Știri
Știri din categoria Plăți digitale
BCE avertizează că întârzierea euro digital crește dependența de Big Tech non-european, potrivit Economedia, care citează Agerpres. Mesajul vine pe fondul discuțiilor din UE privind cadrul legislativ necesar pentru moneda euro digitală, descrisă ca o versiune digitală a numerarului, și pune accentul pe riscul ca infrastructura de plăți a Europei să rămână ancorată în soluții controlate din afara continentului.
Într-un discurs susținut în Cipru, Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, a reluat argumentele BCE privind beneficiile euro digital pentru cetățeni, comercianți și furnizorii de plăți. Oficialul a insistat că devine „din ce în ce mai urgentă” adoptarea unui cadru juridic care să accelereze proiectul, în paralel cu inițiativele băncilor private de extindere a sistemelor de plăți.
„Orice întârziere a procesului legislativ riscă să rupă impulsul acestor eforturi comune publice şi private. Acest lucru ar creşte şi mai mult dependenţa noastră de sistemele internaţionale de carduri şi ar creşte expunerea noastră la soluţiile de plată şi monedele stabile ale marilor companii tehnologice non-europene”, a avertizat Cipollone.
Miza, dincolo de un nou instrument de plată, este una de autonomie strategică în plăți digitale: dacă UE nu oferă o alternativă publică și standardizată, plățile de zi cu zi rămân mediate în principal de scheme internaționale de carduri și de portofele digitale operate de companii non-europene. În această logică, euro digital este prezentat ca o piesă de infrastructură care ar reduce expunerea la decizii comerciale, tehnologice și de conformitate luate în afara UE, inclusiv la evoluția „monedelor stabile” (active digitale care urmăresc, de regulă, valoarea unei monede) emise de mari platforme tehnologice.
BCE studiază posibilitatea lansării unei monede digitale proprii din 2020 și intenționează să lanseze faza pilot în 2027, condiționat de adoptarea unui cadru legislativ european în 2026. Cipollone a salutat un „pas decisiv” al statelor membre, care au ajuns recent la o poziție comună privind proiectul de regulament pentru euro digital, iar acum „mingea” este la Parlamentul European, care discută propunerea și ar urma să își adopte poziția în luna mai.
După adoptarea legislației, standardele euro digital ar putea fi finalizate și puse la dispoziția pieței, iar compatibilitatea ar urma să fie integrată pe măsură ce comercianții își actualizează terminalele. În paralel, băncile private dezvoltă soluții precum Wero (inițiativă EPI) pentru a construi o alternativă europeană la Mastercard, Visa și PayPal.
La finalul lui 2025, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil oricând și oriunde, inclusiv offline, iar BCE a estimat că acesta ar putea deveni operațional în 2029, după încheierea negocierilor cu Parlamentul European.
Recomandate
UE împinge euro digital spre legislație până la final de 2026, iar miza pentru bănci și comercianți este obligația de acceptare – un statut de „monedă legală” care ar putea schimba regulile concurenței în plățile de retail, potrivit Antena 3 . Euro digital este descris ca „numerar electronic” susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), gândit să funcționeze alături de bancnote și serviciile băncilor comerciale. Propunerea Comisiei Europene prevede un „portofel digital” (aplicație pentru păstrarea și folosirea banilor), cu o limită de cheltuieli încă nestabilită, utilizabil atât online, cât și offline, iar tranzacțiile ar urma să fie concepute ca netrazabile. Dacă legislația este adoptată înainte de sfârșitul lui 2026, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plăți cu amănuntul până în 2029. De ce contează: obligația de acceptare poate redesena piața plăților În centrul disputei este ideea ca euro digital să aibă statut de monedă legală, ceea ce ar obliga comercianții să îl accepte, similar numerarului. O parte a industriei bancare și a unor jucători privați avertizează că o astfel de obligație ar „denatura concurența”, în timp ce susținătorii proiectului spun că fără acest statut euro digital nu ar atinge „masa critică” de utilizare. În paralel, proiectul are și o miză de suveranitate în infrastructura de plăți: Visa și Mastercard (ambele companii americane) reprezintă 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, conform datelor BCE citate în material. Cine se opune și care sunt argumentele Opoziția băncilor comerciale s-a intensificat pe măsură ce dosarul avansează. Daniel Baal, președintele Federației Bancare