Știri
Știri
Google închide practic ciclul de testare Android 17 pe Pixel cu Beta 4.1, o actualizare mică axată pe remedieri înainte de lansarea stabilă , potrivit 9to5Google . Pentru utilizatori și echipe IT, miza este una operațională: mai puține erori „vizibile” (semnal, date mobile, ecrane externe, Bluetooth) care pot afecta utilizarea zilnică, înainte ca versiunea finală să ajungă pe telefoane. Actualizarea este identificată ca CP21.260330.011 (față de CP21.260330.008) și include patch-ul de securitate din mai 2026 . Google o descrie oficial drept un „update minor” pentru Android 17 Beta 4. Ce probleme spune Google că a rezolvat Beta 4.1 Lista de remedieri menționată în material vizează în principal stabilitatea și comportamentul interfeței: bara de stare afișa greșit zero liniuțe de semnal , deși conexiunea era activă (Issue #488358813); problemă de sincronizare în interfață: pictograma de date mobile din Setări rapide rămânea activă în modul Avion (Issue #501368569, #505757076, #512828669); ecranele externe deveneau negre la selectarea unor rezoluții înalte (Issue #504952465); rutare audio Bluetooth: redarea devenea mută după întreruperi ale sistemului, cum ar fi temporizatoare (Issue #497181008); aparatele auditive erau „uitate” automat din lista de dispozitive asociate după inactivitate sau încărcare (Issue #504968772, #504395613, #493347800, #504696777). Cine primește update-ul și cum se instalează Beta 4.1 este destinată celor care nu au trecut la Android 17 QPR1 (Quarterly Platform Release – actualizare trimestrială de platformă). Sunt disponibile imagini Factory și OTA , iar utilizatorii existenți de Beta 4 pot instala manual (sideload) pachetul OTA. În paralel, toate dispozitivele eligibile înscrise în programul Android Beta for Pixel ar trebui să primească actualizarea over-the-air (OTA) . [...]

Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]