Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Revolut Pay devine compatibil cu plățile prin AI – Google AP2 deschide drumul comerțului automatizat în Europa, anunță compania, marcând o nouă etapă în transformarea experienței de checkout digital. Soluția de plată a Revolut se alătură unui grup restrâns de metode compatibile cu Agent Payments Protocol (AP2), infrastructura dezvoltată de Google pentru a susține tranzacțiile inițiate de agenți AI, fără intervenție umană directă.
Scopul acestei integrări este de a permite asistenților virtuali să finalizeze cumpărăturile în locul utilizatorului, fără a mai fi nevoie de navigare pe site-uri, selectarea unui coș de cumpărături sau apăsarea butonului de „finalizare comandă”. Astfel, Revolut Pay devine una dintre primele soluții europene aliniate la comerțul conversațional – un model în care AI preia controlul complet al procesului de cumpărare, de la alegere până la plată.
Protocolul AP2, fiind agnostic față de metoda de plată, a fost gândit tocmai pentru a permite astfel de interacțiuni automatizate. Revolut susține că a contribuit activ la dezvoltarea tehnică a acestui standard, în special pentru a permite plăți directe între conturi. Această abordare promite să reducă timpii de procesare și să elimine o parte din infrastructura intermediară clasică a sistemelor de plată.
Pentru comercianți, în special cei care folosesc Revolut Business, noua tehnologie înseamnă acces la un canal emergent de vânzare – „agentic commerce”. Acesta presupune ca asistenții AI ai clienților să comande automat produse și servicii, pe baza obiceiurilor și preferințelor. Revolut garantează că aceste tranzacții se vor desfășura în cadrul unei infrastructuri sigure, cu protecție antifraudă activă și notificări în timp real, în linie cu standardele actuale.
Alex Codina, responsabil pentru divizia de plăți comerciale la Revolut, afirmă că „viitorul cumpărăturilor nu va mai însemna un website, ci o conversație”. La rândul lor, reprezentanții Google subliniază că AP2 a fost gândit tocmai pentru a reduce „fricțiunile” din comerțul digital. În primă fază, soluția va fi activă în Uniunea Europeană și Regatul Unit, cu planuri de extindere.
Această mișcare poziționează Revolut Pay nu doar ca un instrument de checkout, ci ca o infrastructură pregătită pentru automatizarea cumpărăturilor. Într-un context în care agenții AI devin din ce în ce mai prezenți în viața digitală cotidiană, soluții precum AP2 și Revolut Pay devin parte dintr-un ecosistem în plină formare.
Recomandate
Revolut Pay devine metodă de plată pe Eventim România , oferind checkout rapid și recompense , potrivit unui comunicat transmis de companie, prin care platforma de ticketing introduce plata „cu un singur click” pentru utilizatorii din România. Parteneriatul vizează simplificarea procesului de cumpărare a biletelor și creșterea ratei de finalizare a tranzacțiilor. Conform informațiilor din comunicat , clienții Eventim pot selecta Revolut Pay direct la finalizarea comenzii, fără a mai introduce datele cardului, plata fiind confirmată în aplicația Revolut prin cod sau identificare biometrică. Sistemul permite plata din orice cont Revolut și oferă beneficii suplimentare, precum puncte de loialitate sau reduceri. Ce aduce nou parteneriatul Integrarea Revolut Pay promite: plăți instant, cu un singur click securitate ridicată, fără reintroducerea datelor recompense sub formă de RevPoints (până la 5x puncte) posibilitatea utilizării în peste 30 de valute Pentru comercianți, soluția vine cu avantaje operaționale: rată medie de autorizare de 98,5% reducerea abandonului coșului sub 10% decontarea fondurilor în maximum 24 de ore Context: creștere a consumului pentru divertisment Datele interne Revolut arată că românii folosesc tot mai mult aplicația pentru cheltuieli de divertisment: 24% din bugetul utilizatorilor merge către entertainment cheltuială medie lunară: aproximativ 27 euro creștere a tranzacțiilor: +12% , iar a volumului total: +16% față de 2024 Declarațiile oficialilor Vlad Enăchescu, CEO Eventim România, afirmă că noua opțiune „face și mai ușoară achiziția de bilete”, în timp ce reprezentanții Revolut subliniază că soluția răspunde cererii pentru plăți rapide și flexibile, contribuind la creșterea bazei de utilizatori activi. Eventim este unul dintre liderii pieței locale de ticketing, cu peste un milion de bilete vândute anual, iar Revolut are aproape 5 milioane de utilizatori în România și peste 70 de milioane la nivel global. În ansamblu, parteneriatul reflectă tendința de digitalizare accelerată a plăților în zona de divertisment, unde rapiditatea și simplitatea procesului de cumpărare devin decisive pentru consumatori. [...]
