Știri
Știri din categoria Bursă

Acțiunile Alstom au scăzut cu 30% după retragerea estimărilor de flux de numerar, mișcare care reaprinde riscul perceput de investitori privind o eventuală majorare de capital și presiuni asupra ratingului de credit, potrivit Agerpres.
Decizia vine după ce producătorul francez de trenuri a retras estimările privind fluxul de numerar pentru următorii trei ani, al doilea avertisment major începând din 2023, în timp ce noul director general încearcă să rezolve problema proiectelor întârziate, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Compania, evaluată la 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), a pierdut aproape jumătate din capitalizarea bursieră de la finalul lui februarie, după ce anterior se redresase în urma avertismentului din 2023. Problemele de execuție ale unor proiecte au afectat marjele pe termen scurt și fluxul de numerar, alimentând temerile că Alstom ar putea fi nevoită să-și majoreze capitalul, iar ratingul de credit ar putea ajunge sub presiune.
Alstom a redus marjele de profit pentru 2026/27 și a retras estimarea privind fluxul cumulat de numerar de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei), argumentând că profitabilitatea a fost afectată de „unele proiecte mari pentru material rulant care au progresat mai lent decât se anticipa”.
Analiștii Citi apreciază că investitorii se așteptau la o retragere a previziunilor odată cu instalarea noului director general, Martin Sion, însă consideră că perspectivele preliminare indică o deteriorare a situației. În același timp, ei spun că nu se așteaptă ca Alstom să aibă nevoie de măsuri suplimentare de lichiditate, precum atragerea de capital.
Sion, numit în urmă cu două săptămâni, a declarat că grupul se confruntă cu dificultăți la câteva proiecte, iar reprezentanții Alstom nu au dorit să comenteze.
Separat, analiștii Barclays avertizează că ratingul de credit al companiei riscă să fie revizuit în scădere înaintea refinanțării obligațiunilor scadente în octombrie 2026.
Recomandate

Un IPO SpaceX estimat la 75 mld. dolari ar rescrie ierarhia globală a listărilor , depășind cu mult recordurile stabilite până acum de companii din energie, tehnologie, telecom și finanțe, potrivit South China Morning Post . Publicația notează că listarea SpaceX este așteptată să aibă loc vineri și ar urma să fie cea mai mare strângere de capital din istoria IPO-urilor. Miza pentru piețele de capital este dublă: pe de o parte, ar confirma din nou capacitatea companiilor tehnologice de a atrage sume fără precedent; pe de altă parte, ar ridica ștacheta pentru evaluări și pentru apetitul investitorilor într-un moment în care marile IPO-uri au fost, istoric, puternic influențate de contextul economic și de încrederea în perspectivele pe termen lung. Cele mai mari 5 IPO-uri din istorie, înainte de SpaceX Lista de mai jos reunește cele mai mari cinci IPO-uri menționate de publicație, cu sumele atrase: Saudi Aramco – 29,4 miliarde dolari (aprox. 135 miliarde lei), listare în decembrie 2019 pe bursa Tadawul. IPO-ul a fost parte din programul „Vision 2030” pentru diversificarea economiei Arabiei Saudite și întărirea finanțelor publice. Totuși, doar circa 1,5% din companie a fost scos la vânzare, iar cererea a venit în principal de la investitori locali și regionali; unii administratori internaționali au rămas prudenți față de evaluare și perspectivele de creștere. Alibaba Group Holding – 25 miliarde dolari (aprox. 115 miliarde lei), listare în septembrie 2014 la New York Stock Exchange. Publicația arată că debutul a reflectat apetitul investitorilor globali pentru sectorul internet din China; acțiunile au urcat cu peste 38% în prima zi de tranzacționare, ducând capitalizarea la circa 231 miliarde dolari . SoftBank Corp – 23,6 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei), listare în decembrie 2018 la Tokyo. IPO-ul a fost legat de ambiția lui Masayoshi Son de a transforma grupul dintr-un operator telecom într-o platformă globală de investiții în tehnologie. Entuziasmul investitorilor s-a diminuat rapid: acțiunile au scăzut cu peste 14% în prima zi, pe fondul unei pene naționale de rețea și al îngrijorărilor privind competiția, conform datelor citate de Bloomberg (decembrie 2018). General Motors – 23,1 miliarde dolari (aprox. 106 miliarde lei), listare duală în decembrie 2010 la New York și Toronto. Compania a revenit pe bursă la 17 luni după ieșirea din protecția falimentului, în urma crizei financiare globale; guvernul SUA oferise anterior aproape 50 miliarde dolari sprijin pentru restructurare. Agricultural Bank of China – 22,1 miliarde dolari (aprox. 102 miliarde lei), listare duală în iulie 2010 la Shanghai și Hong Kong, într-un context de volatilitate și îngrijorări legate de criza datoriilor suverane din Europa. Tranzacția a completat seria listărilor celor patru mari bănci comerciale de stat din China, după debuturile ICBC, Bank of China și China Construction Bank. De ce contează pentru bursă Dacă estimarea de circa 75 miliarde dolari (aprox. 345 miliarde lei) pentru IPO-ul SpaceX se confirmă, diferența față de recordul actual (Aramco, 29,4 miliarde dolari) ar fi atât de mare încât ar schimba reperele folosite de investitori și intermediari pentru „mega-listări” și ar repoziționa tehnologia în centrul celor mai mari operațiuni de finanțare publică. Publicația precizează că materialul face parte dintr-o serie despre impactul global al viitoarei listări SpaceX, inclusiv asupra strategiilor investitorilor din China continentală, pieței din Hong Kong și fluxurilor de capital, însă detaliile acestor efecte nu sunt dezvoltate în fragmentul disponibil. [...]

