Știri economice și bursiere
Știri financiare de actualitate
Producția auto din România a scăzut cu 3,5% în 2025; Dacia încheie anul cu cel mai slab decembrie din ultimii ani
Producția auto din România a scăzut cu 3,5% în 2025, atingând un total de 545.510 vehicule conform datelor publicate de Profit.ro , care citează surse din industria de profil. Cea mai mare contribuție la acest declin vine din partea uzinei Dacia de la Mioveni, unde în luna decembrie 2025 s-au fabricat doar 21.655 de autoturisme, în scădere cu aproape 20% față de decembrie 2024. În total, Dacia a încheiat anul cu 297.182 de unități produse, în scădere cu 5,8% față de anul precedent. Scăderea are la bază, printre altele, schimbarea mixului de producție — modelul Jogger fiind mutat în Maroc, în timp ce uzina se pregătește pentru lansarea lui Bigster. Ford Otosan, cea de-a doua mare uzină auto din România, a înregistrat o scădere mai modestă, de sub 1%, încheind anul cu 248.328 de vehicule produse. În decembrie, Ford a produs 17.996 de unități, în scădere cu 10% față de aceeași lună a anului trecut. În total, cele două uzine au asamblat în decembrie 39.651 de autovehicule, ceea ce înseamnă o scădere de 15,5% față de decembrie 2024. Printre cauzele identificate se numără diminuarea cererii pe piața europeană, dar și instabilitatea de pe piața autohtonă, accentuată de modificările bruște ale Programului Rabla. [...]
Economia României a crescut peste așteptări în 2025, susținută de agricultură, construcții și comerț INS revizuiește pozitiv datele provizorii pentru trimestrul al treilea
Conform ObservatorNews , economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025 , peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier) , în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa . Ce sectoare au depășit așteptările: Agricultură , silvicultură și pescuit : contribuție revizuită de la +0,5% la +0,6%, cu o activitate constantă la 109,2% din nivelul anterior; Construcții : contribuție constantă (+0,8%), dar cu o ușoară creștere a volumului activității; Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuția a crescut de la +0,1% la +0,2%, cu o creștere semnificativă a activității (+0,5 puncte procentuale); Industria : volum al activității în ușoară creștere (+0,1 pp), dar cu o contribuție constantă la PIB (+0,2%). Evoluția cererii interne: Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației , care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix , adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%. Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice , a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale. Concluzii În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice . Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026. [...]
Donald Trump anunță o posibilă vizită în Ungaria înainte de alegeri; mesaj de susținere pentru Viktor Orbán în plină campanie electorală
Potrivit Euronews , fostul președinte american Donald Trump a transmis o scrisoare premierului ungar Viktor Orbán , în care își exprimă intenția de a vizita Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026 . Mesajul, publicat de Orbán, conține elogii aduse cooperării americano-ungare și un sprijin politic clar pentru liderul de la Budapesta, într-un moment în care coaliția sa de guvernare este în scădere în sondaje. Trump a vorbit despre o „epocă de aur a relațiilor americano-ungare” , exprimându-și dorința de a aprofunda cooperarea în domenii cheie precum apărarea, energia și migrația ilegală. În același timp, l-a felicitat pe Orbán pentru pozițiile sale conservatoare, subliniind atașamentul față de „credință, familie și suveranitate națională”. Vizita ar urma să aibă loc în plină campanie electorală, într-un context politic tensionat, în care partidul Tisza, condus de Péter Magyar, este cotat cu șanse reale să învingă Fidesz-KDNP, coaliția aflată la guvernare. Trump a fost gazda lui Orbán în noiembrie 2025, la Washington, într-o vizită în urma căreia Ungaria a obținut o scutire temporară de un an de la tarifele secundare americane pentru exporturile de petrol rusesc. Cu acea ocazie, premierul ungar l-a invitat oficial pe Trump în Ungaria. Această posibilă vizită vine în linie cu noul document de securitate națională al administrației Trump , care afirmă că SUA intenționează să sprijine partidele din interiorul Uniunii Europene care se opun direcției curente a acesteia. În acest context, un gest simbolic precum vizita în Ungaria poate avea ecouri importante atât în politica internă maghiară, cât și în relațiile dintre SUA și UE. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră... Vă doresc mult succes în campania electorală care urmează” , a scris Trump, într-un mesaj care poate fi interpretat drept un sprijin politic direct pentru Orbán. Dacă va avea loc, vizita ar putea reprezenta o intervenție semnificativă în politica unei țări europene aflate în plină campanie, semnalând o potențială reconfigurare a relațiilor internaționale în cazul unei eventuale reveniri a lui Trump la Casa Albă. [...]
