Știri
Știri din categoria Politică
Susținătorii Partidului Tisza își propun să pună sub lupă modul în care ajung și sunt cheltuite subvențiile Ungariei în Transilvania, după ce au înființat Asociația „Schimbarea pentru Transilvania”, o structură care afirmă că vrea mai multă transparență și echitate în utilizarea acestor fonduri, potrivit G4Media.
Inițiativa pornește de la organizația „Insula Kossuth Tisza” din Transilvania (Erdélyi Kossuth Tisza Sziget), descrisă ca organizație a partidului condus de Peter Magyar. Conform planurilor prezentate de fondatori, asociația spune că nu urmărește să devină o organizație politică, ci să construiască „o comunitate reală, fără granițe”.
István Kátai, membru fondator, a anunțat pe Facebook înființarea asociației și a susținut că obiectivul este ca utilizarea subvențiilor acordate de guvernul ungar maghiarilor din Transilvania să devină „mai transparentă și mai echitabilă”. Materialul este atribuit de G4Media publicației Nepszava, citată de Rador.
În aceeași postare, Kátai a contestat ideea că maghiarii din Transilvania ar susține „în mod unitar o singură tabără politică” și a afirmat că a primit „peste două mii de mesaje” de la persoane care ar dori să se alăture.
„Este inacceptabil ca cineva să vorbească în numele întregii populații maghiare din Transilvania, în timp ce sute de mii gândesc diferit”, a declarat István Kátai.
Fondatorul a mai spus că, pe viitor, deciziile ar trebui să fie influențate mai mult de comunitățile locale, „conform problemelor reale”, pe baza unui „dialog comunitar”.
Asociația anunță organizarea „Taberei de Dialog Comunitar” în perioada 28 iulie–1 august 2026, la Băile Homorod. Printre semnatari este menționat Árpád Gálfi, fost primar al „orașului Secuiesc”, alături de persoane din Ungaria, Slovacia, Canada și Franța, conform textului citat.
Recomandate
Sondajele indică o schimbare majoră de putere în Ungaria , cu Partidul Tisza creditat cu o majoritate de peste două treimi în rândul alegătorilor deciși, în timp ce FIDESZ-KDNP coboară la un nivel minoritar, potrivit datelor prezentate de G4Media . Miza politică și economică este că o astfel de diferență ar consolida capacitatea guvernării de a trece rapid politici publice și bugete, reducând spațiul de negociere parlamentară. Datele provin dintr-un sondaj realizat de Institutul IDEA în perioada 12–17 iunie, prin chestionare online, trimis și publicației maghiare „Népszava”, informație preluată de Agenția de presă Rador. În rândul alegătorilor deciși (cei care spun că merg sigur la vot și au o opțiune), Tisza ar fi la 68%, FIDESZ-KDNP la 24%, iar Mișcarea Patria Noastră la 5%. Ce ar însemna o majoritate de două treimi Un scor de peste două treimi sugerează o guvernare cu marjă largă de manevră legislativă, cu potențial de a impune mai ușor agenda politică. În același timp, prăbușirea sprijinului pentru FIDESZ-KDNP la „doar un sfert” dintre alegătorii deciși indică o repoziționare rapidă a electoratului, cu efecte directe asupra stabilității și predictibilității scenei politice. Diferențe între alegătorii deciși și populația adultă Sondajul indică rezultate diferite când măsurarea se face în rândul populației adulte generale: Tisza ar fi la 60%, iar FIDESZ-KDNP la 21%. Chiar și în acest scenariu, ar rezulta un parlament „tripartit”, cu Mișcarea Patria Noastră la pragul de 5% necesar pentru a forma grup parlamentar, atât în eșantionul general, cât și în rândul alegătorilor deciși. De ce se mișcă rapid opțiunile de vot Institutul IDEA notează că numărul celor cu opțiuni politice incerte a continuat să scadă. Procentul celor care au răspuns „nu știu/nu răspund” s-a redus cu 3 puncte procentuale din mai până în iunie, ajungând la 11%, iar „simpatizanții nou-apăruți” s-ar fi distribuit între actorii politici în funcție de raportul de forțe existent. În același timp, potrivit sondajului, primele săptămâni ale guvernării Tisza nu și-ar fi dezamăgit susținătorii, iar dacă alegerile ar fi fost reluate în iunie, partidele aflate la guvernare ar fi putut obține o victorie și mai dominantă decât în primăvară. [...]