Franceze, a criticat direct proiectul: „Euro digital pentru retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”. Și Wero, o platformă europeană de plăți susținută de bănci importante, se declară precaută. Directorul general Martina Weimert a acceptat utilitatea plăților offline, dar a avertizat că obligația de acceptare ar crea o „denaturare a concurenței”. Pe lângă bănci, materialul notează îngrijorări din zona protecției vieții private și a activiștilor pentru descentralizare, care se tem că o monedă digitală emisă de stat ar putea crește vizibilitatea guvernelor asupra cheltuielilor cetățenilor și ar putea permite restricții. Plafonarea deținerilor individuale, aflată în plan, nu ar fi calmat aceste temeri. Cine poate înclina balanța în Parlamentul European Dosarul este coordonat în Parlamentul European de europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete Rojas (PPE), descris ca având o preferință pentru soluții din sectorul privat. Potrivit materialului, el a numit statutul de monedă legală o „armă atomică” și a avertizat: „Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să-l folosești”. Conform mai multor persoane familiarizate cu negocierile, citate în articol, Navarrete ar fi încercat să încetinească procesul și ar fi susținut limitarea euro digital la utilizarea offline, pentru a reduce concurența cu soluțiile private. Această poziție „doar offline” a fost însă eliminată din text, potrivit materialului. Calendar: voturi amânate, ținta rămâne finalul lui 2026 Negocierile sunt în desfășurare. Un vot în plen, programat inițial pentru luna mai, a fost amânat. Comisia parlamentară ar urma să voteze la sfârșitul lunii iunie, iar apoi să urmeze votul în plen. După acordul Parlamentului, ar începe negocierile interinstituționale între statele membre, Parlament și Comisie, cu adoptarea finală a legislației prevăzută pentru sfârșitul anului 2026. [...]
PayU aduce mai adânc în „checkout” opțiunea BNPL prin Klarna , mizând pe creșterea conversiei în e-commerce , într-o piață în care plățile „Buy Now, Pay Later” (cumperi acum, plătești mai târziu) au ajuns la 24% din tranzacțiile online în categoriile unde sunt aplicabile, potrivit Ziarul Financiar . PayU, unul dintre cei mai mari procesatori de plăți digitale din regiune, își extinde portofoliul prin integrarea soluției Klarna pentru operațiunile din România și Ungaria. În practică, clienții pot alege „Plătește în 30 de zile” sau plata în trei rate fără dobândă, fără costuri suplimentare dacă respectă termenele de plată. De ce contează pentru comercianți: impact direct în vânzări Argumentul comercial invocat în material este legat de conversie și valoarea comenzilor: integrarea opțiunilor de plată amânată ar ajuta comercianții să crească frecvența cumpărăturilor cu 46% și valoarea coșului cu 40%, conform declarațiilor Elenei Gheorghe, Country Manager PayU România și Ungaria. „Consumatorii își doresc flexibilitate, iar comercianții care integrează aceste opțiuni reușesc să crească frecvența cumpărăturilor cu 46%, cât și valoarea coșului de cumpărături cu 40%.” Cum funcționează integrarea: încasare imediată, risc de credit la furnizorul BNPL Din punct de vedere operațional, Klarna este integrată direct în pagina de finalizare a comenzii (checkout) PayU și are disponibile module (pluginuri) pentru mai multe platforme de comerț online, între care Gomag, MerchantPro, WooCommerce, OpenCart și Shopify. Pentru comercianți, beneficiul menționat este că încasează imediat sumele tranzacționate, în timp ce riscul de credit și colectarea ratelor sunt gestionate de furnizorul BNPL. Radiografia utilizării BNPL în România: coșuri mici și medii, dar și achiziții mari Un studiu PayU la nivel național, citat în articol, arată că aproximativ 1 din 4 români declară că folosește BNPL. Utilizarea este concentrată în special pe achiziții de valoare mică și medie: 26% folosesc BNPL pentru coșuri între 250 și 999 de lei; 24% pentru tranzacții sub 250 de lei; 9% declară utilizarea pentru tranzacții de peste 3.000 de lei. Cel mai activ segment este cel al tinerilor de 20–29 de ani, cu o rată de utilizare regulată de 20% și ocazională de 20%, potrivit aceleiași surse. Context european: piața BNPL, în creștere accelerată La nivel european, estimările citate indică o piață BNPL de aproximativ 191 de miliarde de euro (aprox. 955 mld. lei) în 2025, susținută de o rată anuală de creștere de peste 20% în perioada 2021–2024. Până în 2030, volumul ar putea ajunge la aproape 294 de miliarde de euro (aprox. 1.470 mld. lei). [...]