China cumpără aur pentru a 14-a lună consecutiv, în ciuda prețului record; semnal clar al dedolarizării accelerate și al tensiunilor economice globale
Potrivit Ziare.com , China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând , chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia , cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979 , stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale. Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore , pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025 , care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice. În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei , cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state . Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută , prin creșterea rezervelor alternative. La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy , cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului , băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine. Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini , iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact , în care aurul joacă un rol central. [...]
Mercedes-Benz CLA este Mașina Anului 2026 în Europa, Dacia Bigster prinde top 6; un nou succes pentru industria auto din România
Mercedes-Benz CLA a fost desemnată Mașina Anului 2026 în Europa , în urma votului celor 60 de membri ai juriului Car of the Year, reprezentând 23 de țări europene, informează Economica.net . Decizia a fost anunțată oficial pe 9 ianuarie, la Salonul Auto de la Bruxelles, deschizând astfel sezonul auto european cu un verdict așteptat de industrie. Cu un total de 320 de puncte, Mercedes-Benz CLA s-a detașat în clasament, surclasând modelele electrice Skoda Elroq (220 puncte) și Kia EV4 (208 puncte). Clasamentul final al competiției din 2026 a reflectat o diversitate a preferințelor juriului, care a evaluat modelele finaliste în cadrul unor sesiuni de testare riguroase desfășurate în Danemarca, în septembrie 2025. Cele șapte modele finaliste au fost selectate încă din luna octombrie, dintr-o listă extinsă de 35 de candidați eligibili, toate modele noi aflate în vânzare în cel puțin cinci piețe europene. Rezultatele finale ale competiției Car of the Year 2026: Loc Model Punctaj 1 Mercedes-Benz CLA 320 2 Skoda Elroq 220 3 Kia EV4 208 4 Peugeot e-3008 188 5 BMW i5 175 6 Dacia Bigster 170 7 Renault 4 150 Prezența Daciei în finală pentru al doilea an consecutiv marchează o premieră în istoria mărcii. După ce în 2025 SUV-ul Dacia Duster a ocupat locul cinci, în 2026, modelul Bigster — asamblat exclusiv la Mioveni — s-a clasat pe locul șase, înaintea Renault 4. În ciuda competiției acerbe din partea unor mărci premium și a vehiculelor electrice avansate tehnologic, Bigster a demonstrat că poate concura la nivel european, fiind apreciat pentru raportul calitate-preț, spațiu și robustețe. Dacia este astfel prezentă în finala Car of the Year pentru al doilea an consecutiv, o performanță notabilă pentru marca românească. În trecut, Dacia Sandero a fost singurul alt model românesc care a atins semifinalele, în 2021. Succesul Bigster confirmă trendul ascendent al producătorului din Mioveni, care, sub umbrela Renault, continuă să-și extindă portofoliul de modele în zona SUV-urilor de familie, rămânând competitiv și accesibil. Procesul de jurizare impune o metodologie clară: fiecare membru al juriului are la dispoziție 25 de puncte, dintre care maximum 10 pot fi acordate unui singur model, iar votul trebuie împărțit între cel puțin cinci dintre finaliști. În juriu, România este reprezentată de Florin Micu , CEO AutoExpert Media și redactor-șef al publicațiilor AutoExpert și Auto Motor și Sport România. Ultimii câștigători ai titlului Mașina Anului în Europa au fost: 2025: Renault 5 / Alpine A290 – 353 puncte 2024: Renault Scenic 2023: Jeep Avenger 2022: Kia EV6 2021: Toyota Yaris Această succesiune arată atât interesul crescând pentru mobilitatea electrică, cât și diversitatea ofertelor auto care au convins juriul în ultimii ani. Mercedes-Benz CLA, model cu design sportiv și tehnologie avansată, vine să întărească această tendință, fiind totodată un exemplu al revenirii puternice a mărcii germane în segmentul de vârf al pieței europene. [...]
