Știri
Știri din categoria Politică
Demisia cerută de PNL la intrarea în opoziție a fost impusă prin demitere în Transporturi, după ce premierul interimar Ilie Bolojan l-a revocat din funcție pe secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, potrivit G4Media, care citează „surse oficiale”.
Scrioșteanu este prezentat de publicație drept „singurul înalt demnitar PNL” care ar fi refuzat să demisioneze, în contextul deciziei luate duminică de conducerea PNL.
Potrivit informațiilor relatate, PNL a hotărât duminică, în ședința Biroului Politic Național, intrarea în opoziție și plecarea „prin demisie” a secretarilor de stat și a șefilor de instituții.
În acest cadru, luni, Ilie Bolojan – în calitate de premier interimar – l-a demis pe Ionel Scrioșteanu din Ministerul Transporturilor, conform sursei citate.
G4Media notează că Ionel Scrioșteanu provine din Ilfov și îl descrie ca fiind apropiat de gruparea lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.
Publicația mai susține că, după „o scurtă perioadă de răcire” a relațiilor cu Hubert Thuma, Scrioșteanu „a revenit alături de acesta”, potrivit informațiilor sale.
Recomandate
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
PNL anunță că va vota învestirea Guvernului Niculescu ca „vot de necesitate”, invocând riscul blocării serviciilor publice , potrivit Adevărul . În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a susținut că decizia liberalilor urmărește închiderea crizei politice, fără ca partidul să intre la guvernare sau să negocieze funcții, și a respins acuzațiile de „șantaj”. Bolojan a afirmat că au trecut peste cinci luni de la căderea Guvernului pe care l-a condus și că, în acest interval, PSD și AUR – pe care le-a indicat drept responsabile pentru demitere – nu ar fi oferit o soluție viabilă. În același timp, liderul PNL a criticat modul în care președintele României ar fi făcut desemnările de premier, spunând că doar una dintre cele patru propuneri (Siegfried Mureșan) ar fi reflectat voința politică rezultată din consultări. „Vot de necesitate”, fără intrare la guvernare Miza invocată de președintele PNL este una operațională: evitarea prelungirii blocajului politic, care – în interpretarea sa – ar putea afecta funcționarea serviciilor publice. În discurs, Bolojan a dat ca exemplu riscul ca unități precum camerele de gardă să nu mai poată gestiona urgențele. Totodată, acesta a insistat că sprijinul pentru învestire nu înseamnă cooptarea PNL în Executiv: „Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.” Disputa pe buget și reforme: „nu există nicio grea moștenire” Bolojan a acuzat PSD că pregătește narativul unei „grele moșteniri” pentru a-și justifica eventuale eșecuri și a susținut că „bugetul este stabilizat”. În același registru, le-a cerut social-democraților să nu anuleze măsurile adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și să mențină direcția de reformă, cu accent pe controlul cheltuielilor, reguli egale și investiții. În același timp, liderul PNL a punctat că responsabilitatea guvernării va aparține noului Executiv și premierului desemnat, nu partidelor din afara Guvernului, subliniind că „lista de miniștri nu este a noastră”. Critici la adresa unor miniștri și avertisment pentru premier În intervenție, Bolojan a lansat atacuri la adresa unor membri ai viitorului Cabinet, cu referiri la portofoliile Muncă, Sănătate și Justiție. Printre acuzațiile formulate: la Muncă, a spus că legea salarizării ar fi fost ținută „la sertar” și că România ar fi pierdut „770 de milioane de euro”; la Sănătate, a acuzat amânarea deciziilor și faptul că „a lăsat PNRR-ul fără finanțare”; la Justiție, a criticat lipsa asumării inițierii proiectului privind pensiile magistraților. Bolojan i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, Luca Niculescu, susținând că probleme structurale precum cele din Sănătate, salarizarea unitară sau „sumele imorale pentru magistrați” nu pot fi rezolvate fără decizii ferme. De ce i-a fost oprit microfonul Discursul lui Ilie Bolojan s-a încheiat după expirarea timpului alocat intervenției în plen, moment în care microfonul i-a fost oprit, conform relatării. Pentru PNL, mesajul politic anunțat este că partidul va trece în opoziție și „va sancționa fiecare derapaj” al guvernării. [...]
