Știri
Știri din categoria Politică
Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat pe primul loc în intențiile de vot, un semnal de presiune politică asupra guvernului condus de Friedrich Merz, pe fondul unei nemulțumiri publice în creștere, potrivit Adevărul.
Datele publicate de YouGov și citate de Die Welt indică 27% pentru AfD, în creștere față de luna precedentă. În același timp, blocul conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, coboară la 23%, în scădere cu trei puncte procentuale, cel mai slab scor din decembrie 2021 până în prezent.
Sondajul arată o deteriorare puternică a percepției asupra executivului: 79% dintre respondenți se declară nemulțumiți de activitatea guvernului condus de Merz, față de 55% în iunie 2025. Separat, un alt sondaj menționat în material indică faptul că doar 15% dintre germani sunt mulțumiți de activitatea guvernului federal, acesta fiind cel mai scăzut nivel de susținere pentru actuala coaliție.
Evoluția este susținută și de alte măsurători: sondaje citate de dpa ar indica, de asemenea, că AfD a depășit blocul conservator, ceea ce sugerează o fisurare a echilibrului politic tradițional.
Pe lângă AfD și CDU/CSU, intențiile de vot prezentate în material sunt:
În acest context, imaginea cancelarului este afectată: potrivit datelor Morning Consult citate în articol, Friedrich Merz este „cel mai nepopular lider” dintre cei analizați în 24 de democrații.
Per ansamblu, tabloul descris de sondaje este al unei Germanii mai fragmentate politic, în care partidele tradiționale pierd teren, iar AfD capitalizează nemulțumirea față de guvernare.
Recomandate
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, pregătește un mecanism de recuperare a banilor publici și vrea să lege anchetele de corupție de instituții independente și, potențial, de Parchetul European , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și de funcționare a statului: cum poate fi investigată și recuperată presupusa „capturare” a banilor publici din perioada Viktor Orbán fără decizii arbitrare și fără „vendete” politice. Magyar evită să spună direct dacă Orbán și apropiații săi ar trebui să ajungă la închisoare, dar insistă că „banii furați” din buget trebuie recuperați. Subiectul a fost abordat în prima sa conferință de presă majoră, unde a spus că nu este rolul unui politician să „îl închidă personal” pe fostul premier, ci al instituțiilor de anchetă și al instanțelor. „Există o indignare uriașă față de faptul că țara noastră a fost jefuită. Dar nu trăim într-un stat comunist, așa că nu putem lua măsuri arbitrare fără o hotărâre judecătorească.” Ce instrumente anunță guvernul Magyar Pentru a „destructura sistemul” construit în anii anteriori, noul premier spune că va merge pe schimbări instituționale și reguli mai stricte, nu pe decizii punctuale. Planul prezentat include: crearea unei autorități naționale pentru „recuperarea și protejarea proprietății”, care să investigheze modul în care legislația și licitațiile publice ar fi fost manipulate pentru a „fura de la stat”; intenția ca Ungaria să adere la Parchetul European (EPPO), pentru urmărirea sistematică a cazurilor de corupție; limitarea la maximum două mandate (8 ani) pentru funcția de prim-ministru, regulă pe care Magyar spune că ar vrea să o aplice retroactiv; demiterea rapidă a „marionetelor” plasate de Orbán în funcții-cheie, inclusiv procurorul general, președintele Curții Supreme și șefii presei de stat. De ce contează: presiune pe contractele cu statul și pe averile din jurul fostei puteri În materialul citat de Libertatea, Magyar indică drept exemplu cazul lui Lőrinc Mészáros , prieten din copilărie al lui Orbán, pe care îl numește „portofelul lui Orbán”. Mészáros, descris ca fost instalator, ar fi ajuns la o avere estimată la 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei), iar noul premier afirmă că există suspiciuni publice că această acumulare nu ar fi avut loc „pe cale legală”. În paralel, textul notează că, deși declarațiile de avere ale lui Orbán nu ar indica oficial o bogăție ieșită din comun, în societate persistă percepția că realitatea ar fi diferită, alimentată de îmbogățirea familiei și a cercului de apropiați prin contracte cu statul. Primele semne de schimbare instituțională Un efect imediat al schimbării de putere ar fi apărut la televiziunea publică M1, care și-ar fi schimbat discursul chiar a doua zi după alegeri, oferind spațiu amplu declarațiilor lui Péter Magyar. Conform presei maghiare, postul l-ar fi invitat pentru prima dată în studio pentru a analiza rezultatele alegerilor, însă noul premier a refuzat invitația, potrivit aceleiași relatări. [...]
