Știri
Știri din categoria Politică
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest, chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3. Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara.
Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești, din cauza lucrărilor.
Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”.
În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia.
Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care alimentează și România.
Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest.
Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane.
Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră.
Recomandate
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
Dragoș Pîslaru a contractat un credit de 630.000 de euro (aprox. 3,15 milioane lei) pentru o vilă lângă Bruxelles , un detaliu care pune din nou în discuție raportul dintre veniturile declarate ale unui demnitar și nivelul angajamentelor financiare asumate, inclusiv în contextul declarațiilor sale publice despre bani, potrivit Antena 3 . Pîslaru, ministru demis și interimar al Muncii, respectiv al Fondurilor Europene, a declarat în luna mai că este întreținut de soție, pe motiv că salariul de demnitar nu îi ajunge. „În acest moment, soția mea mă întreține, pot să declar asta și să îi mulțumesc public. Ăsta e adevărul”, a declarat Pîslaru, în mai. Ce arată datele din declarația de avere, potrivit materialului Antena 3 scrie că, anul trecut, Dragoș Pîslaru a obținut un credit de 630.000 de euro de la o bancă din Bruxelles și și-a cumpărat, lângă capitala Belgiei, o vilă de 225 de metri pătrați, într-un cartier de lux. Publicația notează că prețul unei astfel de proprietăți „pornește de la jumătate de milion de euro”. În același context, sunt menționate veniturile declarate: un salariu lunar de circa 7.400 de lei de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ; aproape 50.000 de dolari pe an (aprox. 230.000 lei) ca „High Level Advisor” la UNICEF, Republica Moldova; soția demnitarului ar încasa un salariu lunar de aproximativ 9.000 de euro (aprox. 45.000 lei), de la o agenție executivă a Uniunii Europene. Contextul de integritate: contracte ale unei firme înființate de Pîslaru cu ministerul pe care îl conduce Materialul mai reține că firma înființată de Dragoș Pîslaru ar continua să încheie contracte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituție condusă de acesta. Informația este atribuită unei anchete Jurnalul.ro, citată de Antena 3. Potrivit acestei anchete, firma ar fi primit cinci contracte „pe bani publici”, cu o valoare totală de peste 13,7 milioane de lei (echivalentul menționat în articol: „peste 2 milioane și jumătate de euro”). Cel mai recent contract, „în valoare de peste jumătate de milion de euro”, ar fi fost încheiat la 8 iunie, la peste o lună după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, conform articolului. [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
Cancelarul german Friedrich Merz ar putea opera o remaniere vineri, cu efect direct asupra coordonării guvernului și a conducerii grupului CDU/CSU din Bundestag , pe fondul demisiei bruște a lui Jens Spahn după un scandal, potrivit Agerpres , care citează surse Reuters. Schimbările discutate ar redesena două poziții-cheie pentru funcționarea executivului: șefia cancelariei (structura care coordonează activitatea guvernului) și conducerea grupului parlamentar CDU/CSU, un pivot pentru disciplina de vot și agenda legislativă a coaliției. Ce mutări sunt luate în calcul Potrivit celor trei persoane citate de Reuters, scenariul cel mai probabil include: Nina Warken, ministrul sănătății, ar urma să preia șefia cancelariei lui Merz; Thorsten Frei, actualul șef al cancelariei, ar urma să îi succeadă lui Spahn ca lider al grupului CDU/CSU în parlament; Carsten Linnemann, secretar general al CDU, ar putea-o înlocui pe Warken la Ministerul Sănătății (informație care, potrivit sursei, confirmă o relatare din Bild). Frei este descris ca un aliat vechi al lui Merz și a avut rolul de a coordona „afacerile guvernului” din cancelarie, o poziție urmărită îndeaproape în primul an al coaliției. De ce contează: stabilitatea coaliției și controlul agendei în parlament Remanierea ar veni într-un moment sensibil pentru coaliție, deoarece schimbarea liderului grupului CDU/CSU poate influența modul în care guvernul își trece proiectele prin Bundestag, iar mutarea șefului cancelariei afectează coordonarea internă a executivului. Totodată, discuțiile erau încă în desfășurare joi seară, iar anunțul de vineri nu este sigur, potrivit uneia dintre surse: „Nu este încă o afacere încheiată.” Contextul declanșator: demisia lui Jens Spahn Jens Spahn a demisionat sâmbătă, după ce i s-a născut un copil prin intermediul unei mame surogat în SUA, o decizie aflată în contradicție cu poziția partidului față de astfel de nașteri. În plus, Spahn fusese perceput la un moment dat drept un potențial concurent pentru Merz. Separat, Handelsblatt a relatat că parlamentarul CDU Philipp Amthor s-ar putea muta la cancelarie ca ministru de stat responsabil de relațiile guvernului federal cu cele 16 landuri ale Germaniei. [...]
