Știri
Știri din categoria Politică
Riscul ca rezultatul alegerilor din Ungaria să ajungă în instanță crește, pe fondul acuzațiilor reciproce de fraudă între tabăra premierului Viktor Orbán și opoziție, într-un scrutin marcat de o participare timpurie record, potrivit news.ro, care citează POLITICO.
Miza juridică a scrutinului este alimentată de pregătirile făcute de ambele tabere pentru contestarea rezultatului după închiderea secțiilor de votare, experții avertizând că disputa ar putea ajunge în instanță indiferent de câștigător. Secțiile urmau să se închidă la ora locală 19:00 (20:00, ora României).
Până la ora 13:00, aproximativ 54% dintre alegătorii înregistrați votaseră, față de 40% la alegerile parlamentare din 2022, conform datelor Biroului Electoral Național al Ungariei. Publicația notează că este un record al participării timpurii în istoria postcomunistă a țării.
În paralel, Orbán se confruntă cu „o provocare fără precedent” după 16 ani la guvernare, în condițiile în care adversarul său, Péter Magyar (fost membru al guvernului) și partidul acestuia, Tisza, conduceau în sondaje înaintea votului de duminică, potrivit POLITICO.
La Budapesta au sosit sute de observatori internaționali. În același timp, tabăra lui Orbán și-a organizat propriile grupuri de monitorizare: o duzină de europarlamentari din grupul de dreapta „Patrioți pentru Europa” erau înregistrați ca observatori, alături de 100 de observatori legați de grupuri aliniate cu Orbán.
Contextul pregătește, potrivit experților citați, o posibilă „ciocnire de narațiuni” cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pe care guvernul maghiar a respins-o ca fiind politizată.
Un documentar realizat de jurnaliști independenți, „Prețul unui vot”, difuzat pe 26 martie, a denunțat cumpărarea pe scară largă de voturi și presiuni asupra alegătorilor în favoarea partidului Fidesz în comunități rurale, potrivit relatării POLITICO. Un consilier local al Partidului Verde din Albertirsa, Mihály Gér, a declarat pentru POLITICO că în zona sa s-ar fi oferit până la 30.000 de forinți (80 de euro, aprox. 400 lei) pentru un vot pentru Fidesz.
Separat, omul de afaceri György Wáberer a scris pe Facebook că va oferi 300.000 de forinți celor care descoperă fraude electorale.
În plan operațional, același consorțiu care a produs documentarul a organizat o rețea de 2.400 de observatori în peste 100 de locații pentru documentarea fraudelor, urmând să transmită live pe YouTube acuzațiile pe care le detectează, potrivit biroului de presă al consorțiului DE! citat de POLITICO. Tisza a pus la dispoziția alegătorilor un sistem propriu de raportare, iar Fidesz a anunțat o linie telefonică de urgență și o adresă de e-mail dedicată.
Europarlamentarul Fidesz Csaba Dömötör a susținut că „marea majoritate” a încălcărilor ar fi legate de Tisza și a afirmat că, pe baza sesizărilor Fidesz, au fost constatate 639 de cazuri de încălcări electorale, iar 74 de plângeri la poliție sunt în curs de soluționare.
Magyar a declarat că va accepta rezultatele atât timp cât nu există fraude electorale grave și a îndemnat alegătorii să raporteze nereguli, potrivit HVG (citat de POLITICO). Tot el a acuzat guvernul Orbán că ar pregăti acțiuni „sub steag fals” pentru a invalida rezultatele în districtele unde conduce Tisza.
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt internațional al lui Orbán, Zoltán Kovács, a acuzat pe X că Tisza ar pregăti terenul pentru a lua cu asalt clădiri guvernamentale dacă pierde, invocând inclusiv amplasarea petrecerii de urmărire a alegerilor, în apropierea reședinței premierului.
„Este suficientă o scurtă plimbare pentru a transforma o mulțime care «urmărește rezultatele» într-una care «trece la acțiune»”, a avertizat Kovács. „Într-un moment tensionat, proximitatea se poate transforma în escaladare.”
