Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea pune aderarea la OCDE în centrul Programului de guvernare, susținând că organizația ar deveni „a treia ancoră externă” a României, după UE și NATO, cu efecte directe asupra credibilității și predictibilității economice, potrivit News. În același mesaj, Veștea anunță că Luca Niculescu ar urma să preia portofoliul Afacerilor Externe și că au discutat despre varianta finală a Programului de guvernare ce urmează să fie prezentat Parlamentului.
Într-o postare pe Facebook, Veștea afirmă că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar aduce „stabilitate, credibilitate și predictibilitate economică”, care s-ar traduce în „investiții mai mari și mai bune” și într-o „școală de bună guvernanță”. Niculescu este prezentat drept actual coordonator al procesului de aderare la OCDE.
„Aderarea la OCDE va aduce cu sine stabilitate, credibilitate şi predictibilitate economică pentru România. Acestea se traduc, la rândul lor, prin investiţii mai mari şi mai bune, dar şi printr-o veritabilă şcoală de bună guvernanţă.”
Veștea își leagă explicit agenda externă de obiectivul aderării, pe care îl descrie ca proiect cu consens în societate. El spune că ambiția sa este finalizarea „în cel mai scurt timp posibil” a procesului, astfel încât România să intre „în acest club al celor mai dezvoltate 38 de state ale lumii”, care „reprezintă aproximativ 60% din PIB-ul nominal la nivel global”.
„Ambiţia mea este ca, în cel mai scurt timp posibil, să finalizăm procesul de aderare la OCDE.”
Tot în acest context, premierul desemnat argumentează că este nevoie de „un Guvern cu puteri depline” pentru „un dialog susținut și echilibrat”, fără a detalia pașii concreți sau calendarul.
Veștea anunță că Luca Niculescu va ocupa funcția de ministru de Externe în guvernul pe care intenționează să îl conducă. În paralel, amintește că, cu o zi înainte, a publicat o fotografie cu Alexandru Nazare și a transmis că acesta va prelua Ministerul Finanțelor.
News mai notează că Niculescu a fost propus pentru Externe și de fostul premier desemnat Eugen Tomac. Pentru context suplimentar despre profilul lui Niculescu, publicația trimite la articolul „Citește și” despre acesta: News.
Recomandate
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
Ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , leagă evaluarea de rating a României de deblocarea rapidă a crizei politice , susținând că învestirea unui nou Guvern ar reduce presiunea creată de „turbulențele politice”, potrivit Agerpres . Nazare a afirmat luni că „avem această șansă miercuri”, la votul din Parlament pentru Guvernul Mureșan, după întâlnirea miniștrilor propuși cu premierul desemnat Siegfried Mureșan . Mesajul său pune accent pe urgența închiderii crizei politice, în condițiile în care România așteaptă un raport al agenției de rating Standard & Poor’s. Ratingul S&P: „prematur” pentru pronosticuri, dar cu un „argument forte” Întrebat despre raportul pe care Standard & Poor’s urmează să îl publice vineri, Nazare a spus că ar fi prematur să facă estimări privind concluziile agenției, invocând contextul politic complicat. În schimb, a indicat execuția bugetară drept principalul argument în favoarea României. Potrivit lui Nazare, în discuțiile cu S&P au existat întâlniri tehnice la Ministerul de Finanțe și contacte inclusiv după plecarea delegației agenției din București. El a invocat o „ajustare de 1,6% din PIB față de execuția anului trecut”, pe care a cuantificat-o la „aproape 27 de miliarde”, ca element care ar putea cântări în evaluarea agenției. Taxe și bugetul pe 2027: fără garanții acum, dar „nu avem intenția” de a crește TVA Întrebat dacă poate garanta că taxele nu vor fi majorate anul viitor, Nazare a răspuns că discuțiile vor avea loc în momentul în care va exista un buget aprobat. El a arătat că bugetul pe 2027 vine cu „presiuni semnificative adiționale” față de 2026 și că soluțiile trebuie negociate cu partidele pentru ca bugetul să fie „credibil”. În același timp, Nazare a spus că, în ipotezele de lucru, nu este luată în calcul majorarea TVA în 2027, precizând că pregătirile tehnice pentru bugetul pe anul viitor nu au început încă. La final, ministrul propus la Finanțe a indicat drept obiectiv imediat trecerea Guvernului la vot și parcurgerea audierilor de către miniștrii desemnați. