Știri
Știri din categoria Politică
Deschiderea unui dosar DNA pe numele prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu tensionează conducerea partidului, iar Ilie Bolojan sugerează că momentul anchetei ridică semne de întrebare, fără să facă acuzații, potrivit Digi24.
Într-o intervenție la Digi24, președintele PNL a spus că, de regulă, evită să comenteze dosare penale și a pornit de la prezumția de nevinovăție în cazul lui Ciucu. Bolojan a afirmat că i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din partid și că îi respectă decizia de a nu mai candida pentru funcția de prim-vicepreședinte, pentru a nu expune PNL „în fața unor atacuri nedrepte”.
„Dar, uitându-ne la anumite calendare, sigur că ai rezerva unor coincidențe, dar nu pot să fac alte afirmații pentru că nu am date din dosar și nici nu ar fi corect din punctul meu de vedere.”
Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu – primar al Bucureștiului și prim-vicepreședinte al PNL – a fost citat joi la audieri la DNA, a fost pus sub acuzare într-un dosar de mită și plasat sub control judiciar. Ciucu a declarat că este nevinovat și că va colabora cu anchetatorii.
În acest context, primarul general a anunțat că renunță la o eventuală candidatură pentru o funcție de conducere în PNL, o decizie care mută presiunea dinspre ancheta penală spre stabilitatea internă a partidului, în plină perioadă de repoziționare a conducerii.
Recomandate
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
Propunerea Gabrielei Horga ca vicepreședintă PNL completează arhitectura de conducere care va decide linia partidului la guvernare , într-un moment în care liberalii își votează noua structură la Congresul extraordinar, potrivit TVR Info . Senatoarea PNL spune că intră în echipa propusă de Ilie Bolojan cu obiectivul unui partid „unit, puternic și credibil”, „capabil să ofere soluții reale” și să respecte încrederea electoratului. Horga afirmă, într-o postare pe Facebook, că își asumă proiectul „cu seriozitate și responsabilitate”, alături de mai mulți lideri și membri ai echipei: Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru și Florin Roman. În mesajul citat, Horga își argumentează candidatura prin experiența internă în partid și prin profilul profesional și instituțional: este membră PNL de 20 de ani, a fost de două ori secretar general adjunct și a lucrat în campanii electorale ale partidului. În prezent, este conferențiar universitar la FABIZ – ASE București, senator și președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat; anterior a fost vicepreședintă a Autorității de Supraveghere Financiară, responsabilă de piața de capital, și secretar de stat cu atribuții în finanțe publice și fiscalitate. Miza: noul Birou Permanent Național și controlul deciziilor de partid Potrivit aceleiași surse, viitorul Birou Permanent Național al PNL ar urma să fie format din echipa propusă prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini”: președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și cei opt vicepreședinți, la care se adaugă liderii organizațiilor județene, dintre care vor fi aleși opt vicepreședinți regionali. Horga descrie formula drept una care combină echipa propusă de Ilie Bolojan cu reprezentarea organizațiilor din țară și leagă moțiunea de ideea unui PNL „modern, serios și conectat la așteptările românilor”, dar care își păstrează identitatea și valorile. Contextul imediat: Congresul extraordinar Congresul extraordinar al PNL se reunește duminică pentru a decide noua structură de conducere și pentru a alege președintele partidului și echipa sa, menționează TVR Info. În același context, publicația a relatat separat că Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL și a propus ca partidul să preia guvernarea alături de USR și UDMR, detalii în materialul TVR Info . [...]
PNL riscă să intre în criză de reprezentare guvernamentală , după ce președintele partidului, Ilie Bolojan, a spus că Biroul Permanent Național va declanșa excluderea unor lideri dacă nu demisionează din partid până luni, ora 12.00, potrivit News . Bolojan i-a nominalizat pe Lucian Bode , Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, afirmând că, în lipsa demisiilor, conducerea partidului va trece la „procedurile de excludere” și că „nu există altă posibilitate”. Miza: PNL fără oameni în noul guvern Șeful PNL a susținut că partidul nu va avea reprezentanți în noul guvern, deoarece cei nominalizați să intre în „Guvernul Veștea” nu vor mai fi membri PNL pe durata procedurii de excludere. „Ei nu vor mai fi până se închide această procedură (a excluderii din PNL - n.r.). Tot se va ajunge acolo, mai trebuie să dai şi ochii cu colegii.” Argumentul conducerii: disciplină internă și linie politică În intervenția de duminică seară la Digi 24, Bolojan a legat decizia de linia politică a partidului și de asocierea cu PSD, invocând inclusiv moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. „Nu poţi să pretinzi că eşti membru într-un partid care hotărăşte o anumită direcţie (...) şi să te trezeşti într-un Guvern cu PSD, după ce PSD şi-a bătut joc de acel partid (...) şi prin moţiunea de cenzură pe care a depus-o împreună cu AUR.” El a mai spus că o organizație „care vrea să performeze” trebuie să funcționeze pe reguli și organizare, altfel își pierde credibilitatea. Ce urmează Termenul indicat de Bolojan pentru demisii este luni, ora 12.00. Dacă acesta nu este respectat, Biroul Permanent Național ar urma să declanșeze procedurile de excludere pentru cei vizați. Separat, publicația notează că, deși premierul desemnat nu a anunțat oficial lista de miniștri, „surse politice” afirmă că Alina Gorghiu — căreia i s-a cerut demisia — ar urma să fie vicepremier în Guvernul Veștea. [...]