România a votat „pentru” Mercosur în ciuda avertismentelor; ministrul Agriculturii s-a opus, PSD acuză trădare
România a votat în favoarea Acordului comercial UE–Mercosur , stârnind un val de reacții contradictorii pe plan intern, în timp ce la nivel european opoziția Franței și a altor state nu a fost suficientă pentru a bloca avansarea documentului. Decizia luată vineri, 9 ianuarie 2026, la nivel de ambasadori ai statelor membre UE, deschide calea pentru semnarea celui mai amplu acord de liber schimb negociat vreodată de Uniunea Europeană, notează HotNews.ro . Ce presupune acordul și cine sunt actorii implicați Acordul comercial UE–Mercosur, negociat de peste 25 de ani, urmează să elimine taxe vamale în valoare de 4 miliarde de euro pentru exporturile europene și să deschidă o piață comună formată din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – al șaselea bloc economic la nivel global. Scopul este reducerea dependenței de China și SUA, prin diversificarea piețelor și facilitarea accesului la materii prime esențiale. Totuși, acordul a fost întâmpinat cu rezistență de Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria , care se tem că produsele agroalimentare sud-americane vor afecta grav fermierii europeni. Potrivit Știrile Pro TV , votul favorabil a fost posibil întrucât pragul necesar a fost atins: cel puțin 15 state membre reprezentând 65% din populația Uniunii. Belgia s-a abținut. Poziția României și clauzele negociate România a susținut semnarea acordului, dar nu fără rezerve. Președintele Nicușor Dan a declarat că țara noastră a obținut garanții suplimentare privind protejarea fermierilor români , printre care un mecanism de tip „frână de urgență” care permite suspendarea importurilor dacă acestea cresc cu peste 5% față de media ultimilor trei ani, informează HotNews.ro . Ministerul Agriculturii a cerut și consolidarea controalelor sanitar-veterinare și fitosanitare pentru a garanta că importurile respectă standardele europene. Ministrul Florin Barbu a refuzat însă să semneze Memorandumul inițiat de Ministerul Economiei, subliniind că nu au fost suficiente garanții clare pentru agricultura românească. Într-o postare publică, acesta a reafirmat că „nu putem avea o competiție loială pe piața europeană dacă acceptăm produse realizate fără constrângerile impuse fermierilor europeni privind siguranța alimentară, protecția mediului sau utilizarea pesticidelor” . Reacții și tensiuni politice în România Votul în favoarea acordului a generat un scandal intern în Coaliție , PSD criticând public Ministerul de Externe, condus de USR, pentru că a mandatat reprezentantul României să susțină documentul în COREPER, fără acordul Ministerului Agriculturii și fără consultarea fermierilor. Potrivit Digi24 , PSD a acuzat că această decizie „trădează interesele fermierilor români” și a solicitat premierului Ilie Bolojan să clarifice dacă a fost informat și dacă a aprobat mandatul pentru votul pro-Mercosur. Social-democrații anunță că vor încerca să amendeze acordul în Parlamentul European. În replică, Președinția a subliniat că România va putea beneficia de oportunități comerciale semnificative, exportând produse scutite de taxe vamale ridicate anterior. Acesta este unul dintre argumentele principale pentru care țara noastră a optat să susțină semnarea acordului. Ce urmează? Confirmarea oficială a votului prin procedura scrisă în Consiliul UE; Semnarea acordului de către Comisia Europeană, posibil în Paraguay; Aprobarea finală de către Parlamentul European. Chiar dacă este vorba despre o victorie pentru promotorii acordului, opoziția rămâne activă, iar protestele fermierilor – mai ales în Franța și Polonia – riscă să escaladeze. Acordul este acum pe masa Parlamentului European, unde adversarii vor încerca să-l modifice sau chiar să-l respingă. [...]
