Știri
Știri din categoria Politică

Adrian Veștea mizează pe continuitate la Finanțe pentru a evita riscul „junk”. Potrivit Digi24, premierul desemnat spune că a discutat cu Alexandru Nazare, pe care îl numește „actualul și viitorul ministru al Finanțelor”, despre execuția bugetară, perspectivele următoarelor luni și măsurile care vor intra în programul de guvernare, insistând că nu va promite „o schimbare de 180 de grade” față de politica de până acum.
Mesajul are o miză directă pentru economie și finanțarea statului: Veștea avertizează că prelungirea crizei politice și „incertitudinea la nivel guvernamental” pot produce „daune și mai mari” și pot alimenta un scenariu de retrogradare a României la categoria „junk” de către agențiile de rating. În viziunea sa, o astfel de evoluție ar lovi în economie, investiții și ar crește costurile de finanțare ale statului.
Veștea afirmă că discuția cu Nazare a vizat inclusiv „măsurile concrete” din programul de guvernare și că direcția ar urma să rămână una de prudență bugetară, „îndeosebi când vine vorba de reducerea cheltuielilor statului”. În același timp, el spune că este nevoie de „o înțelegere corectă a realităților sociale și economice” pentru „a reporni consumul” și a recâștiga încrederea, invocând mesaje primite de la reprezentanții mediului de afaceri.
Premierul desemnat susține că, imediat după votul de învestitură, vrea să inițieze un dialog „consistent” cu:
Obiectivul declarat este consolidarea încrederii în economia României și evitarea scenariului de retrogradare.
În paralel, Veștea spune că a finalizat Programul de guvernare pentru 2026–2028, un document de 68 de pagini, în care sunt menționate drept priorități programele SAFE, PNRR, OCDE și întărirea securității naționale. El mai afirmă că va continua „lucrurile bune” începute și va evalua „onest” măsurile deja adoptate.
Recomandate

PNL își accelerează resetarea internă printr-un Congres extraordinar , convocat după conflictul legat de mandatul de premier desemnat al lui Adrian Veștea, potrivit Agerpres . Consiliul Național al partidului se reunește vineri, de la ora 17:00, într-o ședință online cu 800 de delegați, pentru a decide convocarea Congresului și agenda acestuia. Congresul extraordinar este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo. Sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Miza: reguli interne și conducere, pe fondul disputei Veștea–Bolojan Pe lângă convocarea Congresului, Consiliul Național ar urma să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de Agerpres, una dintre schimbările discutate vizează reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se conformeze ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat. În mesajul transmis după decizia BPN, președintele PNL, Ilie Bolojan , a justificat convocarea Congresului prin nevoia de clarificare a direcției partidului: „Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune.” Decizii politice și consecințe disciplinare, contestate în instanță Luni, BPN a votat împotriva participării PNL la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea. Tot atunci, forul de conducere a decis să îi solicite lui Veștea să își depună mandatul de premier desemnat și a stabilit că parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel Cabinet își pierd calitatea de membri ai partidului. Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea „se situează în afara partidului”, motivând că desemnarea sa pentru formarea guvernului s-ar fi făcut fără aprobarea forurilor statutare și cu încălcarea statutului. În paralel, 16 parlamentari ai PNL, prezentați ca fiind contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză joi și a decis suspendarea acelor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea politică „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: Congresul decide și asupra sancțiunilor pentru funcțiile alese Potrivit statutului PNL, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese în Congres (cum este cazul unui prim-vicepreședinte) se decide prin votul Congresului, după o propunere a BPN adoptată de Consiliul Național. În acest context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congres pentru funcția de președinte al partidului. Agerpres mai notează că Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar până acum nu a depus la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, un nou orizont de timp indicat fiind luni. [...]

Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]

Ilie Bolojan leagă „fondurile europene” de continuarea reformelor , într-o convorbire cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber , potrivit news.ro . Discuția a vizat situația politică din România, finanțările europene și reformele „pe care trebuie să le facem în perioada următoare”, într-un mesaj publicat de premierul interimar pe Facebook. Bolojan a susținut că România „are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare”, prezentând aceste direcții drept obiective asumate pe care le va susține. „România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” În același mesaj, premierul interimar a precizat că i-a mulțumit lui Manfred Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL . [...]