Costul potențial al litigiului cu Pfizer a fost folosit ca argument pentru amânarea plăților , iar Guvernul știa încă din 2023 că riscă să piardă în instanță, a susținut Marcel Ciolacu , potrivit Digi24 . Declarațiile vin pe fondul documentelor prezentate de publicație despre opțiunile pe care le-a avut Ministerul Sănătății în legătură cu amendamentul la contractul de vaccinuri anti-COVID-19. Ciolacu a vorbit miercuri, 15 aprilie, într-o conferință de presă la Spitalul Universitar din București, unde a participat ca președinte al Consiliului Județean Buzău. Întrebat dacă a comunicat cu fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, în 2023, când a preluat conducerea Guvernului, Ciolacu a spus că nu a discutat direct cu acesta pe subiect, ci cu echipa ministrului. Miza financiară: două scenarii, cu diferențe de sute de milioane de euro Din documente intrate în posesia Digi24 reiese că, în 2023, România avea de ales între două variante legate de „ Amendamentul 5 ”, negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, care prevedea reducerea numărului de doze contractate și extinderea livrărilor până în 2026. Potrivit răspunsului transmis de Ministerul de Finanțe, citat în articol, opțiunile erau: Acceptarea Amendamentului 5 : cost total de 1.081.714.000 lei (aprox. 216,343 milioane euro ), din care 287.820.000 lei urmau să fie achitați în 4 ani . Neacceptarea Amendamentului 5 : cost total de 1.875.609.000 lei (aprox. 375,122 milioane euro ), la care s-ar fi adăugat cheltuieli de reprezentare în instanță, necuantificabile ; legislația aplicabilă ar fi fost cea din Belgia , în cazul pierderii procesului. Ciolacu: „Credeți că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer?” Fostul premier a susținut că i s-a transmis că România riscă să fie dată în judecată de Pfizer și a argumentat că șansele de câștig erau reduse, invocând faptul că vaccinurile fuseseră livrate și se aflau în depozite. „Au început demersurile. Credeați că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer? Vaccinurile erau la noi în depozit. Am înțeles că am vrut să ne judecăm, dar care a fost temeiul? Dacă eu vă iau mașina, trebuie să v-o plătesc, vă las să mă dați în judecată ca să mai trag de timp. Nu era evident?” În aceeași intervenție, Ciolacu a spus că nu știe „cum s-a semnat pentru asemenea cantitate imensă” și a afirmat că „nu e nimeni de la PSD vinovat”, susținând că Rafila „a avut-o servită cu aceste vaccinuri” și acuzând Guvernul din 2021 că a făcut o comandă „ilogică”. Contextul contractual și responsabilitatea deciziei Articolul amintește că, în 2021, România și-a asumat să comande 39 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer, iar Ministerul de Finanțe avertiza încă de atunci că numărul de doze propuse „depășește necesarul de doze al populației”. Totodată, Digi24 arată că Rafila i-a cerut premierului de atunci, Nicolae Ciucă, și Ministerului de Finanțe, condus atunci de Marcel Boloș, să îi spună ce decizie să ia, deși, potrivit unui răspuns al Ministerului de Finanțe din 2023 citat de publicație, decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății . Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Nicolae Ciucă a indicat, la rândul său, că discuția pe subiect trebuie purtată de Ministerul Sănătății. În paralel, achiziția de vaccinuri COVID-19 este menționată ca făcând obiectul unui dosar deschis de DNA „de mai bine de cinci ani”, fără alte detalii în textul citat. [...]