Codul Rutier se schimbă radical în 2026; radare inteligente, amenzi mai mari și permis digital
Șoferii din România vor resimți în 2026 o schimbare semnificativă a regulilor de circulație, prin digitalizare, sancțiuni mai dure și un control mult mai strict asupra traficului , informează B1TV . Anul a început cu implementarea unor măsuri ce transformă profund modul în care sunt aplicate și urmărite regulile de circulație, iar autoritățile par hotărâte să reducă drastic abaterea de la normă. Cea mai importantă modificare este introducerea tehnologiei digitale în relația șofer-stat . Permisul de conducere în format digital devine acceptat oficial și poate fi afișat direct de pe telefon, iar accidentele ușoare, fără victime, se vor putea declara online, fără a mai fi necesară deplasarea la secțiile de Poliție. Această digitalizare reduce birocrația și accelerează procesele administrative pentru șoferi. Tot în 2026, pe șoselele din România își fac loc radarele inteligente – sisteme capabile să identifice automat viteza, depășirile ilegale și alte abateri. Acestea vor funcționa într-un sistem conectat și eficient, ce va permite sancționarea automată și aproape instantanee a conducătorilor auto care încalcă legea. Se estimează că vor fi montate peste 400 de radare fixe pe drumurile naționale și autostrăzi, completând infrastructura de supraveghere deja existentă în orașe. Mai mult, sistemele de camere de supraveghere din marile orașe vor fi integrate într-o rețea centralizată, astfel încât identificarea abaterilor să fie rapidă, iar pedepsele să fie aplicate fără întârziere. Toleranța față de greșelile în trafic va fi la minimum , spun oficialii, iar din a doua parte a anului este foarte posibilă o majorare semnificativă a cuantumului amenzilor . Cele mai importante schimbări pentru șoferii din România în 2026: Permisul de conducere poate fi prezentat digital, de pe telefon. Accidentele minore vor putea fi raportate online, fără deplasare la Poliție. Peste 400 de radare fixe vor monitoriza drumurile naționale și autostrăzile. Sistemele de supraveghere urbană vor fi centralizate. Amenzile vor putea fi aplicate instantaneu, pe baza monitorizării automate. Se anunță creșteri importante ale valorii amenzilor în a doua jumătate a anului. Controlul în trafic va deveni mai frecvent, mai rapid și fără avertismente. Aceste schimbări sunt parte dintr-un efort mai larg la nivel european de înăsprire a regulilor rutiere. În Franța, viteza depășită cu peste 50 km/h poate duce la închisoare, în Spania triunghiurile reflectorizante sunt înlocuite cu girofaruri moderne, iar în Germania permisul digital este deja acceptat în controalele rutiere. Bulgaria, la rândul ei, introduce vignieta valabilă o zi, la prețul de 4 euro, utilă pentru tranzit. România pare să se alinieze acestui trend continental, mizând tot mai mult pe supravegherea automatizată și pe digitalizare. [...]
