Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Visa își prelungește pe mai mulți ani parteneriatul cu Red Bull și Racing Bulls în Formula 1, potrivit autoevolution. Compania de plăți va continua să susțină ambele echipe controlate de Red Bull, consolidându-și prezența în Marele Circ începută în 2024.
Visa a intrat în Formula 1 ca partener al Red Bull Racing și sponsor principal al echipei Racing Bulls, odată cu procesul de rebranding al fostei echipe italiene. Noul acord extinde colaborarea pe termen lung și aduce o vizibilitate sporită pentru brand.
Conform sursei citate, Visa va avea o expunere mai mare pe aripa față a monopostului Red Bull RB22, primul model al echipei echipat cu unități de putere Ford. În plus, compania va continua:
Turneul american debutează în această perioadă, cu demonstrații pe stradă ale monopostului RB7 din 2011, reprezentativ pentru era motoarelor V8.
Extinderea acordului cu Visa vine într-un context în care companiile din domeniul financiar își intensifică prezența în Formula 1, competiție aflată într-o perioadă de creștere accelerată a popularității.
Mastercard a revenit recent în campionat, devenind în 2026 sponsor principal al echipei McLaren, iar Revolut s-a alăturat noii echipe Audi, care debutează în acest sezon. De asemenea, American Express are un parteneriat direct cu Formula 1, oferind beneficii clienților la anumite etape.
Sezonul 2026 debutează pe 8 martie, la Melbourne, Australia, după încheierea testelor de pre-sezon din Bahrain. Primele rezultate indică o competiție strânsă între Red Bull, McLaren și Mercedes.
Recomandate
Banca Transilvania a intrat în programul Visa Agentic Ready , o inițiativă prin care Visa testează și dezvoltă plăți inițiate de agenți bazați pe inteligență artificială, potrivit BankingNews . BT este prezentată drept prima bancă din România inclusă în acest program, care vizează pregătirea ecosistemului pentru comerțul autonom. Banca Transilvania participă atât la testarea, cât și la dezvoltarea noilor soluții de „comerț agentic”, adică tranzacții comerciale inițiate de agenți AI în numele utilizatorilor. Programul oferă un cadru structurat pentru testarea și validarea acestor plăți, cu accent pe funcționarea în siguranță și la scară largă. Inițiativa a fost lansată inițial în Europa, unde participanții vor colabora cu Visa și cu comercianți pentru a evalua modul de operare al plăților în medii de producție controlate. Europa a fost aleasă ca punct de plecare pe fondul adopției ridicate a unor tehnologii precum tokenizarea (înlocuirea datelor sensibile ale cardului cu un identificator digital), autentificarea biometrică și sisteme avansate de securitate, capabilități deja integrate în rețeaua globală Visa. „Prin această inițiativă, Visa își propune să construiască infrastructura de încredere care va permite agenților AI să inițieze plăți în siguranță, oferind consumatorilor experiențe de cumpărare mai simple, mai inteligente și mereu sub controlul lor.” În viziunea Visa, programul urmărește accelerarea unui model de comerț „inteligent și programabil”, în care agenții digitali pot iniția și gestiona tranzacții în numele utilizatorilor, însă controlul final al plăților rămâne la consumatori. La rândul său, Banca Transilvania afirmă că obiectivul este ca atât consumatorii, cât și companiile să beneficieze de experiențe de plată „fluide, sigure și scalabile”, pe măsură ce comerțul bazat pe AI se extinde. [...]