X Money ar putea intensifica competiția pe plăți digitale în SUA, dar intrarea la scară largă depinde de licențe potrivit Focus , care relatează că primii utilizatori testează deja o soluție integrată de „banking” și plăți pe platforma X, cu condiții neobișnuit de agresive pentru piața americană. Informațiile citate de publicație din Yahoo Finance indică un pachet de beneficii menit să pună presiune pe bănci și pe fintech-uri consacrate: dobândă de 6% pentru solduri, 3% cashback la cumpărături eligibile și plăți între persoane (peer-to-peer) direct în aplicație. În plus, produsul ar include un asistent bazat pe inteligență artificială pentru analiza cheltuielilor și un card Visa de debit din metal, personalizat. Ce oferă X Money și de ce contează pentru piață Condițiile (dobândă plus cashback) diferențiază X Money de jucători precum SoFi, Block sau LendingClub, notează Focus. Potrivit aceleiași surse, dobânda de 6% ar fi de aproximativ 15 ori peste media națională din SUA, un nivel rar întâlnit în industrie, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea modelului pe termen lung. Miza operațională este integrarea plăților în fluxurile existente din rețeaua socială: utilizatorii ar putea trimite bani direct din chat sau din profil, iar creatorii de conținut care încasează deja venituri prin X ar putea muta procesarea plăților de la furnizori externi precum Stripe către X Money, conform primelor relatări. Blocajul major: licențele și presiunea politică Deși produsul este prezentat ca un pas spre transformarea X într-o „super-aplicație” financiară, proiectul se lovește de obstacole de reglementare. Focus scrie că în state americane importante, inclusiv New York, ar lipsi încă licențele necesare, ceea ce ar limita o lansare extinsă. Pe lângă licențiere, crește și presiunea politică: senatoarea americană Elizabeth Warren și-a exprimat îndoieli privind adecvarea lui Musk și a invocat riscuri legate de protecția datelor, prevenirea fraudelor și posibile planuri privind stablecoin-urile (criptoactive concepute să urmărească valoarea unei monede). În acest context, extinderea X spre servicii financiare ar atrage, inevitabil, o supraveghere mai strictă. În concluzie, X Money ar putea înăspri concurența în plăți digitale prin preț și integrarea cu o platformă socială mare, însă amploarea și ritmul intrării pe piață par condiționate mai degrabă de acceptarea regulatorie și de viabilitatea economică a ofertelor decât de funcțiile tehnologice. [...]
PayU aduce mai adânc în „checkout” opțiunea BNPL prin Klarna , mizând pe creșterea conversiei în e-commerce , într-o piață în care plățile „Buy Now, Pay Later” (cumperi acum, plătești mai târziu) au ajuns la 24% din tranzacțiile online în categoriile unde sunt aplicabile, potrivit Ziarul Financiar . PayU, unul dintre cei mai mari procesatori de plăți digitale din regiune, își extinde portofoliul prin integrarea soluției Klarna pentru operațiunile din România și Ungaria. În practică, clienții pot alege „Plătește în 30 de zile” sau plata în trei rate fără dobândă, fără costuri suplimentare dacă respectă termenele de plată. De ce contează pentru comercianți: impact direct în vânzări Argumentul comercial invocat în material este legat de conversie și valoarea comenzilor: integrarea opțiunilor de plată amânată ar ajuta comercianții să crească frecvența cumpărăturilor cu 46% și valoarea coșului cu 40%, conform declarațiilor Elenei Gheorghe, Country Manager PayU România și Ungaria. „Consumatorii își doresc flexibilitate, iar comercianții care integrează aceste opțiuni reușesc să crească frecvența cumpărăturilor cu 46%, cât și valoarea coșului de cumpărături cu 40%.” Cum funcționează integrarea: încasare imediată, risc de credit la furnizorul BNPL Din punct de vedere operațional, Klarna este integrată direct în pagina de finalizare a comenzii (checkout) PayU și are disponibile module (pluginuri) pentru mai multe platforme de comerț online, între care Gomag, MerchantPro, WooCommerce, OpenCart și Shopify. Pentru comercianți, beneficiul menționat este că încasează imediat sumele tranzacționate, în timp ce riscul de credit și colectarea ratelor sunt gestionate de furnizorul BNPL. Radiografia utilizării BNPL în România: coșuri mici și medii, dar și achiziții mari Un studiu PayU la nivel național, citat în articol, arată că aproximativ 1 din 4 români declară că folosește BNPL. Utilizarea este concentrată în special pe achiziții de valoare mică și medie: 26% folosesc BNPL pentru coșuri între 250 și 999 de lei; 24% pentru tranzacții sub 250 de lei; 9% declară utilizarea pentru tranzacții de peste 3.000 de lei. Cel mai activ segment este cel al tinerilor de 20–29 de ani, cu o rată de utilizare regulată de 20% și ocazională de 20%, potrivit aceleiași surse. Context european: piața BNPL, în creștere accelerată La nivel european, estimările citate indică o piață BNPL de aproximativ 191 de miliarde de euro (aprox. 955 mld. lei) în 2025, susținută de o rată anuală de creștere de peste 20% în perioada 2021–2024. Până în 2030, volumul ar putea ajunge la aproape 294 de miliarde de euro (aprox. 1.470 mld. lei). [...]