Acțiunile Apple au scăzut puternic după WWDC , dar mișcarea pare alimentată mai degrabă de factori macro și de repoziționări ale investitorilor decât de dezamăgirea față de AI , potrivit unei analize 9to5Mac . Titlurile AAPL au pierdut aproximativ 25 de dolari pe acțiune în cele două zile de la keynote-ul WWDC. O parte din piață a legat scăderea de mesajele Apple despre inteligența artificială. Yahoo Finance a atribuit declinul reacției investitorilor la ritmul de implementare al funcțiilor AI, menționând că acțiunile erau în scădere cu 4% marți după-amiază, pe fondul întrebărilor privind viteza „rollout”-ului (lansării etapizate) pentru AI. În același timp, analiza indică limitări care pot cântări în percepția pe termen scurt: Siri AI ar urma să intre în beta mai târziu în acest an, inițial doar pentru dispozitive compatibile setate pe limba engleză, fără disponibilitate la început în Uniunea Europeană pe iOS sau iPadOS și fără lansare în China din motive de reglementare. Conform Morgan Stanley, cele două piețe (UE și China) ar reprezenta împreună circa 35% din livrările de iPhone din ultimele 12 luni. De ce scăderea poate să nu fie „despre Apple” 9to5Mac arată că există și explicații care țin de contextul mai larg al pieței, nu de companie în sine. Comentatori au invocat presiuni macroeconomice care afectează mai multe acțiuni, nu doar AAPL: futures pe bursele americane au scăzut după ce SUA au lansat lovituri descrise drept „de autoapărare” împotriva Iranului, pe fondul escaladării tensiunilor regionale, iar investitorii așteptau și datele de inflație din SUA pentru indicii privind politica Rezervei Federale, după cifre de ocupare peste așteptări care au întărit anticipațiile unei majorări de dobândă până la final de an. Separat, este menționată și ipoteza unor vânzări de dețineri existente pentru a elibera lichiditate în vederea participării la IPO-ul SpaceX, ceea ce ar putea amplifica presiunea de vânzare pe termen scurt. Publicația mai notează că o privire asupra mai multor indici bursieri americani în ultimele cinci zile indică o scădere mai generalizată („o mare de roșu”), iar în paralel nu se observă ajustări semnificative ale țintelor de preț ale analiștilor pentru Apple. Paradoxul AI: limitările pot împinge ciclul de upgrade În contrapunct, Morgan Stanley sugerează că limitările hardware ale noilor funcții pot fi, economic, un avantaj pentru Apple: banca estimează că 850 de milioane de iPhone-uri nu pot rula deloc Apple Intelligence , iar 1,3 miliarde nu suportă cea mai avansată versiune de Siri. În această logică, constrângerile ar putea accelera înlocuirea telefoanelor și ar putea susține monetizarea prin servicii, inclusiv printr-o adopție mai mare a iCloud. În același material citat, Morgan Stanley a majorat ținta de preț pentru Apple la 360 de dolari (aprox. 1.656 lei) de la o estimare anterioară și a menținut recomandarea „Overweight” (supraexpunere, adică o pondere peste media pieței într-un portofoliu). Ce ar trebui să urmărească investitorii Din perspectiva 9to5Mac, concluzia „executivă” pentru investitori este că anunțurile Apple au fost, în linii mari, în zona așteptărilor pieței, iar efectul lor este „neutru spre potențial pozitiv”. Pentru următoarele sesiuni, semnalele relevante rămân mai degrabă externe companiei: evoluția tensiunilor geopolitice, datele de inflație și așteptările privind dobânzile, respectiv eventuale repoziționări de portofoliu legate de listări majore. [...]