România își consolidează poziția în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că a coordonat, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, prima reuniune la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”, potrivit Mediafax . Miza este influențarea discuțiilor care vor stabili prioritățile și alocările financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Întâlnirea a fost organizată înaintea discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) 2028–2034, iar Nicușor Dan a prezentat demersul într-o postare pe Facebook. „Împreună cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, am organizat prima reuniune de coordonare a grupului «Prietenii Coeziunii» la nivel de lideri, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034 .” Ce urmărește grupul „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Președintele a indicat că România și partenerii din acest grup vor susține un buget european „puternic”, orientat către domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea statelor membre. În mesajul citat de Mediafax, Nicușor Dan a punctat explicit două politici majore care ar urma să fie apărate în negocieri: Politica de Coeziune (instrumentul UE pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni); Politica Agricolă Comună (principalul mecanism de sprijin pentru agricultură la nivel european). „Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană.” Context: România, inițiator al unei declarații comune Nicușor Dan a mai afirmat că România a inițiat o declarație comună privind bugetul UE 2028–2034, alături de 15 state membre. În materialul Mediafax nu sunt detaliate statele participante sau conținutul complet al declarației. În perioada următoare, discuțiile despre MFF 2028–2034 vor defini arhitectura bugetară a UE și, implicit, nivelul resurselor disponibile pentru programe de investiții și sprijin în statele membre, inclusiv prin fondurile de coeziune și politicile agricole. [...]

Ludovic Orban susține că instituții și adversari politici sunt folosiți pentru intimidare înainte de congresul PNL , legând mai multe episoade recente de o „ofensivă coordonată” împotriva celor care s-ar opune premierului desemnat Adrian Veștea, potrivit Știrile Pro TV . În mesajul public, liderul Forța Dreptei descrie situația drept o „zi neagră pentru democrația din România” și afirmă că presiunea ar viza atât zona politică, cât și instituții ale statului, într-un moment sensibil: cu două zile înainte de congresul PNL. Ce episoade pune Orban în aceeași „schemă” de presiune Orban enumeră trei direcții pe care le consideră conectate: dosarul DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care spune că a fost chemat la audieri și pus sub control judiciar, cu puțin timp înainte de congresul PNL; informația difuzată de Antena 3 potrivit căreia Dominic Fritz, președintele USR, ar fi vizat de o nouă anchetă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) ; decizia Tribunalului Ilfov de suspendare a unor hotărâri ale PNL, pe care o leagă de acțiunea inițiată de „cei 16 parlamentari trădători”, în formularea sa. În aceeași logică, Orban îl critică și pe președintele Nicușor Dan pentru răspunsul dat la întrebări despre negocieri cu AUR pentru voturile necesare învestirii Guvernului Veștea, interpretând poziția acestuia ca o acceptare implicită a unei majorități care include AUR. Miza politică: congresul PNL și învestirea Guvernului Veștea Din perspectiva lui Orban, succesiunea acestor evenimente ar avea rolul de a transmite un semnal de descurajare către susținătorii lui Adrian Veștea și către parlamentari PNL, în contextul votului de învestire și al tensiunilor interne din partid. În mesaj, el susține că scopul ar fi intimidarea, dar afirmă că efectul va fi invers. „Vreți să ne intimidați? Nu veți reuși decât să ne enervați și mai tare.” Orban mai afirmă că astfel de acțiuni ar ajuta opoziția să identifice mai bine „tentaculele caracatiței din partide, justiție, servicii” și să știe „împotriva cui trebuie să luptăm”, în formularea sa. Ce rămâne neclar din informațiile prezentate Mesajul lui Orban este o interpretare politică a unor fapte distincte (dosar DNA, informații despre ANI, decizie a Tribunalului Ilfov și declarații politice). În material nu sunt prezentate dovezi care să confirme existența unei coordonări între aceste episoade, dincolo de asocierea făcută de liderul Forța Dreptei. [...]

Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar , într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres . Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Negocierile continuă până la finalizarea programului și a echipei Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”. În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”. PSD își amână decizia de intrare la guvernare Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare. Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv. [...]