Recomandate
Contractul de consultanță al Administrației Prezidențiale la Washington are un plafon de 3,39 milioane de dolari (aprox. 15,6 milioane lei) pentru șase luni și a fost înregistrat pe 28 mai la Departamentul american al Justiției, potrivit news.ro . Înregistrarea în SUA aduce contractul sub cerințe de transparență specifice legislației americane și detaliază activitățile, echipa și bugetele asociate. Firma Eversheds Sutherland (US) LLP ar urma să „consilieze și să reprezinte” Administrația Prezidențială în demersuri legate de securitatea națională și parteneriatul strategic România–SUA, conform documentului depus. Mandatul include, între altele, consultanță strategică, planificare tactică, asistență în relațiile guvernamentale și pregătirea de materiale informative și documente de briefing, precum și comunicarea cu instituții din SUA (Guvern, Congres, guverne ale statelor), mediul academic, think tank-uri și alți actori relevanți, pe teme precum comerț, investiții străine directe, securitate, apărare și securitate energetică. Ce acoperă bugetul și cine prestează serviciile Contractul prevede un onorariu maxim de 3.390.000 de dolari (aprox. 15,6 milioane lei), sumă care include atât onorariile firmei de avocatură, cât și pe cele ale consilierilor strategici și experților angajați, plus cheltuieli logistice (călătorii, servicii de cercetare computerizată, taxe de înregistrare), potrivit documentelor. Persoanele indicate ca prestatori sunt: Mark D. Herlach Theodore H. Cominos Jr. Jason J. Miller (menționat ca „principal” la SHW Partners, consultant și subcontractant) Pentru Jason J. Miller este menționat un onorariu alocat de 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) pentru acest termen. În documente apare și o activitate raportată deja în interesul părții române: un interviu acordat postului Antena 3 la 18 mai 2026, pe teme legate de interesele strategice americano-române. Clauză privind utilizarea inteligenței artificiale Documentele includ și o clauză privind utilizarea inteligenței artificiale generative: Eversheds Sutherland precizează că poate folosi astfel de produse pentru eficientizarea serviciilor juridice, dar numai după consultarea prealabilă cu Administrația Prezidențială și cu respectarea standardelor de confidențialitate. Context: plafon lunar și lipsa contractului public Administrația Prezidențială a anunțat pe 25 mai că a încheiat un contract de consultanță strategică în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu obiective precum creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții, libera circulație a persoanelor și integrarea în structuri internaționale importante. Durata inițială este de șase luni, iar plafonul maxim de remunerare este de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei). news.ro precizează că a solicitat Administrației Prezidențiale să pună la dispoziția opiniei publice contractul înainte de publicarea de către partea americană, însă până la momentul relatării nu primise un răspuns. Documente separate: o coaliție de trei companii energetice, client al aceleiași firme În același set de înregistrări este menționată și o înțelegere a Eversheds Sutherland (US) LLP cu o entitate românească numită „Romanian-American Strategic Advancement Initiative”, descrisă ca o coaliție formată din trei companii private din sectorul energetic românesc: CIZ GAZ S.A. (Sântana de Mureș, jud. Mureș) IRIGC Impex SRL (București, Sector 1) MVN Structural Consulting SRL (București, Sector 1) Potrivit documentelor, Eversheds Sutherland a raportat încasări totale de 600.000 de dolari (aprox. 2,76 milioane lei) în trei tranșe la finalul lui 2025 (200.000 dolari pe 26 noiembrie, 300.000 dolari pe 10 decembrie și 100.000 dolari pe 11 decembrie), depuse într-un cont de tip „escrow” (cont de garanție). Din acești bani, firma ar fi plătit 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) către subcontractantul Putala Strategies, pentru asistență tactică și de coordonare, conform aceleiași surse. [...]
