Știri
Știri din categoria Politică
Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat pe primul loc în intențiile de vot, un semnal de presiune politică asupra guvernului condus de Friedrich Merz, pe fondul unei nemulțumiri publice în creștere, potrivit Adevărul.
Datele publicate de YouGov și citate de Die Welt indică 27% pentru AfD, în creștere față de luna precedentă. În același timp, blocul conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, coboară la 23%, în scădere cu trei puncte procentuale, cel mai slab scor din decembrie 2021 până în prezent.
Sondajul arată o deteriorare puternică a percepției asupra executivului: 79% dintre respondenți se declară nemulțumiți de activitatea guvernului condus de Merz, față de 55% în iunie 2025. Separat, un alt sondaj menționat în material indică faptul că doar 15% dintre germani sunt mulțumiți de activitatea guvernului federal, acesta fiind cel mai scăzut nivel de susținere pentru actuala coaliție.
Evoluția este susținută și de alte măsurători: sondaje citate de dpa ar indica, de asemenea, că AfD a depășit blocul conservator, ceea ce sugerează o fisurare a echilibrului politic tradițional.
Pe lângă AfD și CDU/CSU, intențiile de vot prezentate în material sunt:
În acest context, imaginea cancelarului este afectată: potrivit datelor Morning Consult citate în articol, Friedrich Merz este „cel mai nepopular lider” dintre cei analizați în 24 de democrații.
Per ansamblu, tabloul descris de sondaje este al unei Germanii mai fragmentate politic, în care partidele tradiționale pierd teren, iar AfD capitalizează nemulțumirea față de guvernare.
Recomandate
Cancelarul Friedrich Merz încearcă să evite o criză de conducere în CDU după un nou eșec electoral regional, promițând o „resetare” a platformei și a modului de decizie al partidului, relatează Politico . Miza imediată este stabilitatea guvernării: o schimbare forțată la vârf ar putea împinge Germania spre alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă conduce în sondaje. În landul Mecklenburg–Pomerania Occidentală , Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut aproximativ 38% din voturi la scrutinul de duminică, depășind CDU. Pentru conservatori, rezultatul a fost deosebit de dur: partidul a înregistrat cel mai slab scor din istoria postbelică și a ieșit din parlamentul regional, după ce nu a trecut pragul necesar. Merz a numit rezultatul un „punct major de cotitură” și a avertizat că efectele se vor resimți mult timp. Într-o declarație la sediul partidului din Berlin, el a recunoscut explicit probleme de fond în oferta politică a conservatorilor. „Ca să fiu sincer, nu mai avem răspunsuri satisfăcătoare la prea multe întrebări. Și asta este ceva ce vom și trebuie să schimbăm.” De ce contează: riscul unei schimbări de lider și al alegerilor anticipate Potrivit articolului, în partid exista așteptarea că un rezultat sub 5% în Mecklenburg–Pomerania Occidentală va declanșa un val de critici și va reaprinde discuțiile despre un posibil „Kanzlertausch” (schimbarea cancelarului). Merz rămâne însă, cel puțin deocamdată, la conducere. Publicația notează că, dacă nu se retrage voluntar, o schimbare de lider ar putea crește riscul declanșării unui scrutin anticipat, într-un context în care sondajele indică AfD drept cel mai popular partid la nivel național. Acest calcul face, pentru moment, mai puțin probabilă o mișcare rapidă împotriva lui Merz, deși situația s-ar putea schimba dacă nemulțumirea internă devine publică. „Resetarea” promisă: platformă, structură și imagine publică Merz a anunțat consultări în zilele următoare pentru a strânge partidul în jurul conducerii sale și pentru a redefini direcția CDU. El a vorbit despre „deliberări intensive” cu echipa de conducere, care ar urma să acopere: modul de funcționare și structura partidului; platforma politică; imaginea publică a CDU; coordonarea dintre guvernul federal și landuri, inclusiv discuții apropiate cu premierii de land despre pașii „din săptămânile următoare”. În paralel, Politico menționează relatări din presă potrivit cărora premierii de land ai CDU s-ar fi întâlnit „în secret” la Berlin fără cancelar, alimentând speculații despre erodarea sprijinului pentru Merz. Luni, el a susținut însă că are sprijinul deplin al conducerii partidului. [...]
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
AUR condiționează orice discuție cu PSD de un acord prealabil pe program și premier , semnalând că negocierile pentru o majoritate ar trebui închise înaintea consultărilor formale de la Cotroceni, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus marți, la Parlament, că formațiunea este dispusă să se întâlnească cu președintele PSD, Sorin Grindeanu , dacă acesta lansează o invitație la discuții, însă a insistat că „majoritățile se fac înainte de consultările formale de la Cotroceni”, în jurul unui program și al unui nume de prim-ministru. „Domnul Grindeanu trebuie să înțeleagă un lucru important: majoritățile se fac înainte de consultările de la Cotroceni, în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru. Dacă ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD.” Peiu a precizat că se referă la „discuții instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari: „Nu există discuții cu parlamentari «la bucată»”. Mesaj către tabăra Mureșan: „Nu are nicio șansă” Întrebat cum ar vota AUR un guvern format în jurul lui Siegfried Mureșan, Peiu a afirmat că acesta „nu are nicio șansă” și a sugerat că AUR ar putea nici să nu ajungă în sală la un asemenea vot. Context: Grindeanu nu exclude PSD–AUR, dar admite lipsa majorității În același material este redată poziția lui Sorin Grindeanu, exprimată la Antena 3: liderul PSD nu exclude o variantă de guvern PSD–AUR, însă spune că ar fi nevoie ca și conducerea AUR să își dorească intrarea la guvernare. Grindeanu a mai declarat că PSD și AUR, împreună, „sunt aproape de majoritate”, dar nu ating pragul de 233 de voturi. Pentru mediul economic, miza imediată este viteza cu care se poate contura o majoritate funcțională și un program de guvernare, într-un moment în care incertitudinea politică tinde să amâne decizii administrative și legislative cu impact direct asupra companiilor. [...]