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză că programul viitorului Guvern nu are ținte macroeconomice , într-un atac lansat chiar înaintea audierilor miniștrilor propuși pentru Cabinetul condus de Siegfried Mureșan, potrivit Adevărul . Petrișor Peiu susține că documentul depus la Parlament este plin de „minciuni” și „vorbe goale” și anunță că AUR nu va vota învestirea Executivului. Programul de guvernare depus de premierul desemnat ar include 372 de măsuri și ar fi fost elaborat împreună cu PNL, USR și UDMR. Miza criticii lui Peiu este una de credibilitate și predictibilitate: el afirmă că, spre deosebire de programele de guvernare de după 1990, documentul nu conține valori esențiale precum creșterea economică, inflația, cursul mediu de schimb, deficitul bugetar, salariul minim și mediu, pensia minimă sau valoarea punctului de referință. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Mediafax . Critica AUR: promisiuni fără cifre și obiective „fără conținut” Peiu atacă explicit lipsa unor repere cuantificabile, argumentând că fără aceste date programul nu poate fi evaluat și nici urmărit în execuție. În aceeași linie, el contestă și o parte dintre obiectivele din educație și cercetare, în special promisiunile privind alocarea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. În declarațiile citate, senatorul AUR susține că asemenea angajamente sunt nerealiste și invocă faptul că există o lege veche de circa 20 de ani care nu ar fi fost respectată. Totodată, el afirmă că România ar aloca în prezent 0,45% din PIB pentru cercetare. Context: audierile miniștrilor și prioritățile anunțate de premierul desemnat Miniștrii propuși pentru Guvernul Siegfried Mureșan sunt audiați luni, 28 septembrie, în comisiile parlamentare de specialitate, audieri care au început la ora 14.00 și urmează să se încheie marți, 29 septembrie, la ora 20.00. În paralel, Mureșan și-a prezentat sâmbătă o listă de priorități, potrivit aceleiași surse, între care: reducerea aparatului de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, reforma companiilor publice, modernizarea ANAF, menținerea cotei unice și revenirea TVA la 19% „atunci când bugetul va permite”. [...]
AUR condiționează orice discuție de guvernare de negocieri înainte de consultările de la Cotroceni , în scenariul în care Guvernul Mureșan nu trece de votul Parlamentului, potrivit HotNews . Mesajul, transmis în principal către PSD, indică o strategie de presiune pentru formarea unei majorități parlamentare înainte ca președintele să înceapă consultările oficiale. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că o coaliție PSD–AUR ar fi posibilă doar dacă PSD contactează AUR și dacă discuțiile au loc înainte de consultările de la Cotroceni, „în această situație” în care guvernul nu ar fi învestit. Declarațiile sunt atribuite de HotNews agenției Agerpres . „Dacă ne contactează primul partid al țării ca număr de parlamentari, aceste discuții trebuie să aibă loc înainte de consultările de la Cotroceni. Nu e vorba de alianță. Se poate numi coaliție de guvernare.” În același timp, Peiu a indicat că obiectivul principal al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate, pe care le descrie drept „singura soluție democratică de ieșire din blocaj”. El a mai afirmat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. Boicot la învestire și deschidere de negocieri și cu PNL/USR Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că partidul va anunța echipa de negociere și liniile de discuție „după ce pică Guvernul Mureșan” și că negocierile pot viza și PNL sau USR, nu doar PSD. În paralel, AUR își menține decizia de a nu participa la audierile miniștrilor și nici la votul de învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”. „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Avrămescu a mai spus că, dacă PSD dorește discuții cu AUR, acestea trebuie purtate „cu partidul, nu individual”, la nivel de conducere. Tot el a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru formarea unei majorități și a indicat că, la nivel de program, pot exista „elemente comune” între PSD și AUR, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. Context: Simion vorbește despre negocieri pentru „un Guvern stabil” În aceeași zi, liderul AUR George Simion a anunțat că negociază cu formațiunile politice pentru a forma „un Guvern stabil”, pe fondul unei „crize politice majore”, potrivit unei declarații citate de HotNews. Formațiunea anunțase anterior că nu va vota guvernul Mureșan, poziție reluată și în materialul publicat de HotNews, inclusiv prin trimitere la un articol anterior despre boicotul anunțat de Simion. [...]
