Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan a transmis că PNL rupe logic „parteneriatul cu PSD” și își revendică un „model de guvernare” bazat pe reguli și respect pentru banul public, în discursul susținut la Congresul Extraordinar al partidului, potrivit News. Mesajul are miză de guvernare: Bolojan descrie explicit relația cu PSD ca fiind „imposibilă” și leagă blocajele din coaliție de frânarea reformelor.
Bolojan a spus că PNL nu și-a dorit Congresul, dar că acesta a fost „impus” de criza internă, iar partidul trebuie să decidă „cine este și ce vrea să fie” și să-și clarifice direcția pentru anii următori. El i-a invitat pe scenă pe cei pe care îi propune în „mica echipă” de conducere: președinți de organizații, vicepreședinți regionali și echipa de la vârful partidului.
În intervenția sa, liderul PNL a acuzat PSD că a frânat guvernarea și că a ieșit din logica de coaliție atunci când măsurile au ajuns „la interesele și la rețelele clientelare”. În acest context, Bolojan a afirmat că a crezut că face un parteneriat, dar a concluzionat că relația cu PSD „nu este posibilă”.
„Nu poţi să fii partener cu minciuna, cu fuga de răspundere şi cu dispreţul pentru România.”
El a invocat și episodul unei moțiuni depuse „într-o situație-limită”, despre care a spus că a fost urmată de lipsa unei soluții și de evitarea răspunderii.
Bolojan a susținut că redresarea nu se face fără costuri sociale și fără un preț politic pentru cei care aplică reforme. Într-o comparație, a descris bugetul ca pe un „bolnav”: ar fi fost preluat „în comă”, tratat „dureros uneori”, iar acum ar fi ca un „pacient în recuperare”.
Totodată, a admis că „nu a fost totul perfect” și că mai sunt etape de parcurs, dar a insistat că direcția aleasă a fost „corectă” și că „se vede din datele” pe care le au (fără a detalia indicatori sau valori în discursul redat de sursă).
Bolojan a încadrat guvernarea PNL drept o încercare de a impune reguli și disciplină în cheltuirea banului public, fără „aroganțe” și cu asumarea măsurilor nepopulare. El a afirmat că acest „model de guvernare” ar fi stabilit un „standard care nu mai poate fi negat” și a legat creșterea încrederii în PNL de percepția că partidul a fost corect.
„Nu am fost perfecţi, dar am fost corecţi.”
În aceeași linie, Bolojan a susținut că PNL „a scos România din mlaștina” în care ar fi lăsat-o „guvernarea Ciolacu”, prezentând această teză drept explicația pentru schimbarea de percepție în rândul publicului.
Recomandate
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
AUR spune că nu negociază o majoritate cu PSD sau PNL , iar mesajul ridică semne de întrebare asupra aritmeticii parlamentare înaintea reluării consultărilor de la Cotroceni, la începutul lui septembrie, potrivit news.ro . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 că formațiunea nu are „discuții formale” pentru crearea unei majorități nici cu PSD, nici cu PNL și că „nu există nici discuții informale” pe acest subiect. În același context, el a invocat poziția publică a liderului PSD, Sorin Grindeanu , potrivit căreia acesta nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, ceea ce, în opinia lui Peiu, face negocierile „cam greu” de purtat. „Nu avem discuţii formale pentru crearea unei majorităţi nici cu PSD, nici cu PNL şi nu există discuţii informale pentru un astfel de subiect. (...) Domnul Grindeanu s-a exprimat public că nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR. Dacă nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, e cam greu de negociat, ce să negociezi?” Ce urmează la AUR înainte de consultările cu președintele Peiu a mai spus că urmează comunicări publice din partea AUR care vor viza inclusiv strategia partidului pentru consultările cu președintele, precum și strategia privind votul la învestirea unui guvern care ar urma să fie propus în luna septembrie. Totodată, el a indicat că AUR ar putea să nu participe la consultări dacă acestea ar fi, în viziunea sa, doar „formale”, după ce ar fi fost deja conturat un guvern în discuții informale. „Aşteptăm să vedem dacă ne cheamă şi pe noi pentru că, dacă domnia sa va face nişte consultări informale, în care va pune bazele unui guvern şi după aia va face consultări formale doar ca să se pozeze la televizor (...), nu ştiu dacă are sens ca noi să participăm (...) şi probabil nu vom participa.” Context: consultări reluate la începutul lui septembrie Președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern. În materialul citat, președintele face și o referire la faptul că „ar fi fost bine” ca „varianta Tomac” să fi trecut cu câteva luni înainte, pentru a evita „echilibristica” legată de Parlament și sesiuni extraordinare, însă articolul disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale explicației. [...]
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
PNL condiționează candidatura la Timișoara de o decizie comună cu USR , în scenariul în care Dominic Fritz își pierde mandatul ca efect al noii Legi ANI, potrivit HotNews . Ilie Bolojan spune că liberalii ar urma să discute candidatul „cu domnul Fritz”, invocând votul de încredere pe care timișorenii i l-au acordat actualului primar. Bolojan afirmă că speră să nu se ajungă la demiterea lui Fritz și mizează pe analiza Comisiei Europene privind compatibilitatea Legii ANI cu legislația UE. În interviul acordat Prima News, liderul PNL susține că nu este „normal să adoptăm un text de lege care încalcă legislația UE” și avertizează că efectele nu s-ar opri la cazul Timișoara. În eventualitatea organizării unor alegeri locale, Bolojan spune că desemnarea candidatului trebuie să țină cont de opțiunea exprimată deja de electorat: „Ce au făcut timișorenii prin votul de încredere către Dominic Fritz arată o anumită opțiune și în mod evident vom găsi o soluție comună, iar candidatul să fie discutat cu domnul Fritz.” Context: Legea ANI , promulgată sub presiunea unui jalon din PNRR Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan. Conform articolului, efectul noii legi este încetarea mandatului lui Dominic Fritz, după ce acesta a fost găsit în conflict de interese. Mandatul primarului ar urma să înceteze în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, care se produce la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Președintele Nicușor Dan a transmis că a promulgat actul normativ în forma venită din Parlament, menținându-și argumentele din sesizarea de neconstituționalitate trimisă anterior Curții Constituționale. Totodată, a invocat riscul pierderii fondurilor din PNRR: legea este un jalon de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) și trebuia adoptată până la 31 august. Ce semnal politic transmite Bolojan Întrebat dacă mai vede posibilă o alianță electorală PNL–USR după votul liberalilor pe Legea ANI, Bolojan spune că a fost „o decizie dificilă”, dar că partidele ar trebui să găsească „formule de colaborare” pentru a construi o alternativă, în contextul a ceea ce numește „deficit democratic”. Pentru Timișoara, mesajul central este că PNL își leagă opțiunile electorale de o negociere cu USR și cu Dominic Fritz, dacă se ajunge la alegeri anticipate la primărie. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
