Știri
Știri

Samsung își justifică renunțarea la telefoanele „mici” prin schimbarea modului de utilizare, care împinge piața spre ecrane mari , iar alternativa pe care o indică pentru cei care vor un format compact este gama pliabilă Galaxy Z Flip , potrivit IT之家 . Explicația a fost oferită de Annika Bizon , vicepreședinte pentru produse în cadrul diviziei Mobile Experience a Samsung UK/Irlanda, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri pe Reddit, citată de publicația TechRadar. Bizon spune că decizia „depinde în principal de nevoile de utilizare ale majorității oamenilor”. De ce contează: telefoanele au devenit „dispozitive principale” pentru muncă și divertisment Argumentul Samsung este că telefonul este folosit tot mai mult pentru activități care favorizează ecrane mari: lucru (sarcini de birou), vizionare de conținut video, jocuri și creare de conținut. În această logică, rolul telefonului s-a schimbat, iar scenariile dominante de utilizare sunt mai potrivite pentru dispozitive cu ecran mare. IT之家 notează, preluând TechRadar, că pe măsură ce aceste obiceiuri s-au consolidat, telefoanele cu ecran mic au pierdut treptat din piață. În același context, sunt menționate și alte branduri – Apple, Sony, Asus și Samsung – care „aproape că nu mai” dezvoltă modele noi de dimensiuni mici. Alternativa indicată: Galaxy Z Flip, compact la pliere, mare la deschidere Pentru utilizatorii care preferă totuși un telefon mic, Bizon recomandă seria Galaxy Z Flip. Motivația: în stare pliată, dispozitivul are un volum redus și este mai ușor de pus în buzunar, iar după deschidere oferă un ecran de dimensiune completă. [...]

O campanie de mobilizare promovată de ambasada Iranului la Berlin ridică mize de securitate în Germania , după ce misiunea diplomatică a distribuit un apel de înscriere la „Jan-Fada bara-ye Iran” („sacrificarea vieții pentru Iran”), potrivit Focus . Mesajul, publicat „în urmă cu câteva zile” pe platforma X și adresat „compatrioților care trăiesc în străinătate în Germania”, include un link de înregistrare în „sistemul Michak”. Conform articolului, se pot înscrie persoane de la 12 ani în sus. Autoritățile germane nu tratează însă inițiativa ca pe un demers benign: la o solicitare a publicației Welt, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a avertizat că „Jan-Fada bara-ye Iran” este o campanie de mobilizare „împotriva inamicului americano-sionist”. Ce susține Teheranul și ce indică datele invocate În materialul citat, ambasada iraniană a descris demersul drept o „inițiativă simbolică” și a afirmat că mișcarea ar avea rădăcini în populația civilă. Un angajat al ambasadei este citat spunând că, potrivit site-ului „Janfada”, „aproximativ 25 de milioane” de iranieni s-ar fi înregistrat deja, ca expresie a „unității naționale” și a „sentimentelor patriotice”. Focus notează, ca fundal, temerea Iranului privind o posibilă ofensivă terestră americană și faptul că această campanie ar fi început cu „mai mult de două săptămâni” înainte. Contextul de securitate: atacul de la München și revendicarea unei grupări proiraniene Aproape simultan cu campania „Jan-Fada”, un atac a vizat un restaurant israelian din München, „Eclipse”, unde au fost sparte geamuri și aruncate obiecte pirotehnice, provocând pagube de „câteva mii de euro”, potrivit informațiilor prezentate. Poliția a primit apelul la 0:45, după ce s-au auzit „trei bubuituri”, iar anchetatorii verifică ce tip de dispozitiv ar fi putut fi folosit. O grupare proiraniană numită „Harakat Ashab al-Yamin al‑Islamiya (Hayi)” a revendicat atacul, iar un video în acest sens a ajuns la Parchetul General din München și este analizat în anchetă. Surse de securitate au confirmat pentru agenția germană dpa că materialul a fost publicat sub numele grupării, dar acest lucru nu dovedește automat că Hayi se află în spatele faptei. Video-ul ar fi apărut la cinci zile după incident, iar experții o descriu ca pe o grupare nouă, care, potrivit dpa, nu a mai fost observată până acum în Bavaria; în plus, presa a indicat că ar putea fi prima acțiune a sa în Germania. De ce contează Din perspectiva autorităților germane, combinația dintre o campanie de mobilizare cu mesaj explicit antioccidental, promovată de o ambasadă, și un incident investigat ca posibil atac antisemit ridică presiune pe zona de contrainformații și aplicare a legii: de la monitorizarea propagandei și a recrutării până la evaluarea riscurilor de radicalizare și violență asociate unor actori proiranieni. În acest stadiu, legătura directă dintre campania „Jan-Fada” și atacul de la München nu este indicată ca fiind stabilită în materialul citat, iar ancheta privind autorii atacului este în desfășurare. [...]