PSD acuză că austeritatea a împins economia în recesiune tehnică , după ce deputatul Marius Budăi a susținut, într-un comunicat de presă citat de Agerpres , că România a intrat în „recesiune tehnică” și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul Ilie Bolojan . Budăi, prim-vicepreședinte al organizației PSD Botoșani, afirmă că partidul a avertizat anterior că „strategia austerității” va duce economia în recesiune și spune că propunerile PSD – precum un „Program de relansare economică” și „motorină ieftină pentru agricultori” – ar fi fost ignorate. Ce date invocă Budăi și de ce contează În argumentația sa, deputatul PSD susține că, „în doar șase luni de guvernare”, economia ar fi trecut de la „+1% creștere” la „-1,9% la finalul anului 2025”, pe care o descrie drept o schimbare de trend cu efecte directe asupra populației. Tot el afirmă că România ar fi avut „două trimestre consecutive de scădere economică”, criteriu folosit uzual pentru definirea recesiunii tehnice, și califică situația drept „cea mai gravă cădere post-pandemică”. Încrederea în economie: ESI sub 100, potrivit declarațiilor Budăi mai spune că „încrederea în economie” ar fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și invocă Comisia Europeană și Eurostat, potrivit cărora indicele de încredere în economie (ESI) ar fi coborât la 92 de puncte, sub pragul de 100 de puncte, menționat ca nivel de alertă. În același context, el afirmă că „antreprenorii nu mai investesc” și „consumatorii nu mai cheltuiesc” și adaugă că Consiliul Fiscal ar estima continuarea scăderii pe parcursul anului 2026. Miza politică: cerere de schimbare a direcției guvernării Pe linie politică, deputatul PSD susține că partidul „nu va tăcea” și cere „o schimbare reală” în modul de conducere, reiterând că măsurile propuse de PSD – inclusiv sprijin pentru agricultori și măsuri de protecție socială – ar fi fost „blocate sau ignorate” de premier. „România a intrat în recesiune tehnică”, ca urmare a faptului că „în doar șase luni de guvernare, domnul Ilie Bolojan a dus economia de la +1% creștere (...) la -1,9% la finalul anului 2025”, a declarat Marius Budăi. [...]
Armistițiul cu Iranul a devenit un cost politic pentru Benjamin Netanyahu , pe fondul percepției că încetarea focului a fost „impusă” de SUA după 40 de zile de război fără atingerea obiectivelor anunțate, ceea ce alimentează dezamăgirea și neîncrederea inclusiv în propriul electorat, potrivit Agerpres , care citează un comentariu EFE. Un sondaj difuzat de televiziunea israeliană Canal 12 după încetarea ostilităților indică o scădere a partidului Likud la 25 de mandate, cu două mai puțin față de un sondaj realizat de același post înaintea conflictului. Evoluția vine într-un context în care alegerile sunt prevăzute pentru toamna acestui an, iar sondajele nu arată o majoritate pentru coaliția lui Netanyahu. Ce arată datele de opinie: ușurare limitată și neîncredere ridicată Potrivit unui sondaj publicat de Institutul pentru Democrație din Israel (IDI) , doar aproximativ un sfert dintre evreii israelieni au spus că au simțit ușurare după anunțul armistițiului. Tamar Hermann, directoarea Centrului Viterbi (asociat cu IDI), a descris pentru EFE o societate aflată într-o stare de „încărcătură emoțională”, cu o reconfigurare a disconfortului social dincolo de diviziunile ideologice tradiționale. În același timp, un studiu al Universității Ebraice din Ierusalim, realizat odată cu anunțul încetării focului, indică o evaluare critică a campaniei: 10% dintre israelieni consideră că atacarea Iranului a fost un succes semnificativ, în timp ce 32% o califică drept un eșec. Studiul mai arată și un nivel ridicat de neîncredere: peste 70% dintre israelieni spun că nu primesc informații complete și de încredere de la guvern despre război, iar aproape șase din zece cred că este probabil sau foarte probabil ca conflictul