Inactivarea fiscală devine automatizată din 2026; aproape 500.000 de contribuabili sunt în vizorul ANAF
Aproape 500.000 de contribuabili riscă inactivarea fiscală din 2026 dacă nu depun la timp situațiile financiare , avertizează o analiză realizată de EY România . Conform documentului, peste 462.000 de contribuabili nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare financiară, iar dintre aceștia, mai mult de 120.000 au deja datorii la stat. Legea nr. 239/2023 , care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, prevede că firmele care nu depun situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal, nu au cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului, pot fi declarate inactive fiscal. Măsura urmărește combaterea evaziunii fiscale și creșterea transparenței, însă lipsa unor clarificări legale generează incertitudine. EY atrage atenția că legea nu include prevederi tranzitorii, ceea ce ar putea permite autorităților fiscale să aplice sancțiuni retroactive pentru bilanțurile nedepuse aferente anilor anteriori. Deși există argumente juridice că măsura ar trebui aplicată doar după intrarea în vigoare a legii, în lipsa unei poziții oficiale, persistă riscul interpretărilor arbitrare. Consecințele inactivității fiscale sunt semnificative. Contribuabilii inactivi trebuie să plătească în continuare taxe și contribuții, însă pierd dreptul de a deduce TVA-ul și cheltuielile aferente achizițiilor. Totodată, partenerii lor comerciali nu pot deduce la rândul lor aceste cheltuieli, ceea ce poate afecta relațiile de afaceri și fluxurile financiare. În plus, statutul de inactiv este înscris în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, afectând negativ imaginea publică, accesul la credite și evaluarea de risc fiscal. Procesul de reactivare este complicat și poate întârzia reluarea activității normale. Pentru a evita sancțiunile, consultanții EY recomandă firmelor să își îmbunătățească procesele de raportare financiară, să aloce resurse suficiente pentru respectarea termenelor legale și să adopte soluții digitale de contabilitate, în colaborare cu auditori și experți fiscali. [...]
Ford dezvoltă autonomie de Nivel 3 și inteligență artificială auto; integrarea începe în 2026
Ford va integra un asistent AI și sistem de rulare autonomă pe viitoarele sale modele electrice, începând din 2028 , ca parte a unei strategii tehnologice extinse, care vizează accesibilizarea condusului automat și digitalizarea relației șoferului cu vehiculul. Constructorul american a anunțat la CES 2026 că dezvoltă intern un sistem avansat de autonomie de Nivel 3 și un asistent bazat pe inteligență artificială, ce vor fi disponibile treptat, întâi prin aplicațiile Ford și Lincoln în 2026, apoi direct în mașini, din 2027. Asistentul AI va putea răspunde la întrebări legate de utilizarea vehiculului, în funcție de context – de exemplu, capacitatea de încărcare, întreținerea motorului sau navigația. Utilizatorii vor putea încărca fotografii direct din aplicație, iar AI-ul va oferi estimări personalizate (cum ar fi numărul de saci care încap în portbagaj). Acest sistem este găzduit în infrastructura Google Cloud și folosește modele lingvistice avansate. Sistemul de rulare autonomă de Nivel 3 , programat pentru 2028, va permite șoferului să se deconecteze complet de la condus în anumite condiții – spre deosebire de actualul BlueCruise , care permite condusul fără mâini, dar necesită atenția constantă a șoferului. Noul sistem va fi dezvoltat in-house, reducând costurile cu până la 30% față de variantele oferite de furnizorii externi și va fi integrat în noua platformă electrică modulară a companiei. Printre beneficiile acestei strategii, Ford evidențiază: Reducerea costurilor de producție , prin control intern asupra hardware-ului și software-ului. Accesibilizarea tehnologiei hands-free , inclusiv pe modelele cu prețuri mai reduse. Dezvoltarea unei infrastructuri AI scalabile , bazate pe date reale de utilizare (Ford are deja peste 1,2 milioane de vehicule cu BlueCruise pe drumuri). Lansarea a opt modele electrice noi , inclusiv un pickup de dimensiuni medii, construite pe noua arhitectură. Un al treilea element anunțat de Ford este un centru de calcul de înaltă performanță , integrat direct în vehicul, care va gestiona atât funcțiile de conducere autonomă, cât și cele de infotainment, crescând flexibilitatea și reducând complexitatea tehnologică. Toate aceste componente fac parte dintr-o viziune exprimată clar de oficialii Ford: tehnologia de ultimă generație trebuie să fie disponibilă pentru toți clienții, nu doar pentru cei care își permit luxul . [...]