Marile bănci britanice pregătesc o platformă proprie de plăți , pe fondul temerilor că un eventual conflict politic cu SUA ar putea afecta accesul la Visa și Mastercard, potrivit The Telegraph și The Guardian . Barclays, NatWest, Lloyds, Santander și Nationwide discută în aceste zile ultimele detalii ale proiectului, care urmărește reducerea dependenței Marii Britanii de infrastructura financiară americană. Inițiativa vine în contextul declarațiilor și pozițiilor dure atribuite fostului președinte Donald Trump , care au alimentat temeri privind posibile restricții asupra sistemelor globale de plăți. Un bancher citat de The Guardian avertizează că, în lipsa Visa și Mastercard , „ne-am întoarce în anii 1950”, cu plăți predominant în numerar. În prezent, cele două companii procesează aproximativ 95% din tranzacțiile online din Regatul Unit. Obiectivul noii platforme britanice este dublu: asigurarea continuității plăților digitale în orice scenariu geopolitic; diminuarea dependenței de infrastructura financiară a SUA. În paralel, Uniunea Europeană a făcut pași concreți încă din 2024, când 16 bănci au lansat Inițiativa Europeană de Plăți (EPI). Potrivit Financial Times , Martina Weimert, coordonatoarea EPI, a subliniat recent că Europa trebuie să își reducă urgent dependența de Visa și Mastercard, deoarece dominația lor ar putea deveni un instrument de presiune în cazul deteriorării relațiilor transatlantice. EPI a lansat deja portofelul digital Wero, bazat pe transferuri instantanee între conturi. Planul este extinderea acestuia pentru: plăți între persoane fizice; tranzacții comerciale online; utilizare în magazine fizice la nivel paneuropean. Concomitent, Banca Centrală Europeană analizează introducerea unui euro digital, conceput ca instrument de plată non-comercial, care nu implică intermediari bancari și ar permite plăți directe prin telefon mobil, fără utilizarea datelor unui card. Într-un climat geopolitic tensionat la începutul anului 2026, atât Londra , cât și Bruxellesul accelerează proiecte menite să consolideze autonomia financiară europeană și britanică, într-un domeniu dominat până acum de infrastructura americană. [...]
UE împinge euro digital spre legislație până la final de 2026, iar miza pentru bănci și comercianți este obligația de acceptare – un statut de „monedă legală” care ar putea schimba regulile concurenței în plățile de retail, potrivit Antena 3 . Euro digital este descris ca „numerar electronic” susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), gândit să funcționeze alături de bancnote și serviciile băncilor comerciale. Propunerea Comisiei Europene prevede un „portofel digital” (aplicație pentru păstrarea și folosirea banilor), cu o limită de cheltuieli încă nestabilită, utilizabil atât online, cât și offline, iar tranzacțiile ar urma să fie concepute ca netrazabile. Dacă legislația este adoptată înainte de sfârșitul lui 2026, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plăți cu amănuntul până în 2029. De ce contează: obligația de acceptare poate redesena piața plăților În centrul disputei este ideea ca euro digital să aibă statut de monedă legală, ceea ce ar obliga comercianții să îl accepte, similar numerarului. O parte a industriei bancare și a unor jucători privați avertizează că o astfel de obligație ar „denatura concurența”, în timp ce susținătorii proiectului spun că fără acest statut euro digital nu ar atinge „masa critică” de utilizare. În paralel, proiectul are și o miză de suveranitate în infrastructura de plăți: Visa și Mastercard (ambele companii americane) reprezintă 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, conform datelor BCE citate în material. Cine se opune și care sunt argumentele Opoziția băncilor comerciale s-a intensificat pe măsură ce dosarul avansează. Daniel Baal, președintele Federației Bancare Franceze, a criticat direct proiectul: „Euro digital pentru retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”. Și Wero, o platformă europeană de plăți susținută de bănci importante, se declară precaută. Directorul general Martina Weimert a acceptat utilitatea plăților offline, dar a avertizat că obligația de acceptare ar crea o „denaturare a concurenței”. Pe lângă bănci, materialul notează îngrijorări din zona protecției vieții private și a activiștilor pentru descentralizare, care se tem că o monedă digitală emisă de stat ar putea crește vizibilitatea guvernelor asupra cheltuielilor cetățenilor și ar putea permite restricții. Plafonarea deținerilor individuale, aflată în plan, nu ar fi calmat aceste temeri. Cine poate înclina balanța în Parlamentul European Dosarul este coordonat în Parlamentul European de europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete Rojas (PPE), descris ca având o preferință pentru soluții din sectorul privat. Potrivit materialului, el a numit statutul de monedă legală o „armă atomică” și a avertizat: „Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să-l folosești”. Conform mai multor persoane familiarizate cu negocierile, citate în articol, Navarrete ar fi încercat să încetinească procesul și ar fi susținut limitarea euro digital la utilizarea offline, pentru a reduce concurența cu soluțiile private. Această poziție „doar offline” a fost însă eliminată din text, potrivit materialului. Calendar: voturi amânate, ținta rămâne finalul lui 2026 Negocierile sunt în desfășurare. Un vot în plen, programat inițial pentru luna mai, a fost amânat. Comisia parlamentară ar urma să voteze la sfârșitul lunii iunie, iar apoi să urmeze votul în plen. După acordul Parlamentului, ar începe negocierile interinstituționale între statele membre, Parlament și Comisie, cu adoptarea finală a legislației prevăzută pentru sfârșitul anului 2026. [...]