România și Ucraina vor să accelereze producția comună de drone , un pas cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe Flancul Estic al NATO, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski , și că cei doi au convenit „să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid”. În același mesaj, șeful statului a acuzat Rusia că, prin atacurile asupra Ucrainei și amenințarea statelor vecine din NATO, arată „un dispreț complet pentru dreptul internațional și pentru viețile cetățenilor nevinovați” și a cerut Moscovei să oprească atacurile și să intre într-un „dialog semnificativ” pentru o pace „justă și durabilă”. Ce înseamnă cooperarea pe drone, în logica apărării În formularea președintelui, miza cooperării este una pragmatică: drone „care pot fi desfășurate rapid”, adică sisteme ce pot fi produse și puse în operare într-un timp scurt, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a României. Nicușor Dan a argumentat și de ce Kievul este un partener relevant pe această linie, susținând că „experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”. Mesajul lui Zelenski: coordonare militară și sprijin pentru securitatea României După discuție, Volodimir Zelenski a transmis, la rândul său, un mesaj pe X, în care a spus că Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României și a invocat sprijinul constant oferit de România Ucrainei „de cinci ani”. Liderul de la Kiev a precizat că, încă din seara incidentului, armata ucraineană a fost în contact cu partea română și că a fost discutată o coordonare suplimentară la nivelul echipelor. În mesajul său, Zelenski a menționat și urări de însănătoșire pentru persoanele rănite în urma atacului cu drone asupra clădirii din Galați și a apreciat reacția României ca fiind „fermă, rapidă și principială”. Context: incidentul de la Galați și poziționarea României Discuția dintre cei doi lideri vine după incidentul de la Galați, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane, conform informațiilor prezentate de Digi24. În acest cadru, Nicușor Dan a reiterat că România „continuă să investească în consolidarea Flancului Estic al NATO și în sprijinirea Ucrainei” în demersul său de autoapărare. [...]
O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO , într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild . Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania. În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus . De ce contează pentru Europa Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională. Ce știm și ce nu știm din articol Știm : avertismentul vizează posibilitatea unor atacuri rusești asupra unor membri NATO (Polonia, Germania), în pofida limitărilor de capacitate militară atribuite Rusiei în text. Nu știm : care este „planul concret” și mecanismul prin care ar fi pus în aplicare, deoarece aceste informații sunt menționate ca fiind disponibile doar pentru abonați. [...]
România a interzis funcționarea Consulatului General al Rusiei la Constanța și l-a declarat persona non grata pe consulul general , care are 72 de ore să părăsească țara, potrivit Libertatea . Măsura a fost comunicată ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea a avut loc „în baza acestei convocări”, iar ambasadorul a fost informat despre decizia României de a nu mai permite funcționarea consulatului de la Constanța. „Astăzi a fost convocat ambasadorul Federației Ruse în România. Tocmai am terminat întâlnirea în baza acestei convocări. A fost informat de decizia României de a nu mai permite funcționarea Consulatului general al Federației Ruse la Constanța. Am declarat persona non-grata consulul general al Federației Ruse în România și are 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României.” Contextul imediat: incidentul cu drona de la Galați și reacția Moscovei În același context, Țoiu a afirmat că ambasadorul Rusiei a negat că drona care a căzut pe un bloc din Galați ar fi rusească, deși, potrivit ministrului, echipele din teren ar fi stabilit apartenența acesteia și faptul că avea explozibil. „Avem claritate din partea echipelor care au fost în teren privind apartenența dronei. Este o dronă a Federației Ruse care a avut și explozibil. Ambasadorul nu a confirmat acest lucru (...)” Libertatea reamintește că drona s-a prăbușit în jurul orei 02:00 pe un bloc de locuințe din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. (Detalii în materialul anterior al publicației, aici .) Cum s-a desfășurat convocarea la MAE Discuțiile au durat aproximativ 30 de minute, însă, potrivit informațiilor Libertatea, Vladimir Lipaev nu a fost primit de ministrul Oana Țoiu, ci de „un director responsabil pentru spațiul estic” din cadrul MAE. Din perspectiva relațiilor diplomatice, decizia de a închide un consulat și de a expulza consulul general este o măsură cu impact operațional direct: reduce prezența instituțională a Rusiei în România și afectează activitatea consulară din zona Constanța, cel puțin pe termen scurt, până la eventuale clarificări sau măsuri ulterioare. [...]