Situație critică în Kiev după un nou atac; autoritățile cer locuitorilor să părăsească orașul
„Evacuați temporar Kievul”, a îndemnat Vitali Kliciko vineri dimineață în urma celui mai grav atac rusesc asupra capitalei ucrainene din ultimele luni, informează AFP . Este pentru prima dată, de la începutul invaziei în februarie 2022, când primarul orașului face un apel public la evacuare, în condițiile în care peste jumătate din locuințele din Kiev nu mai au căldură, iar temperaturile coboară sub -10 grade Celsius. Orașul a fost afectat de o nouă rundă de bombardamente nocturne în care Rusia a folosit din nou racheta hipersonică de ultimă generație Oreșnik , capabilă să transporte focoase nucleare, dar care de această dată a fost folosită convențional. Atacul a vizat peste 40 de obiective , printre care ambasada Qatarului și cel puțin 20 de imobile rezidențiale. Patru persoane și-au pierdut viața și alte 24 au fost rănite, potrivit poliției ucrainene. Operatorul energetic DTEK a anunțat că 417.000 de gospodării au rămas fără curent în Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a cerut o reacție fermă din partea comunității internaționale, catalogând atacul drept o amenințare directă la adresa securității europene, mai ales că a avut loc „în imediata vecinătate a frontierei NATO și UE”. Conform Forțelor Aeriene ucrainene, în noaptea atacului au fost lansate 36 de rachete și 242 de drone, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost interceptate. Ministerul Apărării rus a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik , susținând că atacul a fost un răspuns la un presupus atentat ucrainean asupra unei reședințe a președintelui Vladimir Putin – o acuzație negată categoric de Kiev. Atacul survine într-un moment critic, în care peste un milion de ucraineni sunt afectați de lipsa apei și a căldurii în regiuni întinse ale țării. În replică, Ucraina a lansat atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, lăsând circa 550.000 de oameni fără curent în regiunea Belgorod. Racheta Oreșnik a fost folosită anterior, în 2024, într-un atac asupra unei uzine militare din Dnipro și a fost desfășurată în Belarus în decembrie același an. Poate atinge viteze de peste 13.000 km/h și transporta focoase multiple. Între timp, pe plan diplomatic, inițiativele de pace impulsionate de fostul președinte american Donald Trump stagnează, iar Rusia avertizează că orice soldat occidental trimis în Ucraina va fi tratat ca „țintă legitimă”. Moscova insistă în continuare ca Ucraina să renunțe la teritoriile din Donețk și să renunțe oficial la aderarea la NATO – condiții respinse atât de Kiev, cât și de Occident. [...]
Kaufland anunță o schimbare de imagine în România; accent pe produse locale și extindere în ritm accelerat
Kaufland România anunță o schimbare de imagine, concentrată pe consolidarea relației cu producătorii locali și susținerea consumului de produse autohtone , potrivit Profit.ro . Într-un context economic în care 90% dintre români sunt preocupați de prețuri, iar 80% resimt dificultăți în a economisi, retailerul își adaptează strategia de comunicare și ofertă comercială pentru a răspunde nevoilor reale ale clienților. Schimbarea de imagine vine odată cu extinderea portofoliului de produse românești, care ajunge la peste 19.500 de articole , adică 85% din oferta de alimente . În plus, au fost introduse recent peste 200 de produse noi de la peste 30 de furnizori locali din toate regiunile țării, printre care se numără mezelurile Elit (Alba), brânzeturile De Colțești (Alba), lactatele Mândra (Sibiu), murăturile Bunicii (Dâmbovița) sau dulciurile Happy Fursec (Brăila). Simplificarea accesului furnizorilor români Pentru a sprijini accesul micilor producători în rețea, Kaufland a simplificat: procesul de listare (inclusiv posibilitatea de livrare directă la magazin), cerințele de documentație, standardele de calitate, și a clarificat condițiile contractuale. Acest model susține dezvoltarea producției regionale, reducerea costurilor logistice și diversificarea