BCR a realizat prima plată din România inițiată de un agent AI, un pas care mută discuția din zona „asistenților” digitali în cea a tranzacțiilor efective și ridică miza pe control, autentificare și protecția datelor, potrivit Economica . În cazul descris, un agent de inteligență artificială a cumpărat, în numele unui client BCR, o experiență de pe Priceless.com . Procesarea plății a fost gestionată „end-to-end” de PayOS, o platformă de plăți concepută pentru comerț electronic realizat prin agenți AI. Ce se schimbă operațional: plăți „agentice”, cu verificări și tokenizare Pentru protejarea datelor sensibile, tranzacția a folosit „tokeni agentici” – un înlocuitor securizat al numărului de card – iar identitatea consumatorului a fost verificată pe tot parcursul fluxului, conform informațiilor din articol. Tranzacția a fost realizată cu Mastercard Agent Pay, o soluție care, potrivit descrierii, introduce un set de măsuri pentru ca achizițiile inițiate de agenți AI să fie făcute în siguranță. Publicația notează că: consimțământul consumatorului este obținut explicit; confirmarea plății este securizată prin Mastercard Payment Passkeys (mecanism de autentificare bazat pe chei criptografice, folosit ca alternativă la parole/OTP), astfel încât tranzacțiile să rămână autentificate și sub controlul consumatorului. De ce contează: încrederea și controlul devin condiții pentru scalare Mesajul central al inițiativei este că, pe măsură ce tranzacțiile devin mai autonome, accentul se mută pe trasabilitate și controlul utilizatorului, nu doar pe comoditate. „Cu Agent Pay, ne asigurăm că fiecare tranzacție inițiată de un agent AI este transparentă, verificabilă și, cel mai important, rămâne sub controlul utilizatorului, în timp ce emitenții au vizibilitate deplină asupra fluxului”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația. „Pe măsură ce tranzacțiile devin tot mai autonome, este esențial ca acestea să rămână sigure, transparente și controlate de client”, a transmis Dana Dima, Vice-Președinte Executiv Retail & Private Banking BCR. Ce urmează Mastercard spune că va continua colaborarea cu parteneri din Europa pentru a extinde utilizarea tranzacțiilor „agentice” sigure și autentificate în diverse industrii. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre o disponibilitate la scară largă în România, dincolo de această tranzacție realizată în premieră. [...]
