalitate” și „grijă față de banul public”, în opoziție cu „fuga de răspundere” și „vânturarea de minciuni în spațiu public”, pe care le-a atribuit conducerii PSD.
Pentru luni, 20 aprilie, este anunțată o manifestație de sprijin pentru premier în București, de la ora 18:00, în aceeași zi în care PSD ar urma să stabilească dacă rămâne sau nu la guvernare. Separat, Asociația Alternativa Civică Timișoara a anunțat un protest în Piața Victoriei din Timișoara, programat tot luni seara, de la ora 19:00.
Anunțul privind protestul din Capitală a fost distribuit pe rețelele de socializare de actrița Oana Pellea, ca gest de susținere pentru premier.
Bolojan a respins și criticile potrivit cărora ar avea un stil autoritar de conducere, după ce a fost întrebat direct dacă este „dictator”. El a susținut că, deși și-a apărat punctele de vedere în ședințele de guvern și în cele de coaliție, deciziile au fost luate „prin consens”, ceea ce, în opinia sa, contrazice eticheta de „dictator”.
În același context, premierul a făcut distincția între autoritatea necesară unei funcții publice și comportamentul autoritar, argumentând că autoritatea este un instrument pentru a „împinge lucrurile”, dar nu echivalează cu dictatura.
Recomandate
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest , chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara. Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești , din cauza lucrărilor. Ce înseamnă, practic, pentru piața carburanților Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”. Presiune și pe rafinare: scenariu de scădere la Petromidia În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia. Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , care alimentează și România. Ce măsuri sunt luate și cine monitorizează Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest. Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră. [...]
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să separe electoratul AUR de liderii partidului , într-un mesaj cu miză politică pentru eventuale formule de cooperare și pentru repoziționarea PSD în raport cu votanții nemulțumiți. Într-o emisiune la Realitatea Plus , el a spus că nu îi consideră „extremiști” pe alegătorii AUR și că le respectă opțiunea, dar a invocat „lipsă de încredere” față de unii lideri ai formațiunii, potrivit Mediafax . În dialog cu moderatoarea Anca Alexandrescu, Grindeanu a fost întrebat direct dacă o consideră „extremistă”, în contextul în care aceasta a spus că a votat PSD până la alegerile din 2024, iar ulterior a votat AUR și pe George Simion, inclusiv la alegerile din mai 2025. Liderul PSD a răspuns negativ și a legat etichetarea de propriul electorat din trecut. „Nu, din contră. Eu am spus acest lucru de nenumărate ori. Ar însemna să înjur foștii alegători PSD. Sau să am o părere proastă despre foștii alegători PSD.” Mesajul PSD: respect pentru votanți, rezerve față de conducerea AUR Grindeanu a insistat că nu a criticat „niciodată” alegătorii AUR și că votul lor ține de regulile democrației. „Nicio secundă nu m-ați auzit pe mine să spun ceva despre alegătorii AUR. Îi respect, este dreptul lor să voteze, este un lucru care ține de democrație să îți pui încrederea în cineva.” În același timp, el a spus că există „puncte de convergență” între PSD și AUR pe tema „patriotismului economic”, pe care a descris-o drept importantă. Linia roșie invocată: poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei Rezerva majoră indicată de Grindeanu vizează, potrivit declarațiilor sale, pozițiile unor lideri AUR în legătură cu sancțiunile impuse Rusiei. El a cerut clarificări, argumentând că nu doar Uniunea Europeană, ci și Statele Unite, NATO și aliații au fost „cât se poate de fermi” pe acest subiect. „Există anumite lucruri care țin de lipsă de încredere în anumiți lideri ai AUR. (…) De exemplu, legate de sancțiunile împotriva Rusiei. (…) Cred că este de datoria lor să le clarifice.” Grindeanu a respins și ideea unor presiuni externe, de la Bruxelles, privind relația PSD cu AUR, afirmând că nimeni nu i-a impus o conduită în acest sens. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea unui guvern au inclus promisiuni de vot și discuții despre șefia Senatului , potrivit declarațiilor făcute de Sorin Grindeanu la Realitatea Plus și relatate de HotNews . Președintele PSD susține că, în discuțiile purtate cu AUR pentru susținerea cabinetului Veștea, „unii” parlamentari ai partidului lui George Simion ar fi promis voturi, însă promisiunile ar fi variat de la o întâlnire la alta. Ce spune Grindeanu despre „voturile” AUR și condițiile puse Grindeanu afirmă că a avut mai multe întâlniri cu George Simion, înainte și după moțiunea de cenzură, și că nu a fost „niciodată singur” la aceste discuții. În același timp, liderul PSD acuză AUR că a făcut publice discuții private și spune că el nu a participat la o întâlnire la Vila Lac cu deputatul AUR Muhammad Murad. „Știți foarte bine că nu-i așa. Pleca Bolojan, eu cred că ajunge. Nu e treaba mea să apăr interesele AUR. Unii au promis că vor da voturile.” În privința condiționărilor, Grindeanu spune că doar liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, ar fi cerut constant cooptarea AUR la guvernare, în timp ce „ceilalți, nu”. Discuția despre șefia Senatului și limitele negocierii Potrivit lui Grindeanu, a existat o discuție în care funcția de președinte al Senatului ar fi urmat să revină AUR, la schimb cu susținerea pentru Adrian Veștea, dar negocierile nu ar fi avansat. „A fost o discuție legată de Senat, dar am avut senzația că nu există un interes deosebit din partea AUR. Nu am angajat PSD la așa ceva, dar am avut impresia că nu-și doreau în mod deosebit.” Grindeanu mai afirmă că nu au existat discuții privind funcții în alte instituții ale statului. Context: întâlnirea invocată de Simion și acuzațiile despre „Vila Lac” George Simion a declarat pentru Gândul (fără ca HotNews să indice un link direct către materialul respectiv) că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost invitat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, într-o discuție despre susținerea cabinetului Veștea de către o parte a parlamentarilor AUR. HotNews a relatat separat despre acest episod într-un material dedicat, pe care îl menționează aici: HotNews . Grindeanu spune că nu știe despre această întrevedere și că nu a fost implicat. În același timp, el afirmă că Murad ar fi făcut propuneri pe zona economică ce ar fi putut fi incluse în programul de guvernare al unui eventual guvern Veștea, pe care le consideră „foarte bune”, fără a detalia care ar fi acestea. De ce contează: semnal despre fragilitatea majorităților și costul politic al negocierilor Declarațiile indică faptul că, în condiții de criză politică și majorități incerte, negocierile pentru învestirea unui guvern pot ajunge rapid la schimburi de funcții și promisiuni de vot greu de verificat, cu risc de escaladare publică atunci când discuțiile „private” sunt făcute publice. În lipsa unor angajamente asumate formal, Grindeanu sugerează că PSD a mizat pe un vot „responsabil” din partea AUR pentru a-l îndepărta pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria, dar că promisiunile nu au fost constante. [...]