Convocarea Parlamentului în iulie ar putea debloca legile pentru PNRR și, implicit, învestirea Guvernului , într-un moment în care România intră în vacanță parlamentară fără un calendar pentru instalarea rapidă a unui nou executiv, potrivit TVR Info . Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a spus la Digi 24 că se așteaptă ca Parlamentul să fie convocat în a doua parte a lunii iulie, într-o sesiune extraordinară. În opinia lui, aceasta ar crea „o oportunitate” atât pentru adoptarea unor legi necesare atragerii banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru testarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou Guvern. Mureșan a susținut că, în acest moment, „nu există un plan pentru o învestire imediată a Guvernului”, în condițiile în care nu a fost convocată o sesiune extraordinară și nu există o desemnare de premier. El a adăugat că Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, iar în următoarele săptămâni executivul ar urma să se concentreze pe reformele necesare pentru finalizarea PNRR. Miza: termenul de 31 august și „aproximativ 7 miliarde de euro” din PNRR Argumentul central invocat de Mureșan este calendarul PNRR: până la finalul lunii august, România ar trebui să mai absoarbă „aproximativ 7 miliarde de euro” (aprox. 35 miliarde lei), iar pentru asta ar fi nevoie de adoptarea unor legi până la 31 august. În acest context, el a afirmat că va fi necesară convocarea Parlamentului, deoarece „un Guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență”. Ce scenarii politice vede Mureșan și ce exclude Europarlamentarul liberal a reiterat că, la acest moment, există două variante pe care le numește „ipotetice”: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–UDMR–USR. Mureșan a respins ideea că guvernarea ar depinde de AUR, partid despre care a spus că are „aproximativ 20%” în Parlament, și a afirmat că o majoritate poate fi construită fără discuții cu AUR. Totodată, a declarat că nu agreează varianta rotației premierului, argumentând că un mandat de patru ani oferă stabilitate și predictibilitate. Materialul are ca sursă Agerpres. Pentru contextul blocajului politic și al intrării în vacanța parlamentară, TVR Info trimite și la un articol separat despre lipsa unui compromis între partidele prooccidentale pentru formarea guvernului. [...]
Declarația de avere a președintelui Nicușor Dan indică o rambursare AEP de aproape 60 mil. lei pentru campania din 2025 , un nivel care pune în prim-plan dimensiunea finanțării electorale și mecanismul de decontare publică, potrivit Mediafax . În documentul depus în iunie 2026, președintele menționează că Autoritatea Electorală Permanentă i-a rambursat cheltuielile electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025 în valoare de 59.951.125,97 lei . Declarația are 33 de pagini, dintre care 29 de pagini sunt dedicate donatorilor din campania electorală. Finanțarea campaniei: 387 de donații, o parte cu identitate confidențială Declarația include 387 de donații de la persoane fizice, „multe ecranate”, iar 206 persoane au cerut ca identitatea să le fie confidențială. Printre cele mai mari donații enumerate se regăsesc cele ale oamenilor de afaceri: Florin Talpeș – 810.000 lei Dan Ostahie – 810.000 lei Aurel Iancu – 500.000 lei Ana Maria Mihai – 250.000 lei Active, conturi și datorii: fără casă, cu teren la Predeal și credite în derulare În aceeași declarație, Nicușor Dan arată că nu deține o casă . La capitolul bunuri și disponibilități, sunt menționate: teren intravilan de 7.460 m² în Predeal (Brașov), cumpărat în 2007; un autoturism Citroen (an fabricație 1986); cont la BCR (deschis în 2007): 37.121 lei ; cont la Banca Transilvania (deschis în 2025): 1.248.092 lei ; cont la Banca Transilvania în euro (deschis în 2025): 167 euro (aprox. 835 lei); cont la Salt Bank: 0 lei . Președintele declară și că l-a împrumutat pe Gabriel Istrate cu 20.000 de euro (aprox. 99.500 lei) și menționează existența a trei credite contractate în 2007, 2012 și 2022. Dintre împrumuturile detaliate în document: 100.000 de euro (aprox. 