X Money ar putea intensifica competiția pe plăți digitale în SUA, dar intrarea la scară largă depinde de licențe potrivit Focus , care relatează că primii utilizatori testează deja o soluție integrată de „banking” și plăți pe platforma X, cu condiții neobișnuit de agresive pentru piața americană. Informațiile citate de publicație din Yahoo Finance indică un pachet de beneficii menit să pună presiune pe bănci și pe fintech-uri consacrate: dobândă de 6% pentru solduri, 3% cashback la cumpărături eligibile și plăți între persoane (peer-to-peer) direct în aplicație. În plus, produsul ar include un asistent bazat pe inteligență artificială pentru analiza cheltuielilor și un card Visa de debit din metal, personalizat. Ce oferă X Money și de ce contează pentru piață Condițiile (dobândă plus cashback) diferențiază X Money de jucători precum SoFi, Block sau LendingClub, notează Focus. Potrivit aceleiași surse, dobânda de 6% ar fi de aproximativ 15 ori peste media națională din SUA, un nivel rar întâlnit în industrie, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea modelului pe termen lung. Miza operațională este integrarea plăților în fluxurile existente din rețeaua socială: utilizatorii ar putea trimite bani direct din chat sau din profil, iar creatorii de conținut care încasează deja venituri prin X ar putea muta procesarea plăților de la furnizori externi precum Stripe către X Money, conform primelor relatări. Blocajul major: licențele și presiunea politică Deși produsul este prezentat ca un pas spre transformarea X într-o „super-aplicație” financiară, proiectul se lovește de obstacole de reglementare. Focus scrie că în state americane importante, inclusiv New York, ar lipsi încă licențele necesare, ceea ce ar limita o lansare extinsă. Pe lângă licențiere, crește și presiunea politică: senatoarea americană Elizabeth Warren și-a exprimat îndoieli privind adecvarea lui Musk și a invocat riscuri legate de protecția datelor, prevenirea fraudelor și posibile planuri privind stablecoin-urile (criptoactive concepute să urmărească valoarea unei monede). În acest context, extinderea X spre servicii financiare ar atrage, inevitabil, o supraveghere mai strictă. În concluzie, X Money ar putea înăspri concurența în plăți digitale prin preț și integrarea cu o platformă socială mare, însă amploarea și ritmul intrării pe piață par condiționate mai degrabă de acceptarea regulatorie și de viabilitatea economică a ofertelor decât de funcțiile tehnologice. [...]