să revină în termen de un an. Miza internă pentru Netanyahu: fisuri în dreapta, nu neapărat un viraj spre stânga Potrivit analistei citate, frustrarea se vede inclusiv în rândul unei părți a electoratului lui Netanyahu, care percepe că guvernul nu și-a atins obiectivele și că armistițiul a fost impus de SUA fără participarea Israelului. Acest lucru ar slăbi unul dintre principalele atuuri politice ale premierului: imaginea de lider credibil în materie de securitate. Hermann apreciază însă că disconfortul nu implică automat o orientare spre stânga, ci posibile repoziționări în interiorul dreptei, către figuri precum Naftali Bennett (plasat de sondajul Canal 12 pe locul al doilea, cu 22 de locuri) sau Avigdor Lieberman. Efecte de propagare: reticență față de un armistițiu cu Hezbollah și presiune pe frontul libanez În legătură cu ofensiva din Liban, aceeași expertă indică o reticență generalizată față de o posibilă încetare a focului cu Hezbollah și un consens larg că situația la graniță nu trebuie să revină la „scenariul anterior conflictului”. În viziunea ei, o soluție durabilă ar trebui să includă „un fel de înțelegere cu statul libanez”, ideal cu garanții internaționale. În acest context, Agerpres notează că Libanul și Israelul au negociat marți, la Washington , față în față, pentru prima dată în peste trei decenii, discuții la care Hezbollah nu a participat și care ar urma să continue. Tensiuni și cu presa: acuzații de „cenzură” Pe fondul scepticismului în creștere, mai multe mijloace de informare israeliene nu au redifuzat un videoclip înregistrat cu Netanyahu după anunțul încetării focului, invocând faptul că nu era o intervenție în direct și nu includea întrebări, deși au relatat conținutul. Premierul a criticat decizia pe contul său de X, calificând-o drept „cenzură”. „Adevărul va prevala”, a afirmat Netanyahu. [...]
Criticile PNL la adresa consultării interne din PSD ridică miza stabilității guvernării , după ce europarlamentarul liberal Daniel Buda a acuzat o „delimitare de fațadă” și a cerut ca social-democrații să pună explicit în discuție susținerea pentru Guvernul Bolojan, potrivit Mediafax . Buda susține că, dacă PSD vrea o consultare internă „reală”, ar trebui să formuleze „întrebările corecte”, inclusiv despre faptul că „toate măsurile Guvernului Bolojan au fost susținute de PSD”. În acest context, europarlamentarul întreabă retoric dacă românii pot fi „păcăliți” printr-o distanțare doar de imagine. Ce reproșează PNL: reforme întârziate și rezultate contestate În mesajul publicat pe Facebook, Daniel Buda afirmă că PSD ar fi întârziat reformele și pune sub semnul întrebării rezultatele obținute, cu referire la Justiție și la reforma pensiilor speciale . „PSD a întârziat reforma în Justiție cât a putut de mult. Credeți că reforma pensiilor speciale este un succes al Guvernului Bolojan?” Ținta politică: credibilitatea conducerii PSD Europarlamentarul îl critică direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că ar avea „o cotă de încredere sub nivelul partidului” și că, în mandatul său, PSD ar fi ajuns la „cea mai scăzută cotă de încredere din istoria sa”. Buda pune astfel problema legitimității conducerii în a gestiona o consultare internă cu miză politică. Miza operațională invocată: reforma companiilor de stat În final, Buda afirmă că Guvernul „încearcă să recupereze ce s-a pierdut” și indică drept urgență reuniunea Comitetului interministerial pentru reforma companiilor de stat, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, despre care spune că „nu mai este o opțiune – este o urgență”. Din informațiile disponibile în material nu reiese calendarul sau forma exactă a consultării interne din PSD, însă intervenția unui europarlamentar PNL arată că tema este tratată ca un test de coerență pentru susținerea guvernării și pentru credibilitatea conducerii social-democrate. [...]