Votul de învestitură al Guvernului Luca Niculescu poate debloca interimatul, dar depinde de disciplina PNL , în condițiile în care Executivul are, pe hârtie, majoritatea necesară prin acordurile semnate cu PNL și UDMR, potrivit News . Guvernul premierului desemnat Luca Niculescu ajunge marți la votul în plenul comun al Parlamentului, după ce dimineață sunt programate audierile ultimilor miniștri propuși. Luni, toți miniștrii audiați au primit avize favorabile în comisii. Votul este programat la ora 14.00, iar pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Miza imediată este încetarea perioadei de interimat a guvernului demis condus de Ilie Bolojan , după șase luni în care au existat trei tentative eșuate de a trece un Cabinet. Majoritatea există, dar apar fisuri în PNL Conform calculelor prezentate, PSD, PNL și UDMR ar avea împreună 239 de voturi (peste pragul de 233), dacă parlamentarii celor trei formațiuni votează integral. În același timp, există semnale că nu toți liberalii vor susține Cabinetul. News notează că sunt așteptate voturi împotrivă și din partea unor parlamentari PNL care s-au poziționat împotriva deciziei conducerii partidului, invocând prezența miniștrilor PSD în guvern. Filiala PNL Iași a anunțat sâmbătă că nu susține învestirea, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. „PNL Iaşi consideră că soluţia legitimă pentru depăşirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorităţi reformiste credibile sau, în absenţa acesteia, întoarcerea la votul cetăţenilor prin alegeri anticipate”, a transmis filiala Iaşi a PNL. Condițiile PNL și UDMR: deficit și drepturi ale minorităților Premierul desemnat a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR pentru votul de învestitură. Ilie Bolojan a declarat că acordul cu PNL stabilește condiții pe care viitorul Executiv trebuie să le respecte până la adoptarea bugetului pe 2027, inclusiv o țintă de deficit. România ar trebui să aibă „un deficit bugetar anul viitor în scădere” și să ajungă „la maximum 5,3%”, potrivit lui Ilie Bolojan. Bolojan a insistat că documentul nu este „un cec în alb”, ci un aranjament necesar pentru ca ordonanțele și rectificările bugetare să poată fi adoptate și pentru pregătirea bugetului pe 2027. UDMR, prin Kelemen Hunor, a anunțat că sprijină învestirea în condiții „clare”, între care respectarea drepturilor minorităților și sprijinirea învățământului în limba maghiară. Opoziția: AUR și USR au anunțat că nu votează AUR și USR au transmis că nu vor susține Guvernul Luca Niculescu. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a invocat mai multe motive, inclusiv că Executivul ar fi rezultat din „impunerea” voinței președintelui Nicușor Dan. USR a decis, în Comitetul Politic, să voteze împotrivă. Dominic Fritz a motivat decizia prin faptul că ar fi vorba despre „un guvern care va fi condus de la sediul PSD” și care s-ar sprijini pe „o majoritate toxică cu AUR”. Ce urmează în Parlament Marți, audierile ultimilor miniștri propuși sunt programate între orele 09.00 și 12.00, pentru portofoliile: Justiție, Proiecte Europene, Externe, Muncă și Sănătate. Ulterior, plenul comun votează învestirea. În context, News amintește că, după respingerea a două propuneri de guvern (Cabinetele Veștea și Mureșan) și retragerea unei propuneri care nu a ajuns la vot (Eugen Tomac), s-a întrunit condiția pentru declanșarea alegerilor anticipate, însă decizia aparține președintelui, potrivit Constituției. Președintele Nicușor Dan a declarat că sunt „șanse mari” ca guvernul propus de Luca Niculescu să fie învestit. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că plățile rezultate din procesele magistraților pot pune presiune majoră pe buget , în condițiile în care există deja o hotărâre care obligă Guvernul la achitarea a peste 5 miliarde de lei , potrivit Știrile Pro TV . În acest context, Bolojan a calificat drept „imorale” sumele stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistrați, raportat la situația economică a României. Într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Bolojan a spus că problema nu ține doar de cuantumul sumelor, ci și de amploarea fenomenului, invocând „mii de procese” derulate în ultimii ani. El a indicat ca reper ponderea acestor plăți în buget și comparația cu celelalte categorii de angajați din sectorul public. „Din punctul meu de vedere, procesele şi sumele care sunt stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistraţi le consider imorale (...) comparativ cu ponderea acestora în bugetul României şi cu situaţia reală a României, dacă ne raportăm la toate celelalte categorii.” Ce înseamnă pentru buget: obligații mari, plată dificilă „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a susținut că Guvernul nu va putea plăti rapid astfel de sume, mai ales în condițiile în care există sentințe învestite cu titluri executorii (adică hotărâri care pot fi puse în executare silită). Pe lângă decizia care ar obliga statul la plata a peste 5 miliarde de lei, Bolojan a menționat că mai există și alte sentințe obținute în urma acestor litigii. În paralel, el a descris situația economică a României ca având „probleme structurale”, care vor rămâne o „provocare” pentru viitoarele guverne. Miza de reglementare: legea salarizării, prezentată ca soluție pentru a opri valul de litigii Bolojan a legat direct problema de lipsa unei legislații care să împiedice repetarea acestui tip de procese, indicând drept soluție adoptarea legii salarizării unitare. În absența acesteia, a avertizat el, orice guvern viitor riscă să se confrunte cu aceeași situație: obligații de plată mari, greu de onorat într-un interval scurt. [...]