Germania va trebui să aplice din 2027 plafonul UE de 10.000 de euro pentru plățile cash în tranzacții comerciale, iar de la 3.000 de euro cumpărătorii vor fi obligați să se identifice , potrivit Focus . Măsura schimbă semnificativ regulile pentru retail, auto, bunuri de valoare și orice vânzare „pe firmă” în care numerarul era folosit pentru sume mari. Ce se schimbă, concret, pentru plățile în numerar Din vara lui 2027, în Uniunea Europeană va exista o limită unitară de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în context comercial. Plățile cash peste acest prag vor deveni nepermise în tranzacțiile „de afaceri” (adică atunci când este implicat un comerciant/profesionist). În paralel, UE înăsprește cerințele de transparență: cumpărătorii trebuie să se identifice deja de la 3.000 de euro, iar comercianții vor avea obligația să documenteze și să păstreze datele aferente. Focus notează că pragul relevant era până acum „semnificativ mai ridicat”. Impact operațional: obligații noi pentru comercianți și fricțiune pentru clienți Unghiul principal al schimbării este operațional: pentru multe afaceri, numerarul nu mai este doar o opțiune de încasare, ci o zonă cu reguli stricte de conformare (respectarea cerințelor legale). În practică, asta înseamnă: interdicție pentru încasări cash peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale; identificare obligatorie a cumpărătorului de la 3.000 de euro; documentare și arhivare de date de către comerciant pentru aceste tranzacții. Obiectivul politic indicat este îngreunarea tranzacțiilor mari în numerar pentru a limita spălarea banilor și finanțarea terorismului, printr-un control care „nu începe abia la sume foarte mari”. Ce rămâne în afara plafonului: tranzacțiile între persoane fizice Pentru consumatori, o clarificare importantă este că plafonul de numerar vizează exclusiv tranzacțiile comerciale . Plățile între persoane fizice rămân, conform materialului, nelimitate , atâta timp cât niciuna dintre părți nu acționează în calitate de comerciant/profesionist. Context european: plafonul UE e un „minim”, statele pot fi mai stricte În comparație cu unele reguli naționale deja existente, plafonul UE este prezentat ca moderat. Focus citează o documentare Ruhr24.de potrivit căreia: Franța și Spania permit plăți cash până la 1.000 de euro; Grecia are un prag de 500 de euro. Regula UE funcționează ca standard minim , iar statele membre pot introduce limite mai dure. În paralel: euro digital , ca alternativă europeană în plățile electronice Materialul mai arată că, în paralel cu limitarea numerarului, UE pregătește euro digital (monedă digitală emisă de banca centrală). Miza principală indicată nu este „eficiența”, ci independența în plăți, în condițiile în care o parte importantă a plăților digitale trece prin rețele și furnizori precum Visa, Mastercard sau PayPal. Pentru consumatori, Focus susține că în viața de zi cu zi schimbările ar putea fi inițial limitate: euro digital este gândit ca o completare , nu ca înlocuitor al numerarului sau al conturilor existente, iar la nivel politic se repetă mesajul că numerarul rămâne mijloc legal de plată. În același timp, sunt menționate posibile utilizări precum plăți offline și un nivel mai ridicat de protecție a datelor decât la plățile clasice cu cardul. În ansamblu, direcția este una de mai puțin numerar și mai multă reglementare , iar efectele finale asupra obiectivelor declarate rămân, potrivit sursei, deschise. [...]
România are 565.000 de POS-uri, dar IMM-urile rămân veriga slabă a plăților digitale , în condițiile în care doar 20% dintre cele circa 700.000 de întreprinderi mici și mijlocii acceptă plata cu cardul, potrivit declarațiilor Elenei Ungureanu , country manager Visa România , citate de Ziarul Financiar . Deși infrastructura de acceptare a crescut, decalajul față de media europeană indică un potențial economic semnificativ nevalorificat în zona comercianților mici. La mijlocul lui 2025, România avea 565.000 de terminale POS instalate, ceea ce înseamnă 27 de terminale la mia de locuitori (calcul raportat la o populație de 19 milioane, conform Institutului de Statistică). În același timp, media europeană depășește 45 de terminale la mia de locuitori, ceea ce sugerează spațiu de creștere atât în extinderea rețelei, cât și în utilizarea ei efectivă. Blocajul: acceptarea și utilizarea sub capacitate în IMM-uri Elena Ungureanu a indicat două direcții principale unde piața poate avansa: IMM-uri care nu acceptă deloc plăți digitale : din aproximativ 700.000 de IMM-uri, doar 20% ar accepta plata cu cardul. Pentru această zonă, Visa estimează un „potențial pe 5 ani” de circa 175 de miliarde de lei , sumă menționată ca „totală de avarii” în intervenția citată (formularea exactă din sursă nu precizează metodologia). Comercianți care au POS, dar îl folosesc puțin sau deloc : aici, miza este creșterea utilizării prin informarea consumatorilor că pot plăti digital și prin comunicarea avantajelor către micii întreprinzători. Ce ar putea împinge piața înainte: cerere, reguli și educație În viziunea reprezentantei Visa, „presiunea adopției” ar trebui să vină din mai multe direcții. Pe partea de cerere, ea a dat exemplul cardurilor de masă, care ar fi funcționat ca instrument de educație pentru utilizatorii care nu făcuseră anterior plăți la comerciant. Pe partea de cadru, Ungureanu a arătat că în România este obligatoriu pentru comercianți să aibă cont și să ofere posibilitatea acceptării plăților digitale, iar componenta de educație și informare ar trebui susținută de toți jucătorii din industrie (bănci, fintech-uri, scheme de plată și alții). În ansamblu, mesajul este că România a accelerat la nivel de infrastructură, dar conversia către utilizare largă în IMM-uri rămâne principalul front de creștere pentru plățile digitale. [...]