ofertei pentru clienți. Noi produse populare: de la „Murăturile Bunicii” la „Dubai ice cream” Retailerul a introdus și deserturile „ Friends of Asia ”, devenite virale pe TikTok. Produse precum „Dubai ice cream” fac parte dintr-un val internațional de trenduri alimentare preluate rapid de consumatori, iar includerea lor în oferta locală sugerează o strategie de atragere a publicului tânăr, conectat la rețelele sociale. Impact economic major și planuri de extindere Kaufland este al doilea cel mai mare retailer alimentar din România, cu afaceri de 19,6 miliarde lei în 2024 (+6% față de 2023). Investițiile directe în România au atins 15,6 miliarde lei în perioada 2004–2024, iar contribuțiile la bugetul de stat au fost de 321 milioane euro anul trecut. Compania generează 2,8 miliarde euro impact economic total , adică 0,8% din PIB-ul României . Cifre relevante: Indicator Valoare Afaceri 2024 19,6 miliarde lei Contribuții la buget (2024) 321 milioane euro Investiții directe (2004–2024) 15,6 miliarde lei Impact economic total 2,8 miliarde euro Angajați susținuți direct/indirect peste 126.000 Număr magazine (2026) 193 Ținta pentru 2030 250 magazine în România și Moldova Obiective 2026–2030 Deschidere a 10–15 magazine anual Atingerea pragului de 250 de magazine până în 2030 Consolidarea rețelei în România și Republica Moldova Kaufland face parte din grupul german Schwarz, cel mai mare grup de retail alimentar din Europa, care deține și Lidl. Cu 157.000 de angajați și peste 1.600 de magazine în opt țări, grupul Schwarz este controlat de miliardarul Dieter Schwarz , cel mai bogat german. [...]
Ratele românilor la creditele noi în lei încep să scadă; IRCC coboară la 5,68% în primul trimestru din 2026
Dobânzile variabile la creditele retail noi în lei, acordate după mai 2019, vor scădea în primul trimestru din 2026, odată cu reducerea indicelui IRCC la 5,68% , față de 6,06% în trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de Business Magazin . Aceasta este prima scădere semnificativă după o perioadă în care IRCC a atins niveluri record, influențând costurile creditelor pentru milioane de români. Indicele IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele noi în lei acordate persoanelor fizice după luna mai 2019. Nivelul de 5,68% aplicabil în T1/2026 reflectă media tranzacțiilor interbancare din al treilea trimestru al anului 2025, ceea ce arată o tendință de relaxare a condițiilor din piața monetară. Această scădere se înscrie într-un posibil trend de continuare a reducerilor și în al doilea trimestru din 2026, unde estimările inițiale indică un posibil IRCC în jur de 5,6%. Pentru debitorii cu rate în lei, această ajustare poate aduce reduceri lunare între 50 și 150 de lei, în funcție de valoarea și termenul creditului. Evoluția altor indici de referință: ROBOR la 3 luni : 6,12% (în scădere de la 6,14% la începutul anului) ROBOR la 6 luni : 6,25% (față de 6,28% pe 5 ianuarie) ROBOR la 12 luni : 6,46% (ușor mai mic decât 6,49%) ROBOR este indicele folosit la calculul dobânzilor pentru creditele contractate înainte de mai 2019, dar și pentru o parte dintre creditele corporate în lei. Deși scăderile sunt modeste, ele pot semnala o ușoară relaxare a presiunilor inflaționiste și a dobânzilor în general. Ce înseamnă această evoluție pentru consumatori? Reduceri ușoare ale ratelor lunare la creditele cu dobândă variabilă Posibilă revigorare a cererii de creditare în perioada următoare, odată cu ieftinirea împrumuturilor Ajustări în politica băncilor comerciale , care ar putea reveni la oferte mai agresive pentru atragerea clienților noi Scăderea IRCC vine într-un moment în care Banca Națională a României menține o atitudine prudentă în privința reducerii dobânzii de politică monetară, așteptând semnale clare privind traiectoria inflației și stabilitatea fiscală în 2026. Pentru debitorii aflați în dificultate, evoluția favorabilă a indicilor poate oferi o gură de oxigen, însă rămâne de văzut dacă această tendință va fi una de durată sau doar o corecție temporară. [...]