Rusia contestă public reacția României după incidentul cu drona și anunță represalii diplomatice , după ce MAE l-a convocat pe ambasadorul Vladimir Lipaev și a decis declararea persona non grata a consulului rus de la Constanța, împreună cu închiderea Consulatului General, potrivit News . Ambasada Rusiei la București susține că România ar fi formulat „acuzații nefondate și lipsite de obiectivitate” după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc din Galați. În comunicatul citat, instituția afirmă că partea română nu ar fi oferit „clarificări” despre modul în care experții români au stabilit apartenența națională a aparatului fără pilot. Ce reproșează Ambasada Rusiei autorităților române Potrivit comunicatului, diplomații ruși afirmă că nu ar fi primit date considerate „standard” într-un astfel de caz, inclusiv informații despre: punctul de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectorie, altitudine și viteză de zbor; durata în care drona s-ar fi aflat în spațiul aerian al României. Ambasada mai susține că nu ar fi fost explicate „în mod convingător” motivele pentru care Forțele Aeriene Române nu ar fi intervenit pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, formulare prezentată în comunicat într-o notă ironică. Miza diplomatică: persona non grata și închiderea consulatului Ambasada Rusiei afirmă că, la convocarea din 29 mai 2026, ambasadorului Vladimir Lipaev i s-a comunicat „fără niciun temei” decizia României de a-l declara persona non grata pe consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General al Federației Ruse. În același mesaj, ambasadorul rus transmite că „decizia privind Consulatul General al Rusiei la Constanța va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. Contextul poziției României În material este menționat și faptul că Ministerul Afacerilor Externe a cerut părții ruse, după convocarea ambasadorului, „să pună capăt atacurilor împotriva Ucrainei”, arătând că acestea au „consecințe directe și grave asupra securității regionale” și că „nu poate exista niciun fel de dubiu” privind „responsabilitatea exclusivă” a Federației Ruse pentru incident. [...]
PSD cere instalarea rapidă a unui guvern funcțional pentru decizii în apărare , după incidentul cu drona de la Galați , și solicită partidelor să oprească „confruntările interne”, potrivit News . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor politice legate de legislația SAFE și de capacitatea României de a reacționa la astfel de incidente. În comunicatul citat, PSD condamnă „încălcarea inacceptabilă a suveranității României” de către Federația Rusă și cere o reacție politică unitară, argumentând că „agresorul este Federația Rusă”, iar partidele ar trebui să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a reduce „urgent riscurile de securitate” la care sunt expuși cetățenii. Disputa pe legislația SAFE și sesizarea la CCR PSD respinge și condamnă declarațiile premierului demis Ilie Bolojan și ale unor reprezentanți USR, care au invocat sesizările la Curtea Constituțională privind legislația SAFE ca motiv pentru „pasarea” responsabilității în cazul „eșecului sistemului de apărare” evidențiat de incidentul de la Galați. Formațiunea susține că sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților privind OUG 38/2026 a urmărit eliminarea unor „incertitudini legislative” generate de modul de emitere a ordonanței și de prevederi fără legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR. În plus, PSD afirmă că demersul ar accelera pronunțarea CCR în termenul legal de 20 de zile, termen care „nu existau” în cazul unei sesizări a Avocatului Poporului. Miza: decizii rapide și conducere „profesionistă” în apărare Potrivit PSD, incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave” în sistemul de apărare națională, care ar necesita decizii și acțiuni rapide. În acest context, partidul cere formarea rapidă a unui guvern funcțional care să numească „profesioniști” în structurile de conducere ale sistemului de apărare. PSD mai afirmă că a susținut în Parlament actele normative necesare pentru accesarea cât mai rapidă a fondurilor europene destinate creșterii capacității de apărare și transmite că este pregătit să sprijine instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din securitatea națională. Context: contracte de apărare și acuzații de întârzieri Reacția PSD vine după un discurs al premierului interimar Ilie Bolojan, la Chișinău, în care acesta a criticat contestațiile privind legislația referitoare la atacarea dronelor pe timp de pace în spațiul aerian și a spus că România semnează contracte pentru capacități de apărare solicitate de Armată, „în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, cu livrări până cel mai târziu în 2030. Separat, Adevărul relatează că incidentul a implicat prăbușirea unei drone peste un bloc din Galați, urmată de explozie și incendiu, și citează informații potrivit cărora Ministerul Apărării ar fi indicat că drona era de tip Geran 2, cu persoane rănite transportate la spital. Aceste detalii nu apar în materialul News. [...]
