Știri
Știri

Sorin Grindeanu spune că premierul Ilie Bolojan poate fi schimbat dacă va fi nevoie , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce PSD a acuzat că șeful Guvernului nu ar respecta „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit luni seară, 19 ianuarie 2026, la România TV, unde a fost întrebat direct dacă va fi schimbat „lăutarul” – o aluzie la premier. El a răspuns afirmativ, în condiții de necesitate, notează Digi24. „Dacă va fi nevoie, da” Contextul a fost creat de declarațiile secretarului general al PSD, Claudiu Manda, făcute la Antena 3. Manda a susținut că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din același playlist” și că ar putea veni un moment în care partidele din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Potrivit acestuia, „playlistul” înseamnă programul de guvernare și deciziile discutate în coaliție. Grindeanu a admis, totodată, că actuala coaliție „scârțâie”, indicând că problemele nu se reduc la relația cu prim-ministrul, ci vizează și alte partide, „în speță USR”. Mesajul sugerează o nemulțumire mai largă legată de modul de coordonare și de asumarea deciziilor în interiorul alianței. Un punct concret invocat de liderul PSD a fost acordul Mercosur , despre care a spus că nu a fost discutat în coaliție. Grindeanu a criticat ideea luării unor decizii „pe zeci de ani” fără explicații publice și fără o dezbatere internă în coaliție, afirmând că decizia ar fi fost luată „pe persoană fizică”. În aceeași linie, liderul UDMR, Kelemen Hunor , a declarat că acordul de liber schimb cu țările Mercosur nu a fost discutat în coaliție și că, deși este prezentat ca benefic, nu a fost explicat coerent ce presupune. Hunor a calificat situația drept „o lipsă de respect” față de partidele care asigură majoritatea parlamentară și față de cetățeni. [...]

Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% , conform BNR . Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Evoluția ratelor dobânzilor Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore . Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt. Tabel: Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR Perioada O/N T/N 1W 1M 3M 6M 12M 20.01.2026 5,35 5,34 5,37 5,39 5,67 5,75 5,91 19.01.2026 5,35 5,35 5,36 5,40 5,68 5,75 5,93 Decizia BNR și impactul asupra pieței Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă. Indicele IRCC și implicațiile pentru consumatori Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019 . Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare. Contextul pieței monetare Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate. În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor. [...]