O posibilă decizie de neconstituționalitate a OUG 38/2026 la CCR poate scoate din joc mecanisme-cheie pentru derularea proiectelor SAFE , punând sub presiune contracte de apărare și infrastructură de ordinul miliardelor de euro, chiar în ziua în care Parlamentul votează învestirea Guvernului Mureșan, potrivit HotNews . Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării depuse de președintele PSD, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța 38/2026. Conform unor surse politice citate de publicație, judecătorii CCR „se pregătesc să admită” sesizarea, ceea ce ar putea afecta implementarea unor proiecte finanțate prin instrumentul european SAFE. România are o alocare de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, iar contracte de peste 9 miliarde de euro au fost deja semnate și ar putea fi puse în pericol de o decizie a CCR, notează HotNews. SAFE este prezentat în articol ca un mecanism bazat pe împrumuturi, nu pe fonduri nerambursabile, cu dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani; rambursarea ar începe din 2035, eșalonat pe circa 30 de ani. Miza economică și operațională: ce ar bloca, de fapt, o decizie CCR HotNews arată că o eventuală declarare ca neconstituțională a OUG 38/2026 nu ar însemna dispariția programului SAFE și nici anularea automată a contractelor deja semnate. Riscul major ar fi, însă, pentru derularea viitoare a proiectelor, prin eliminarea unui set de mecanisme introduse de ordonanță. Efectul principal indicat: pentru viitor ar dispărea mecanismele prin care statul poate: expropria anumite active industriale; prelua participații sau active ale unor companii strategice. Consecința practică, potrivit articolului, ar putea fi apariția unor blocaje în proiectele care depind de aceste instrumente. De ce a fost atacată OUG 38/2026 Sesizarea lui Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Argumentul prezentat: proiectul ordonanței, adoptate pe 4 mai, ar fi fost modificat în ziua moțiunii (5 mai), iar forma finală ar fi fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului. Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, „potrivit legii”, conform HotNews. Separat, OUG 38/2026 a fost atacată și de Avocatul Poporului, care a invocat, între motive, lipsa avizului Consiliului Legislativ și limitările unui guvern demis. Context politic: calendarul CCR, suprapus peste votul pentru Guvernul Mureșan În articol este menționată o postare a lui Sorin Grindeanu, publicată duminică, în care acesta i-a numit pe reprezentanții Guvernului Bolojan „trădători de țară” și a susținut că s-ar fi împrumutat „pe 40 de ani” miliarde prin SAFE pentru a da contracte de 8 miliarde de euro unei singure companii străine, „în defavoarea industriei naționale”. Postarea este disponibilă aici . La finalul mesajului, liderul PSD a anunțat că PSD nu va vota Guvernul Mureșan. HotNews mai relatează că, în rândul unor lideri PNL și USR, au apărut suspiciuni că PSD ar fi încercat să împingă votul de învestitură pentru miercuri, astfel încât ședința de plen să coincidă cu decizia CCR. În Birourile Permanente Reunite, PNL ar fi propus ca votul final să fie marți seară, însă, potrivit surselor HotNews, nu PSD s-ar fi opus, ci AUR, care ar fi cerut programarea pentru miercuri. Cum sunt împărțite alocările SAFE pentru România Potrivit articolului, alocarea de 16,7 miliarde de euro este structurată astfel: 2,8 miliarde euro – achiziții pentru MAI și alte instituții din zona de siguranță și securitate națională; 4,2 miliarde euro – segmente din Autostrada A7 (Pașcani – Suceava – Siret) și A8 (Moțca – Iași – Ungheni); 9,6 miliarde euro – achiziții militare ale MApN. HotNews indică și exemple de contracte SAFE deja semnate (inclusiv un total estimat de ~8,57 miliarde euro pentru proiecte MApN enumerate în articol) și un total de ~1,208 miliarde euro pentru contracte SAFE ale MAI/SRI/IGSU. Pentru detalii despre achizițiile militare deja contractate, HotNews trimite la un material separat, disponibil aici . [...]
Kelemen Hunor avertizează că anticipatele ar împinge AUR spre guvernare , într-un apel către PSD și PNL să deblocheze formarea unei majorități după votul din Parlament, potrivit HotNews . Miza imediată este votul de miercuri pentru învestirea guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Acesta a spus, într-un interviu la Digi24 , că are în acest moment „doar cele 170 de voturi” ale PNL, USR și UDMR și a invocat „rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. În acest context, președintele UDMR respinge ideea alegerilor anticipate și susține că, dacă guvernul Mureșan nu trece, o opțiune mai potrivită ar fi ca președintele Nicușor Dan să îl nominalizeze premier pe Sorin Grindeanu. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la B1 TV . De ce contează: riscul unei reconfigurări a puterii în jurul AUR Hunor argumentează că anticipatele nu ar schimba raportul de forțe „în favoarea” PSD și PNL, ci doar ar „schimba ordinea”, cu AUR pe primul loc și imposibil de evitat în ecuația formării guvernului. „Soluția anticipatelor nu înseamnă că se va schimba ceva în favoarea acestor forțe politice. Se va schimba ordinea. AUR va fi pe primul loc și nu se poate evita atunci formarea unui guvern în jurul partidului AUR.” În același mesaj, liderul UDMR le transmite PSD și PNL că, „dincolo de orgolii” și dispute, există o „responsabilitate comună” pentru guvernarea țării, sugerând că o criză prelungită ar putea produce efecte politice greu de controlat. Ce urmează: votul din Parlament și scenariul anticipatelor Parlamentul votează miercuri asupra guvernului Mureșan, iar în lipsa unei majorități de 233 de voturi, discuția despre pașii constituționali pentru anticipate revine în prim-plan. Separat, deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în cazul în care guvernul pică la vot, conform HotNews . [...]