PayU aduce mai adânc în „checkout” opțiunea BNPL prin Klarna , mizând pe creșterea conversiei în e-commerce , într-o piață în care plățile „Buy Now, Pay Later” (cumperi acum, plătești mai târziu) au ajuns la 24% din tranzacțiile online în categoriile unde sunt aplicabile, potrivit Ziarul Financiar . PayU, unul dintre cei mai mari procesatori de plăți digitale din regiune, își extinde portofoliul prin integrarea soluției Klarna pentru operațiunile din România și Ungaria. În practică, clienții pot alege „Plătește în 30 de zile” sau plata în trei rate fără dobândă, fără costuri suplimentare dacă respectă termenele de plată. De ce contează pentru comercianți: impact direct în vânzări Argumentul comercial invocat în material este legat de conversie și valoarea comenzilor: integrarea opțiunilor de plată amânată ar ajuta comercianții să crească frecvența cumpărăturilor cu 46% și valoarea coșului cu 40%, conform declarațiilor Elenei Gheorghe, Country Manager PayU România și Ungaria. „Consumatorii își doresc flexibilitate, iar comercianții care integrează aceste opțiuni reușesc să crească frecvența cumpărăturilor cu 46%, cât și valoarea coșului de cumpărături cu 40%.” Cum funcționează integrarea: încasare imediată, risc de credit la furnizorul BNPL Din punct de vedere operațional, Klarna este integrată direct în pagina de finalizare a comenzii (checkout) PayU și are disponibile module (pluginuri) pentru mai multe platforme de comerț online, între care Gomag, MerchantPro, WooCommerce, OpenCart și Shopify. Pentru comercianți, beneficiul menționat este că încasează imediat sumele tranzacționate, în timp ce riscul de credit și colectarea ratelor sunt gestionate de furnizorul BNPL. Radiografia utilizării BNPL în România: coșuri mici și medii, dar și achiziții mari Un studiu PayU la nivel național, citat în articol, arată că aproximativ 1 din 4 români declară că folosește BNPL. Utilizarea este concentrată în special pe achiziții de valoare mică și medie: 26% folosesc BNPL pentru coșuri între 250 și 999 de lei; 24% pentru tranzacții sub 250 de lei; 9% declară utilizarea pentru tranzacții de peste 3.000 de lei. Cel mai activ segment este cel al tinerilor de 20–29 de ani, cu o rată de utilizare regulată de 20% și ocazională de 20%, potrivit aceleiași surse. Context european: piața BNPL, în creștere accelerată La nivel european, estimările citate indică o piață BNPL de aproximativ 191 de miliarde de euro (aprox. 955 mld. lei) în 2025, susținută de o rată anuală de creștere de peste 20% în perioada 2021–2024. Până în 2030, volumul ar putea ajunge la aproape 294 de miliarde de euro (aprox. 1.470 mld. lei). [...]
BCR a realizat prima plată din România inițiată de un agent AI, un pas care mută discuția din zona „asistenților” digitali în cea a tranzacțiilor efective și ridică miza pe control, autentificare și protecția datelor, potrivit Economica . În cazul descris, un agent de inteligență artificială a cumpărat, în numele unui client BCR, o experiență de pe Priceless.com . Procesarea plății a fost gestionată „end-to-end” de PayOS, o platformă de plăți concepută pentru comerț electronic realizat prin agenți AI. Ce se schimbă operațional: plăți „agentice”, cu verificări și tokenizare Pentru protejarea datelor sensibile, tranzacția a folosit „tokeni agentici” – un înlocuitor securizat al numărului de card – iar identitatea consumatorului a fost verificată pe tot parcursul fluxului, conform informațiilor din articol. Tranzacția a fost realizată cu Mastercard Agent Pay, o soluție care, potrivit descrierii, introduce un set de măsuri pentru ca achizițiile inițiate de agenți AI să fie făcute în siguranță. Publicația notează că: consimțământul consumatorului este obținut explicit; confirmarea plății este securizată prin Mastercard Payment Passkeys (mecanism de autentificare bazat pe chei criptografice, folosit ca alternativă la parole/OTP), astfel încât tranzacțiile să rămână autentificate și sub controlul consumatorului. De ce contează: încrederea și controlul devin condiții pentru scalare Mesajul central al inițiativei este că, pe măsură ce tranzacțiile devin mai autonome, accentul se mută pe trasabilitate și controlul utilizatorului, nu doar pe comoditate. „Cu Agent Pay, ne asigurăm că fiecare tranzacție inițiată de un agent AI este transparentă, verificabilă și, cel mai important, rămâne sub controlul utilizatorului, în timp ce emitenții au vizibilitate deplină asupra fluxului”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația. „Pe măsură ce tranzacțiile devin tot mai autonome, este esențial ca acestea să rămână sigure, transparente și controlate de client”, a transmis Dana Dima, Vice-Președinte Executiv Retail & Private Banking BCR. Ce urmează Mastercard spune că va continua colaborarea cu parteneri din Europa pentru a extinde utilizarea tranzacțiilor „agentice” sigure și autentificate în diverse industrii. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre o disponibilitate la scară largă în România, dincolo de această tranzacție realizată în premieră. [...]