497.000 lei) către Garanti Bank, scadent în 2032; 27.000 de euro (aprox. 134.000 lei) de la Gențiana Dănilă, scadent în 2028; 25.000 de euro (aprox. 124.000 lei) de la Claudia Dan, scadent în 2028. Venituri declarate: Primăria Generală și indemnizația de președinte La venituri, Nicușor Dan menționează 127.146 lei de la Primăria Generală (în document apare și echivalentul de 25.400 euro ) și indemnizația de președinte de 93.567 lei (echivalent indicat: 18.700 euro ). În ceea ce privește „soția”, șeful statului nu menționează nimic, motivând că Mirabela Grădinaru, partenera sa, „nu are deocamdată acest statut legal”. Declarația de avere este publicată și pe site-ul Administrației Prezidențiale, în documentul indicat de Mediafax. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că guvernarea „în provizorat” complică gestionarea urgențelor economice și a PNRR , după ce moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului a lăsat România fără un executiv cu puteri depline, potrivit news.ro . El a catalogat demersul drept „iresponsabil” și „negândit”, în contextul unor crize interne și externe. Într-o intervenție marți seară la TVR 1, Bolojan a spus că moțiunea a fost inițiată „acum aproape două luni” de PSD, „susținut de AUR”, și că de atunci România se află într-o situație de guvern interimar. „În condiţiile în care dărâmi ceva fără să pui în loc înseamnă că n-ai gândit la paşii următori şi, în situaţia asta de crize pe care le-am trecut în această perioadă, România cu siguranţă nu avea nevoie de acest provizorat pe care îl avem astăzi.” Ce riscuri economice invocă premierul interimar Bolojan a enumerat mai multe presiuni care, în opinia sa, fac dificilă administrarea țării fără un guvern cu mandat deplin: criza bugetară și „deficite importante” care trebuie corectate; probleme legate de prețul energiei; probleme de „sustenabilitate” a economiei românești; crize externe, inclusiv „războiul din Golf”, despre care a afirmat că a dus la creșterea prețurilor la combustibil și la „un ușor puseu de inflație”; contextul general din Europa. De ce contează provizoratul pentru PNRR și deciziile urgente Premierul interimar a susținut că, după căderea Guvernului, au fost încercate „diferite soluții” pentru ieșirea din criza politică, însă fără rezultat, iar situația rămâne neîncheiată. În acest cadru, el a atras atenția asupra limitărilor unui executiv interimar în raport cu urgențele și prioritățile curente, inclusiv absorbția fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Ştiu cât de dificil este să administrezi un guvern care nu are puteri depline, în condiţiile în care ai nişte urgenţe majore, ai nişte priorităţi care înseamnă absorbţia fondurilor din PNRR.” Bolojan nu a oferit un calendar sau o soluție concretă pentru depășirea blocajului, limitându-se la a spune că „lucrurile nu sunt încheiate”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere adoptarea rapidă a legii salarizării unitare pentru a nu pierde bani din PNRR , susținând că Parlamentul ar trebui să o voteze în sesiune extraordinară „cu toate neajunsurile” ei, potrivit Antena 3 . Miza, în argumentația sa, este dublă: disciplină bugetară într-un context de deficit ridicat și îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita pierderea finanțării europene aferente. Bolojan a spus, într-o emisiune la TVR 1, că România și-a asumat încă din 2021 adoptarea acestei legi și că decizia trebuie luată în Parlament, după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene. De ce leagă Guvernul legea de disciplina bugetară Șeful Executivului a invocat nivelul deficitului și ponderea cheltuielilor de personal ca limitări pentru majorări salariale generalizate. În declarațiile citate, el a indicat că cheltuielile de personal au o pondere de 8,1% din PIB și a susținut că această pondere „nu poate fi depășită”. În același context, Bolojan a afirmat că, la nivelul anului în curs, deficitul ar fi de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, și a avertizat că plata dobânzilor ridicate reduce spațiul pentru