Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul a amânat votul pentru numirea unui nou Avocat al Poporului, după ce PSD a contestat candidatura propusă de USR, ceea ce a generat un blocaj în coaliția de guvernare, potrivit Digi24.
Decizia a fost luată de Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, care au decis să amâne audierile în comisii și votul din plenul comun programat inițial pentru marți. În consecință, activitatea Legislativului se va limita temporar la lucrările din comisii.
Solicitarea de amânare a fost formulată de PSD, după ce liderii social-democrați au anunțat că nu vor susține candidatura Roxanei Rizoiu, propusă de USR pentru funcția de Avocat al Poporului. Motivația invocată de PSD este faptul că aceasta beneficiază de pensie specială, iar partidul a cerut o altă propunere din partea USR.
Cererea de amânare a fost susținută în Parlament și de AUR, ceea ce a blocat procedura de numire.
USR o susține în continuare pe Roxana Rizoiu, fost funcționar în Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe, care a fost de două ori agent guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Liderul USR, Dominic Fritz, a declarat că aceasta este „extrem de calificată” și a sugerat că opoziția față de candidatura sa ar putea avea legătură cu independența sa față de influența politică.
În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că, deși USR se opune sistemului de pensii speciale, beneficiarii acestora nu pot fi considerați automat „toxici sau corupți”.
Mandatul fostului Avocat al Poporului, Renate Weber, a expirat în iunie 2024, iar funcția este vacantă de atunci.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat că situația trebuie clarificată în cadrul coaliției și că este necesar un acord politic înainte de reluarea votului în Parlament.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan neagă existența unui blocaj pe buget în coaliție , după ce PSD l-a acuzat public că ar fi introdus prevederi contrare solicitărilor partenerilor, potrivit Biziday . Șeful Guvernului susține că discuțiile din ședința coaliției s-au desfășurat „în bună regulă” și că proiectul de buget urmează să ajungă la Parlament în zilele următoare. Într-o intervenție la B1TV, Bolojan a respins ideea că PSD ar fi ridicat, în ședință, problemele invocate ulterior în comunicatul partidului. El a spus că întâlnirea a avut loc dimineață, s-au convenit ultimele corecturi, iar calendarul rămâne trimiterea bugetului până la finalul săptămânii și înaintarea lui către Parlament miercuri sau joi, în vederea adoptării. „Astăzi, la ședința de coaliție, ne-am închis în bună regulă. Vă rog să-i întrebați pe ceilalți participanți dacă au fost probleme. Întâlnirea a fost de dimineață, a fost totul în regulă, a rămas ca să se facă ultimele corecturi, ca să se trimită bugetul până la sfârșitul acestei săptămâni, iar miercuri sau joi va fi trimis la Parlament, în vederea adoptării.” Premierul a mai afirmat că mesajul PSD „este în contradicție” cu cele discutate în ședință și a spus că nu înțelege de ce, după întâlniri pe care le descrie ca fiind normale, apar comunicate „total diferite de realitate”. În același context, Bolojan a apreciat că astfel de dispute publice nu ajută nici PSD, nici coaliția, într-o perioadă pe care o descrie drept dificilă. În comunicatul citat de Biziday, PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi provocat „un nou blocaj” în negocierile pentru Bugetul de stat, susținând că premierul ar fi inclus „în mod deliberat” prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor din coaliție. PSD mai spune că atitudinea premierului ar fi dus la blocarea adoptării bugetului și la instabilitate în guvernare. Partidul indică drept puncte controversate subfinanțarea Programului de solidaritate (cerut de PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile), tăierea investițiilor pentru comunitățile locale și „confiscarea” la bugetul central a unei părți din sumele cuvenite autorităților locale. PSD anunță că, după primirea formei scrise a proiectului, conducerea se va reuni pentru a decide „acțiunile politice” necesare. Pe fondul acestor tensiuni, Biziday amintește că Sorin Grindeanu a amenințat anterior cu blocarea bugetului în Parlament dacă nu sunt incluse toate propunerile PSD, iar PNL a acuzat PSD de șantaj politic și i-a cerut lui Grindeanu să decidă dacă este la guvernare sau în opoziție. În acest moment, miza imediată rămâne finalizarea formei de buget și transmiterea ei către Parlament, în termenul indicat de premier. [...]