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un acord politic care să blocheze moțiunile de cenzură până la finalul anului , în încercarea de a evita noi blocaje pe reformele din PNRR și riscul unor corecții financiare din partea Comisiei Europene, potrivit Libertatea . Ilie Bolojan , reconfirmat președinte al PNL, a anunțat că partidul nu va susține Executivul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și le recomandă parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură. Bolojan motivează decizia prin lipsa unei „majorități transparente și asumate” în Parlament și spune că PNL și-a pierdut încrederea în PSD. Două variante de guvern minoritar, cu vot de învestitură din partea celorlalte partide În actualul context, liderul PNL susține că „singura soluție fezabilă” este un guvern minoritar, în una dintre următoarele formule: un guvern minoritar condus de PSD, care să primească votul de învestitură de la celelalte partide; un guvern format de PNL, USR, UDMR și minorități. Bolojan afirmă că a discutat cu USR și UDMR despre „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru a ajunge la o soluție de guvernare. „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susține toate partidele și nu are decât un partid cum este PSD să își asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliații noștri.” „Pact național” pe șase luni: reforme PNRR și echilibre bugetare Pentru a reduce riscul de instabilitate, Bolojan propune un „pact național” pe șase luni, prin care forțele politice să garanteze, indiferent cine guvernează: adoptarea urgentă a reformelor din PNRR; menținerea echilibrelor bugetare. În același timp, liderul PNL avertizează că noul guvern ar trebui votat până la jumătatea lunii iulie și să își asume răspunderea în Parlament „cel târziu” până atunci pentru proiectele blocate, miza fiind „de ordinul miliardelor de euro”. Fără moțiuni de cenzură până la sfârșitul anului Elementul central al propunerii este ca blocul politic rămas în opoziție să se angajeze să voteze învestirea guvernului minoritar și să nu depună moțiuni de cenzură până la finalul anului. În logica prezentată de Bolojan, această „predictibilitate minimă” ar reduce riscul unor „corecții financiare drastice” din partea Comisiei Europene. Ce urmează depinde de capacitatea partidelor de a coagula rapid o formulă de guvern minoritar și de a accepta, formal sau informal, un armistițiu parlamentar care să permită trecerea reformelor și a deciziilor bugetare urgente. [...]
Realegerea lui Ilie Bolojan la șefia PNL este tratată la nivelul PPE ca un pariu pe continuitatea reformelor și a guvernării responsabile , într-un moment în care „provocările politice și economice” sunt invocate explicit ca argument pentru un partid de centru-dreapta „puternic”, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele Partidului Popularilor Europeni (PPE), Manfred Weber, după Congresul extraordinar al PNL de duminică, 21 iunie, la București, unde Bolojan a fost reales președinte al formațiunii cu 1.769 de voturi. „Felicitări, Ilie Bolojan, pentru realegerea ta ca președinte al PNL. Cetățenii caută claritate și leadership. Europa are nevoie de partide puternice de centru-dreapta, care au curajul să reformeze, să guverneze responsabil și să apere valorile europene. Astăzi, România are nevoie de un PNL puternic.” Rezultatul din Congres și noua echipă de conducere La Congresul extraordinar au participat 1.886 de delegați, fiind exprimate 1.842 de voturi. Dintre acestea, 44 au fost anulate, iar 73 au fost declarate nule. Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. În noua echipă de conducere intră: Dan Motreanu – prim-vicepreședinte; Robert Sighiartău – secretar general; Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman – vicepreședinți. După anunțarea rezultatului, Ilie Bolojan a transmis delegaților: „Vă mulțumesc pentru susținere. Vă mulțumesc pentru că ați venit din toată țara astăzi la București! Să aveți drum bun spre județele dumneavoastră.” Contextul politic invocat de Weber: „continuarea reformelor” Felicitarea publică vine la câteva zile după o discuție telefonică între Weber și Bolojan, în care liderul PPE a spus că au abordat situația politică din România și prioritățile guvernării. Potrivit relatării, Weber i-a mulțumit premierului interimar pentru politicile promovate și a insistat pe continuarea reformelor. „România trebuie să își continue drumul spre reforme și modernizare. Aceasta este așteptarea cetățenilor, aceasta este ceea ce va face România mai puternică în viitor și aceasta este angajamentul pe care Ilie Bolojan și Partidul Național Liberal și l-au asumat”, a afirmat Weber joi, 18 iunie. Într-un material anterior, publicația a relatat și despre această discuție telefonică dintre cei doi, disponibil aici . [...]