Disponibilitatea AUR de a negocia cu PSD mută presiunea pe formarea rapidă a unei majorități , înaintea consultărilor formale de la Cotroceni, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis marți de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , în contextul în care președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că nu exclude un guvern PSD–AUR. Peiu a afirmat că AUR ar accepta o întâlnire cu Grindeanu dacă liderul PSD lansează o invitație, dar a condiționat discuția de un cadru „instituțional” și de o înțelegere prealabilă pe elementele-cheie ale guvernării. „Majoritățile se fac” înainte de Cotroceni: condițiile invocate de AUR În declarațiile de la Parlament, Petrișor Peiu a susținut că negocierile relevante trebuie închise înaintea consultărilor cu președintele, în jurul a două repere: programul de guvernare și numele viitorului prim-ministru. „Domnul Grindeanu trebuie să înțeleagă un lucru important: majoritățile se fac înainte de consultările de la Cotroceni, în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru. Dacă ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD.” Peiu a precizat că se referă la discuții „instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari, „la bucată”, pe care le-a catalogat drept „povești”. Reacție la scenariul unui guvern în jurul lui Siegfried Mureșan Întrebat cum ar vota AUR un guvern format în jurul lui Siegfried Mureșan, Peiu a spus că un astfel de executiv „nu are nicio șansă”, invocând lipsa de deschidere la dialog cu AUR. „Nu, nu are nicio șansă. Cu cine să mai vorbească și ce să facă? E un episod încheiat.” Context: Grindeanu nu exclude varianta PSD–AUR Declarațiile lui Peiu vin după ce Sorin Grindeanu a afirmat, luni seara, la Antena 3 CNN, că nu exclude un guvern PSD–AUR, dar a indicat existența unor condiții și a pus sub semnul întrebării disponibilitatea AUR de a intra la guvernare. „Eu nu aș exclude această variantă, sigur, dar deocamdată trebuie să facă niște lucruri cei de la AUR și le-am mai spus aceste condiții și doi să își dorească să facă parte din guvern. Că ei vor în opoziție, să critice non-stop.” Miza imediată a acestor poziționări este accelerarea negocierilor politice pentru o majoritate funcțională, înainte ca discuțiile de la Cotroceni să formalizeze o soluție de guvernare. [...]
Mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoarei se încheie pe 30 septembrie, iar edilul anunță că va contesta în instanță decizia ANI , potrivit G4Media . Mesajul vine în contextul ultimei ședințe de Consiliu Local la care Fritz a participat ca primar, înainte de încetarea mandatului. În intervenția de la finalul ședinței, Fritz le-a mulțumit consilierilor locali „de la toate partidele” pentru colaborarea din ultimii ani și a susținut că încetarea mandatului său este „ilegitimă, chiar ilegală”, precizând că va folosi „toate căile legale” pentru a-și susține poziția. „Eu consider că încetarea mandatului meu este ilegitimă, chiar ilegală și evident că voi urmări căile legale în această privință.” Ce urmează la Primăria Timișoarei de la 1 octombrie Dominic Fritz nu a nominalizat public viceprimarul care îi va prelua atribuțiile începând cu 1 octombrie. Totuși, conform hotărârii de Consiliu Local prin care a fost ales viceprimar, atribuțiile de conducere a primăriei ar urma să îi revină lui Ruben Lațcău , notează publicația, citând Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara. Miza: un nou episod de instabilitate administrativă la vârful orașului Dincolo de disputa juridică anunțată, încetarea mandatului la final de lună deschide o perioadă de tranziție în conducerea executivă a municipiului, cu potențiale efecte asupra continuității deciziilor administrative și a relației dintre primar (sau conducerea interimară) și Consiliul Local. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul sau pașii concreți ai contestării anunțate de Fritz. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să securizeze majoritatea de 233 de voturi , iar discuția de miercuri dimineață cu UDMR devine un test pentru calendarul de învestire și pentru negocierile pe teme sensibile precum fiscalitatea și bugetul, potrivit Agerpres . Întâlnirea cu grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România este programată la ora 8:30 și vizează discuții „pe marginea programului de guvernare”. Marți, Mureșan are întâlniri cu parlamentarii PNL și USR. El a precizat, într-o postare pe Facebook, că discuțiile urmăresc atât prioritățile programului, cât și pașii procedurali din Parlament: depunerea programului și a listei miniștrilor, audierile miniștrilor propuși și votul final. Miza: voturile pentru învestire și condițiile UDMR În contextul negocierilor, președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat luni că „ceea ce a rămas din vechea coaliție” nu întrunește, în acest moment, cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. UDMR spune că va continua discuțiile cu PNL și USR și va lua ulterior o decizie. Hunor a indicat că formațiunea așteaptă răspunsuri la întrebări legate de: fiscalitate; buget; sprijin pentru „oameni care au nevoie de ajutor”; programul economic; programul de dezvoltare și investiții. Tot el a menționat scenariul în care, dacă nu se conturează 233 de voturi, UDMR trebuie să decidă dacă merge la vot în Parlament sau dacă ar fi „mai bine” să nu prelungească conflictul și să sugereze ca Mureșan să își depună mandatul. [...]
