Știri
Știri

O anchetă preliminară a ONU indică Israelul și, probabil, Hezbollah pentru moartea a trei pacificatori indonezieni în sudul Libanului, potrivit Reuters . Concluziile inițiale arată că unul dintre militari a fost ucis de un proiectil tras de un tanc israelian, iar ceilalți doi de un dispozitiv exploziv improvizat, cel mai probabil plasat de Hezbollah. „Acestea sunt constatări preliminare, bazate pe dovezi fizice inițiale”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, într-un briefing de presă, adăugând că procesul complet de investigare continuă și include discuții cu părțile implicate. Dujarric a catalogat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că acestea ar putea echivala cu crime de război în baza dreptului internațional. ONU a cerut ca dosarele să fie investigate și urmărite penal de autoritățile naționale, pentru ca responsabilii să fie aduși în fața justiției. Cei trei pacificatori indonezieni din cadrul Forței Interimare a Natiunilor Unite în Liban (UNIFIL) au murit în două incidente separate, pe 29 și 30 martie, în sudul Libanului. Decesele au avut loc după un weekend cu victime în rândul jurnaliștilor și al personalului medical libanez, uciși în lovituri israeliene, notează Reuters. Tot marți, bombardamentele din sudul Libanului au forțat un convoi de ajutor umanitar organizat de ambasada Vaticanului pentru un oraș creștin asediat să se întoarcă din drum, potrivit unui preot citat de Reuters. Separat, un purtător de cuvânt al UNIFIL a declarat că armata israeliană a blocat un convoi logistic al misiunii și a reținut pentru scurt timp unul dintre pacificatori; UNIFIL a calificat reținerea drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional, iar armata israeliană ar fi informat misiunea că a deschis o anchetă. [...]

Prețul petrolului a scăzut puternic, iar bursele au urcat după anunțul președintelui SUA, Donald Trump, privind acceptarea unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul, potrivit CNN . Mișcarea a alimentat speranțele că mai multe petroliere ar putea tranzita în curând Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Cotațiile țițeiului american au coborât cu peste 15% în tranzacțiile de după închiderea pieței, până sub 95 de dolari pe baril, o scădere considerabilă, dar încă peste nivelul de 67,02 dolari pe baril consemnat pe 27 februarie, înainte de începerea războiului. Brent, reperul global, a scăzut cu 13,75%, la 94,68 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe indicii bursieri americani și piețele asiatice au crescut. Dow Jones futures a urcat cu peste 1.000 de puncte (aproximativ 2,2%), S&P 500 futures a avansat cu 2,4%, iar Nasdaq futures cu circa 3%. Miercuri dimineață, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4,9% (la ora 10:41 locală), Kospi din Coreea de Sud a câștigat 5,7%, iar Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 2,8%. „Piața a fost nerăbdătoare să primească vești bune, dar rămâne de văzut dacă Strâmtoarea Hormuz se deschide complet”, a declarat Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, pentru CNN. Analiștii citați de CNN avertizează că rămân întrebări esențiale: ce se schimbă concret în privința „blocadei efective” a strâmtorii și dacă armistițiul poate duce la un final de durată al conflictului. Iranul a subliniat că încetarea focului este temporară, iar un mesaj citit la postul de stat IRIB a arătat că nu este „sfârșitul războiului”, ci o oprire a focului conform ordinului liderului suprem. Elementele-cheie care au influențat reacția piețelor, conform informațiilor din articol, sunt: armistițiul convenit pentru două săptămâni între SUA (prin anunțul lui Trump) și Iran; miza redeschiderii Strâmtorii Hormuz, coridor critic pentru transportul de petrol; scăderea abruptă a cotațiilor petrolului și creșterea indicilor bursieri, pe fondul așteptărilor investitorilor; incertitudinile privind modul în care va funcționa tranzitul prin strâmtoare și dacă situația revine „la normal”. Trump a spus că acordul depinde de redeschiderea Strâmtorii Hormuz și a anunțat că SUA au primit „o propunere în 10 puncte” din partea Iranului, considerată „o bază viabilă” pentru negocieri. În paralel, Iranul a revendicat o poziție de forță, afirmând că armata sa va „reglementa” trecerea prin strâmtoare, ceea ce i-ar conferi o „poziție economică și geopolitică unică”, potrivit unui comunicat al Secretariatului Consiliului Suprem de Securitate Națională. Contextul rămâne tensionat: războiul din Orientul Mijlociu și închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz au produs, potrivit CNN, cel mai mare șoc de ofertă de petrol „din istorie”, afectând aproximativ 12–15 milioane de barili de țiței pe zi. În acest cadru, analiștii subliniază că efectele pe termen mai lung vor avea nevoie de timp pentru a se contura, inclusiv în funcție de cum va fi aplicat armistițiul și ce se va întâmpla cu tranzitul petrolier prin strâmtoare. [...]