PSD ia în calcul demiterea lui Ilie Bolojan , dar își amână decizia privind bugetul pe 2026 până la finalul săptămânii, potrivit Biziday . Sorin Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă, că partidul va face mai întâi o analiză internă a proiectului de buget, înainte de a stabili dacă îl susține în Parlament sau dacă depune amendamente. În contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, liderul PSD a acuzat că în proiectul de buget nu ar fi fost incluse unele măsuri despre care susține că ar fi existat un acord în coaliție, între acestea fiind menționată și creșterea salariului minim. Grindeanu a anunțat că duminică urmează o întâlnire la nivelul partidului, în care se va decide poziția PSD față de bugetul pe 2026. Întrebat dacă există motive pentru demiterea lui Ilie Bolojan, Grindeanu a răspuns: „Sunt foarte multe motive, din perspectiva mea. Doar că, în acest moment, ne aflăm în etapa pe care o ştiţi cu toţii, cea legată de buget.” Grindeanu a legat discuția despre demitere de o evaluare mai amplă a participării PSD la guvernare, despre care spune că a fost anunțată încă de la începutul lunii decembrie. El a precizat că evaluarea începe cu miniștrii PSD, dar nu se oprește aici, urmând să vizeze „întreaga guvernare din ultimele nouă luni”, iar decizia finală ar urma să fie luată într-un for intern, prin votul membrilor partidului, inclusiv al aleșilor locali. Amânarea deciziei PSD privind bugetul intervine în condițiile în care adoptarea acestuia este deja întârziată, după ce demersul a fost anulat de mai multe ori. Săptămâna trecută, Ilie Bolojan declara că în coaliție s-a convenit asupra bugetului și că documentul urma să fie trimis în Parlament până la finalul acestei săptămâni, cu „mici corecturi”, mai notează Biziday. [...]
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională împotriva ordonanței de reformă administrativă , potrivit G4Media , demersul vizând ordonanța de urgență a Guvernului care schimbă organizarea și cheltuielile din administrația publică. Sesizarea a fost depusă vineri la Curtea Constituțională, iar miza imediată este verificarea constituționalității ordonanței înainte ca efectele ei să se consolideze în practică, în condițiile în care actul normativ are impact direct asupra personalului și structurii instituțiilor centrale și locale. În documentul transmis CCR, Avocatul Poporului susține că ordonanța de urgență ar încălca mai multe prevederi constituționale, invocând, între altele, principiul securității juridice (stabilitatea și previzibilitatea normelor), principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap și regulile privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. Pe fond, ordonanța contestată face parte din reforma administrației centrale și locale și are ca țintă reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, măsură care ar urma să fie atinsă prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizări, conform informațiilor prezentate de publicație. Guvernul a adoptat pachetul de tăieri în administrație și pachetul de relansare economică la 24 februarie 2026, iar reforma este prezentată ca un demers de reducere a suprapunerilor instituționale și de eficientizare a proceselor interne, cu obiectivul de a diminua costurile statului și de a crește calitatea actului administrativ. În paralel cu sesizarea Avocatului Poporului, ordonanța privind reforma în administrație a fost trimisă la Monitorul Oficial pentru publicare, etapă care, în mod obișnuit, precedă intrarea în vigoare a prevederilor, în funcție de termenii stabiliți în actul normativ. Din perspectivă instituțională, sesizarea la CCR deschide o procedură care poate duce fie la confirmarea constituționalității ordonanței, fie la constatarea unor neconcordanțe cu Legea fundamentală, cu efecte asupra aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal și asupra arhitecturii reorganizărilor anunțate. Pentru administrația publică și pentru buget, disputa constituțională contează deoarece vizează instrumentul ales de Guvern (ordonanța de urgență) și limitele în care pot fi operate, într-un interval scurt, măsuri cu impact asupra drepturilor și protecției sociale, inclusiv pentru categorii vulnerabile, așa cum sunt menționate în sesizarea Avocatului Poporului. [...]
