Politică monetară21 iul. 2026
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leului rămân ridicate - deficitele gemene și incertitudinile politice interne cresc presiunea, pe fondul volatilității globale
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leu/euro rămân ridicate , pe fondul „deficitelor gemene” încă mari (deficit bugetar și deficit de cont curent) și al incertitudinilor politice interne, într-un context extern volatil marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Profit . Banca centrală notează, în minuta Consiliului de Administrație, că fluctuația aversiunii globale față de risc și așteptările privind politica monetară a marilor bănci centrale pot amplifica presiunile asupra monedei naționale. În același timp, membrii Consiliului indică drept factor intern major „ deficitele gemene încă mari”, alături de incertitudinile generate de situația politică. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate”, au susținut membrii Consiliului, invocând atât contextul extern, cât și deficitele și incertitudinile interne. Ce semnale dă BNR despre piața financiară și curs În a doua jumătate a trimestrului II 2026, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat o ajustare descrescătoare, însă „lent” și pe o traiectorie „moderat sinuoasă”, în același context de risc geopolitic și incertitudine internă. Pe piața valutară, cursul leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas apoi pe un palier doar ușor inferior celui atins la început de mai. În paralel, raportul leu/dolar a rămas pe o traiectorie general crescătoare, pe fondul aprecierii monedei americane pe piețele internaționale. Miza pentru costurile de finanțare: stabilitate politică și corecție fiscală BNR leagă direct stabilitatea cursului și costurile de finanțare din economie de stabilitatea politică și de continuarea corecției fiscale, în linie cu planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. O astfel de traiectorie ar putea contribui și la ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cu efect favorabil asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare pentru economie. Totodată, membrii Consiliului atrag atenția că rămân incertitudini legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă, compatibilă cu planul convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv. Inflația: scădere în T3, dar cu riscuri pe termen scurt Potrivit noilor date și analize discutate în Consiliu, rata anuală a inflației ar urma să scadă ușor în iunie, iar în trimestrul III 2026 să consemneze o scădere „substanțială”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Față de prognoza din mai 2026, care indica 10,3% în iunie și o coborâre la 5,5% în decembrie 2026 și 2,7% în martie 2028, BNR arată că valorile probabil atinse în perspectiva apropiată ar putea fi „ceva mai ridicate”, influențate recent mai ales de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat. În privința riscurilor dinspre ofertă, balanța rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, din cauza incertitudinilor privind cotațiile gazelor naturale și ale altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al șocului energetic global. BNR menționează însă și factori potențial favorabili, precum ajustarea descendentă a cotației petrolului în iunie și indicii privind un an agricol bun. Activitatea economică: redresare ușoară, dar sub așteptările anterioare Noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât în prognoza precedentă. BNR menționează o posibilă ameliorare în termeni anuali în trimestrul II, susținută în principal de redinamizarea formării brute de capital fix (investiții) și, într-o anumită măsură, de consumul privat, în timp ce contribuția exportului net ar putea scădea ușor. În acest tablou, banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale șocurilor externe și pentru susținerea reformelor structurale. [...]