Percepția americanilor despre China se îmblânzește, iar asta poate influența spațiul de manevră al lui Trump în politica externă , potrivit unei analize CNN bazate pe un nou sondaj Pew Research Center , publicat marți. Datele Pew arată că ponderea americanilor cu o opinie favorabilă despre China a urcat la 27%, aproape dublu față de 2023, când era 14%. Schimbarea vine într-un context în care administrația Trump duce „un război real” cu adversari și „războaie comerciale” cu aliați, iar publicul devine mai sceptic față de leadershipul lui Donald Trump, inclusiv pe dosarul China. Sondajul, realizat pe peste 8.500 de adulți, intervievați la nivel național în ianuarie și martie, indică și o scădere a numărului celor care descriu China drept „inamic” față de anul trecut, deși majoritatea americanilor o consideră în continuare un competitor major al SUA. Ce se schimbă în percepții: China urcă, Trump coboară Pe lângă creșterea imaginii favorabile a Chinei, rezultatele arată o atenuare a atitudinilor față de liderul chinez Xi Jinping și o erodare a încrederii în Trump pe tema deciziilor de politică față de China. Concret, potrivit Pew: 17% dintre americani spun acum că au încredere în Xi „să facă ceea ce trebuie” în privința afacerilor mondiale, de peste două ori mai mult decât în 2023; evaluarea capacității lui Trump de a lua decizii bune de politică privind China a coborât la 39%, cu șase puncte procentuale mai puțin decât anul trecut. Aceeași sursă notează că respondenții evaluează abilitatea lui Trump de a face politică externă față de China în linie cu percepțiile despre abordarea sa față de alte state, inclusiv Coreea de Nord, Cuba și Venezuela. Miza politică: întâlnirea Trump–Xi și „soft power”-ul Chinei Schimbarea de ton în opinia publică apare înaintea unei întâlniri Trump–Xi programate la Beijing în luna mai. În paralel, China încearcă să se prezinte drept o putere stabilă și responsabilă, în contrast cu o politică externă americană descrisă de CNN drept adesea imprevizibilă, de la tarife globale ridicate până la războiul cu Iranul. În acest cadru, Xi a transmis, într-o discuție cu premierul spaniol Pedro Sánchez, un mesaj despre ordinea internațională, potrivit unei informări a Ministerului chinez de Externe: „Cum tratează o națiune dreptul internațional și ordinea internațională reflectă viziunea sa asupra lumii, conceptul său de ordine, valorile sale și simțul responsabilității.” Cine își schimbă cel mai mult opinia Pew indică diferențe importante pe linii politice și generaționale. Deși încălzirea față de China se vede în ambele tabere, ea este mai pronunțată în rândul democraților și al independenților care înclină spre Partidul Democrat. Există și un decalaj de vârstă: americanii de peste 50 de ani sunt mai predispuși să spună că China este un inamic al SUA, în timp ce tinerii au o percepție mai pozitivă. Tot tinerii au, potrivit sondajului, mai puțină încredere în Trump decât cei mai în vârstă. Context: cultura online și efectul asupra percepției CNN leagă această schimbare și de o curiozitate mai mare față de cultura și divertismentul chinez pe rețelele sociale occidentale, vizibilă în tendințe precum „Chinamaxxing”. Sunt menționate, între altele, interesul pentru produse și fenomene virale asociate Chinei, precum aplicația Xiaohongshu (RedNote), unde „sute de mii” de utilizatori americani ar fi migrat anul trecut, pe fondul temerilor privind o posibilă interdicție TikTok în SUA. De ce contează O opinie publică americană mai puțin ostilă Chinei, combinată cu scăderea încrederii în Trump pe politica externă, poate complica justificarea politică internă pentru escaladări și poate influența modul în care Casa Albă își calibrează mesajele și deciziile înaintea întâlnirii cu Xi. În același timp, sondajul sugerează că Beijingul ar putea beneficia de o fereastră de „soft power” (influență prin atractivitate culturală și imagine), într-un moment de tensiuni geopolitice și comerciale. [...]