BCR a realizat prima plată din România inițiată de un agent AI, un pas care mută discuția din zona „asistenților” digitali în cea a tranzacțiilor efective și ridică miza pe control, autentificare și protecția datelor, potrivit Economica . În cazul descris, un agent de inteligență artificială a cumpărat, în numele unui client BCR, o experiență de pe Priceless.com . Procesarea plății a fost gestionată „end-to-end” de PayOS, o platformă de plăți concepută pentru comerț electronic realizat prin agenți AI. Ce se schimbă operațional: plăți „agentice”, cu verificări și tokenizare Pentru protejarea datelor sensibile, tranzacția a folosit „tokeni agentici” – un înlocuitor securizat al numărului de card – iar identitatea consumatorului a fost verificată pe tot parcursul fluxului, conform informațiilor din articol. Tranzacția a fost realizată cu Mastercard Agent Pay, o soluție care, potrivit descrierii, introduce un set de măsuri pentru ca achizițiile inițiate de agenți AI să fie făcute în siguranță. Publicația notează că: consimțământul consumatorului este obținut explicit; confirmarea plății este securizată prin Mastercard Payment Passkeys (mecanism de autentificare bazat pe chei criptografice, folosit ca alternativă la parole/OTP), astfel încât tranzacțiile să rămână autentificate și sub controlul consumatorului. De ce contează: încrederea și controlul devin condiții pentru scalare Mesajul central al inițiativei este că, pe măsură ce tranzacțiile devin mai autonome, accentul se mută pe trasabilitate și controlul utilizatorului, nu doar pe comoditate. „Cu Agent Pay, ne asigurăm că fiecare tranzacție inițiată de un agent AI este transparentă, verificabilă și, cel mai important, rămâne sub controlul utilizatorului, în timp ce emitenții au vizibilitate deplină asupra fluxului”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația. „Pe măsură ce tranzacțiile devin tot mai autonome, este esențial ca acestea să rămână sigure, transparente și controlate de client”, a transmis Dana Dima, Vice-Președinte Executiv Retail & Private Banking BCR. Ce urmează Mastercard spune că va continua colaborarea cu parteneri din Europa pentru a extinde utilizarea tranzacțiilor „agentice” sigure și autentificate în diverse industrii. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre o disponibilitate la scară largă în România, dincolo de această tranzacție realizată în premieră. [...]
Germania va trebui să aplice din 2027 plafonul UE de 10.000 de euro pentru plățile cash în tranzacții comerciale, iar de la 3.000 de euro cumpărătorii vor fi obligați să se identifice , potrivit Focus . Măsura schimbă semnificativ regulile pentru retail, auto, bunuri de valoare și orice vânzare „pe firmă” în care numerarul era folosit pentru sume mari. Ce se schimbă, concret, pentru plățile în numerar Din vara lui 2027, în Uniunea Europeană va exista o limită unitară de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în context comercial. Plățile cash peste acest prag vor deveni nepermise în tranzacțiile „de afaceri” (adică atunci când este implicat un comerciant/profesionist). În paralel, UE înăsprește cerințele de transparență: cumpărătorii trebuie să se identifice deja de la 3.000 de euro, iar comercianții vor avea obligația să documenteze și să păstreze datele aferente. Focus notează că pragul relevant era până acum „semnificativ mai ridicat”. Impact operațional: obligații noi pentru comercianți și fricțiune pentru clienți Unghiul principal al schimbării este operațional: pentru multe afaceri, numerarul nu mai este doar o opțiune de încasare, ci o zonă cu reguli stricte de conformare (respectarea cerințelor legale). În practică, asta înseamnă: interdicție pentru încasări cash peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale; identificare obligatorie a cumpărătorului de la 3.000 de euro; documentare și arhivare de date de către comerciant pentru aceste tranzacții. Obiectivul politic indicat este îngreunarea tranzacțiilor mari în numerar pentru a limita spălarea banilor și finanțarea terorismului, printr-un control care „nu începe abia la sume foarte mari”. Ce rămâne în afara plafonului: tranzacțiile între persoane fizice Pentru consumatori, o clarificare importantă este că plafonul de numerar vizează exclusiv tranzacțiile comerciale . Plățile între persoane fizice rămân, conform materialului, nelimitate , atâta timp cât niciuna dintre părți nu acționează în calitate de comerciant/profesionist. Context european: plafonul UE e un „minim”, statele pot fi mai stricte În comparație cu unele reguli naționale deja existente, plafonul UE este prezentat ca moderat. Focus citează o documentare Ruhr24.de potrivit căreia: Franța și Spania permit plăți cash până la 1.000 de euro; Grecia are un prag de 500 de euro. Regula UE funcționează ca standard minim , iar statele membre pot introduce limite mai dure. În paralel: euro digital , ca alternativă europeană în plățile electronice Materialul mai arată că, în paralel cu limitarea numerarului, UE pregătește euro digital (monedă digitală emisă de banca centrală). Miza principală indicată nu este „eficiența”, ci independența în plăți, în condițiile în care o parte importantă a plăților digitale trece prin rețele și furnizori precum Visa, Mastercard sau PayPal. Pentru consumatori, Focus susține că în viața de zi cu zi schimbările ar putea fi inițial limitate: euro digital este gândit ca o completare , nu ca înlocuitor al numerarului sau al conturilor existente, iar la nivel politic se repetă mesajul că numerarul rămâne mijloc legal de plată. În același timp, sunt menționate posibile utilizări precum plăți offline și un nivel mai ridicat de protecție a datelor decât la plățile clasice cu cardul. În ansamblu, direcția este una de mai puțin numerar și mai multă reglementare , iar efectele finale asupra obiectivelor declarate rămân, potrivit sursei, deschise. [...]