investiții publice, inclusiv în infrastructură, spitale și școli. Două scenarii: indexare clasică sau lege nouă, cu redistribuiri Bolojan a descris două opțiuni pentru evoluția salariilor din sectorul public: Indexarea anuală cu inflația , practică folosită în anii anteriori, care ar menține actuala structură a veniturilor, dar ar duce, potrivit lui, la pierderea sumei aferente jalonului din PNRR , „aproape de un miliard de euro”. Adoptarea legii salarizării unitare , care ar permite României să își „ia banii” din PNRR pentru continuarea lucrărilor, însă creșterile nu ar mai fi acordate proporțional cu inflația pentru toată lumea , ci în cadrul aceleiași „anvelope” bugetare. În explicațiile sale, Bolojan a mai spus că cheltuielile totale de personal în sectorul public ar fi de aproximativ 166 de miliarde de lei și că o indexare la o inflație „de peste 7%” ar însemna o creștere de circa 12 miliarde de lei (cifre prezentate de el ca rotunjite). Lege controversată și calendarul politic Bolojan a recunoscut că proiectul este controversat, argumentând că orice lege care „generează așteptări mari, dar nu poate oferi prea mult” ajunge să fie disputată și că este nevoie de explicații publice. În același timp, în emisiunea „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea a susținut că legea ar fi „isterizat” categoriile profesionale și că ar tăia venituri pentru unele dintre ele, punând sub semnul întrebării dacă va exista cvorum pentru vot în sesiunea extraordinară despre care s-a discutat. Ce urmează, din informațiile prezentate, este decizia de convocare și desfășurare a sesiunii extraordinare și, mai ales, forma finală a legii după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene, în condițiile în care Guvernul leagă explicit adoptarea de menținerea finanțării din PNRR. [...]
Blocajul la desemnarea premierului prelungește interimatul și întârzie agenda legislativă legată de fondurile UE , după ce președintele Nicușor Dan nu a acceptat varianta susținută de PNL, USR și UDMR, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR 1, că șeful statului „nu a agreat” propunerea ca europarlamentarul Siegfried Mureșan să fie desemnat prim-ministru, subiect discutat la Palatul Cotroceni. Bolojan a spus că nu a văzut „deschidere” pentru această variantă. „În discuția pe care am avut-o la Cotroceni, domnul președinte nu a agreat asemenea propunere. Nu am văzut deschidere pentru asta.” De ce contează: interimatul rămâne, iar negocierile se reiau Bolojan a susținut că propunerea nu a întrunit sprijin nici la președinte, nici la PSD, ceea ce a dus la concluzia că, fără susținere, „nu se mai fac nominalizări”. „Dânsul a fost o propunere pe care domnul Nicușor Dan a respins-o. Pe care PSD a respins-o la susținere. Și atunci a fost o logică că dacă nu există o susținere, nu se mai fac nominalizări.” În acest context, premierul interimar a descris situația drept „o formulă de blocaj” și a indicat că urmează noi discuții pentru formarea unui Executiv cu sprijin politic. „Suntem într-o formulă de blocaj, ceea ce înseamnă un dialog în perioada următoare, pentru a găsi o formulă pentru România.” Impact operațional: Guvernul interimar trebuie să pregătească legi pentru banii europeni Până la desemnarea unui nou premier, Bolojan a spus că Executivul interimar trebuie să își continue activitatea și să pregătească proiectele legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene, inclusiv un „pachet de legi” care să intre în Parlament și să fie adoptat. „În primul rând, trebuie să fac ceea ce ține de mine, ca premier, chiar dacă sunt în această formulă de interimat, pentru ca țara asta să funcționeze în condiții normale, pentru a pregăti pachetul de legi care să intre în Parlament, să fie adoptat, pentru că asta înseamnă absorbția de bani europeni.” În același timp, Bolojan a afirmat că PNL „nu a generat această criză” și că sprijinul partidului „nu trebuie să fie niciodată un cec în alb”, fără a detalia un calendar al negocierilor sau o alternativă concretă de premier în declarațiile citate. [...]