PNL acuză PSD că propune cheltuieli fără surse de finanțare , după ce coaliția nu a ajuns miercuri la un acord pe bugetul de stat pentru 2026, potrivit HotNews.ro . Liberalii susțin că social-democrații încearcă să transfere către partenerii de guvernare responsabilitatea pentru întârzierea reformelor, în contextul unui schimb de acuzații publice între cele două partide. Disputa a escaladat după o postare a PSD în care premierul Ilie Bolojan este acuzat că blochează adoptarea bugetului prin introducerea unor prevederi care nu ar fi fost agreate în coaliție. PNL spune, la rândul său, că pentru măsurile sociale cerute de PSD nu au fost prezentate soluții de finanțare „realiste” și că o parte din necesar ar urma să fie acoperită din fonduri europene, prin programe sociale. În mesajul PNL , liberalii arată că pentru „pachetul social” au fost avute în vedere sume la nivelul celor de anul trecut, respectiv 1,7 miliarde de lei destinate pensionarilor, iar restul ar urma să fie completat din bani europeni. Totodată, PNL respinge acuzațiile privind reducerea fondurilor pentru primării, afirmând că doar 25 de primării din aproximativ 3.000 ar urma să aibă bugete mai mici decât în 2025 și că autoritățile locale ar avea la dispoziție instrumente suplimentare pentru venituri din taxe locale. Liberalii mai susțin că investițiile ar urma să fie susținute cu 6 miliarde de lei prin programul „Anghel Saligny”, plus cofinanțările pentru proiectele derulate prin PNRR. „Obiectivul este un buget realist. Trebuie să încetăm să ne mințim singuri, adâncindu-ne în datorii cu dobânzi tot mai mari.” Din relatarea HotNews reiese că ședința coaliției de miercuri s-a încheiat după trei ore, fără un acord final, iar liderii partidelor ar urma să își consulte formațiunile pe baza unei noi forme a proiectului de buget. O nouă întâlnire a liderilor coaliției este programată pentru luni, iar partidele și-au propus ca până la finalul săptămânii viitoare bugetul să fie pus în transparență. În centrul negocierilor se află pachetul de „măsuri de solidaritate” cerut de PSD, evaluat de social-democrați la aproximativ 3,4 miliarde de lei, adică dublu față de suma de 1,7 miliarde de lei propusă de Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare. PSD a transmis că nu renunță la măsurile incluse în pachet și a anunțat că, după primirea noii forme a bugetului, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”, o ședință care, potrivit informațiilor HotNews, ar urma să aibă loc luni, săptămâna viitoare. [...]
Un sondaj realizat în martie 2026 arată că majoritatea moldovenilor susțin aderarea la UE, dar nu și unirea cu România , în timp ce președinta Maia Sandu rămâne politicianul cu cea mai mare cotă de încredere din Republica Moldova, potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Barometrul IData. Sondajul indică faptul că opoziția față de unirea Republicii Moldova cu România este ușor mai mare decât sprijinul pentru această idee . Astfel, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva unirii, în timp ce 42,3% spun că o susțin. Aproximativ 10% dintre participanți au afirmat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. În schimb, integrarea europeană beneficiază de un sprijin semnificativ mai mare . Aproape 60% dintre cei chestionați se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce aproape 30% se declară împotrivă. Opțiune Procent Pentru aderarea la UE 59,7% Împotriva aderării la UE 29,7% Nu știu / Nu răspund 10,6% Sondajul a analizat și reacția populației la declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România. Rezultatele arată că această poziție este mai degrabă contestată de populație. Distribuția răspunsurilor este următoarea: 43,5% spun că nu susțin deloc declarația 8,9% afirmă că „mai degrabă nu o susțin” 23,7% declară că „o susțin pe deplin” 15,6% spun că „mai degrabă o susțin” 6,6% nu au o opinie 1,8% nu răspund În ceea ce privește impactul declarației asupra opiniei privind unirea, 38,7% dintre respondenți afirmă că nu susțin unirea indiferent de această poziție, în timp ce 17,1% spun că afirmația le-a întărit sprijinul pentru unire. Barometrul IData măsoară și nivelul de încredere în politicienii de la Chișinău. Maia Sandu conduce detașat clasamentul cu 30,6% , fiind urmată la mare distanță de fostul președinte Igor Dodon, cu 10,3%. Principalele cote de încredere în politicieni: Maia Sandu – 30,6% Igor Dodon – 10,3% Ion Ceban – 5,7% Vasile Costiuc – 5,5% Renato Usatîi – 5,3% Datele sondajului au fost colectate în perioada 23 februarie – 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1035 persoane din 289 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. [...]
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