UniCredit a activat programul de puncte Mastercard în UniCredit x Priceless , astfel încât clienții persoane fizice pot acumula puncte la plăți și le pot transforma în bani sau vouchere digitale, potrivit BankingNews . Programul este disponibil pentru deținătorii de carduri emise de UniCredit Bank și UniCredit Consumer Financing și funcționează la comercianții parteneri din rețeaua Mastercard. În lista de exemple menționate de bancă intră eMAG, Fashion Days, Mobexpert, OMV, Petrom, Orange și Uber, alături de alți parteneri. Înscrierea se face din aplicația Mobile Banking a UniCredit Bank, de unde utilizatorii sunt direcționați către platforma Priceless pentru înrolare și pentru consultarea ofertelor. După activarea programului, fiecare plată cu cardul la comercianții parteneri generează puncte care pot fi convertite ulterior fie în bani virați direct pe card (cashback), fie în vouchere digitale. În platforma UniCredit x Priceless , clienții pot urmări detaliile programului, punctele acumulate, opțiunile de utilizare și istoricul tranzacțiilor eligibile. UniCredit prezintă inițiativa ca o extindere a beneficiilor deja disponibile în ecosistemul Priceless. „Am integrat noul program de loialitate UniCredit x Priceless, oferit de Mastercard, cu gândul de a oferi cât mai multe beneficii deținătorilor de carduri UniCredit. Datorită numărului mare și a paletei diversificate de comercianți din platformă, asocierea cu acest progam va fi pentru clienții noștri atractivă și valoroasă. Noul mecanism completează platforma de loialitate Priceless, care include beneficii precum programele de cashback Marțea Mastercard, Mastercard Premium Collection, Mastercard Travel Rewards, dar și acces în lounge-urile aeroporturilor și asigurare e-commerce pentru cumpărături online în siguranță, astfel încât experiența clientului să fie una completă”, a declarat Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv Retail la UniCredit Bank. [...]
Banca Transilvania a intrat în programul Visa Agentic Ready , o inițiativă prin care Visa testează și dezvoltă plăți inițiate de agenți bazați pe inteligență artificială, potrivit BankingNews . BT este prezentată drept prima bancă din România inclusă în acest program, care vizează pregătirea ecosistemului pentru comerțul autonom. Banca Transilvania participă atât la testarea, cât și la dezvoltarea noilor soluții de „comerț agentic”, adică tranzacții comerciale inițiate de agenți AI în numele utilizatorilor. Programul oferă un cadru structurat pentru testarea și validarea acestor plăți, cu accent pe funcționarea în siguranță și la scară largă. Inițiativa a fost lansată inițial în Europa, unde participanții vor colabora cu Visa și cu comercianți pentru a evalua modul de operare al plăților în medii de producție controlate. Europa a fost aleasă ca punct de plecare pe fondul adopției ridicate a unor tehnologii precum tokenizarea (înlocuirea datelor sensibile ale cardului cu un identificator digital), autentificarea biometrică și sisteme avansate de securitate, capabilități deja integrate în rețeaua globală Visa. „Prin această inițiativă, Visa își propune să construiască infrastructura de încredere care va permite agenților AI să inițieze plăți în siguranță, oferind consumatorilor experiențe de cumpărare mai simple, mai inteligente și mereu sub controlul lor.” În viziunea Visa, programul urmărește accelerarea unui model de comerț „inteligent și programabil”, în care agenții digitali pot iniția și gestiona tranzacții în numele utilizatorilor, însă controlul final al plăților rămâne la consumatori. La rândul său, Banca Transilvania afirmă că obiectivul este ca atât consumatorii, cât și companiile să beneficieze de experiențe de plată „fluide, sigure și scalabile”, pe măsură ce comerțul bazat pe AI se extinde. [...]