Investitorii de retail din Europa primesc acces direct la 10% din IPO-ul SpaceX , o alocare rară la o listare de asemenea dimensiune, cu implicații pentru cererea din piață și pentru modul în care se distribuie acțiunile la debut, potrivit Economica . Dintr-o ofertă globală de 555,5 milioane de acțiuni, până la 55,55 milioane sunt rezervate investitorilor individuali europeni, tranșă despre care surse apropiate operațiunii spun că ar urma să fie subscrisă integral „în următoarele ore”, relatează Agerpres. Cum pot participa investitorii europeni și care este calendarul Subscrierea pentru investitorii individuali din Europa s-a deschis vineri, 5 iunie, după aprobarea prospectului european de către autoritatea germană BaFin , și se închide joi, la ora 18:00, cu o zi înainte de debutul la bursă. Aprobarea BaFin permite participarea investitorilor individuali nu doar din Germania, ci și din: Spania Franța Țările de Jos Danemarca Suedia Norvegia Acțiunile SpaceX vor fi tranzacționate pe Nasdaq sub simbolul SPCX. Prețul indicativ și canalele de subscriere Acțiunile alocate investitorilor individuali europeni pot fi cumpărate la un preț maxim de 162 dolari (140 euro), însă prețul final va fi același pentru toți investitorii globali și este așteptat „în jurul a 135 dolari” pe acțiune. Pentru acces, sunt menționate atât intermediari bancari, cât și platforme digitale: Banco Santander (agent de plasament european), cu rol de reprezentant în Spania entități nonbancare: Revolut, Trade Republic brokeri: DeGiro, Interactive Brokers De ce contează: cerere mare, dar și avertismente de risc În pofida ofertei publice, Elon Musk ar urma să păstreze controlul asupra SpaceX cu aproximativ 84% din drepturile de vot, prin structura pe clase de acțiuni: Clasa A (un vot/acțiune) pentru titlurile vândute și Clasa B (10 voturi/acțiune) pentru acțiunile deținute de Musk, care includ și dreptul de a numi majoritatea membrilor consiliului de administrație. SpaceX se așteaptă să strângă aproximativ 69 de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari), bani pe care intenționează să îi folosească pentru: extinderea infrastructurii de calcul bazate pe inteligență artificială dezvoltarea sistemului de lansare Starship extinderea constelației de sateliți Starlink Compania precizează, conform planurilor financiare, că nu va plăti dividende în numerar în următorii ani, urmând să păstreze profiturile pentru finanțarea creșterii. În anul fiscal 2025, SpaceX a raportat o pierdere de 4,937 miliarde de dolari (4,274 miliarde de euro). Chiar și așa, piețele se așteaptă ca IPO-ul să fie suprasubscris, adică cererea să depășească cele 555,55 milioane de acțiuni oferite, existând și o tranșă suplimentară de până la 83,33 milioane de acțiuni. Prospectul avertizează totodată asupra volatilității ridicate și a posibilității ca investitorii să piardă integral sau parțial capitalul investit, pe fondul caracterului experimental al multor tehnologii dezvoltate de companie. [...]

Electro-Alfa International își accelerează exporturile, care au urcat la 26% din venituri în T1/2026 , pe fondul unor livrări peste buget în SUA și al unui avans al contractărilor din Ucraina, potrivit Ziarul Financiar . Pentru o companie listată recent la Bursa de Valori București (simbol EAI), dinamica exporturilor devine un indicator-cheie atât pentru ritmul de creștere, cât și pentru vizibilitatea veniturilor în 2026. Producătorul român de echipamente electrice Electro-Alfa International (EAI) a raportat venituri consolidate de 135 mil. lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Compania pune evoluția pe seama livrărilor mai mari către clienți din SUA și a avansului pe piața ucraineană, care ar depăși semnificativ previziunile interne. SUA și Ucraina împing exporturile peste nivelul din 2025 Conducerea EAI spune că ambele piețe externe performează peste așteptările avute la momentul listării. SUA: vânzările din primul trimestru ar depăși cu 30–35% nivelul bugetat. Ucraina: dacă ritmul actual al contractărilor se menține, veniturile ar putea ajunge la aproximativ dublul sumei incluse inițial în bugetul pentru 2026 (estimare condiționată de menținerea ritmului). În T1/2026, exporturile au reprezentat 26% din veniturile totale ale grupului, față de circa 15% în întreg anul 2025. Totuși, conducerea avertizează că ponderea exporturilor ar urma să scadă pe parcursul anului, pe măsură ce piața internă „prinde ritm”. Achizițiile asumate la IPO: termene în T2/2026 Pe partea de extindere prin achiziții, compania a confirmat că toate cele trei tranzacții asumate prin prospectul IPO sunt „în grafic”. În cazul Spiact Craiova , EAI urmează să preia 51% , iar finalizarea era așteptată „în câteva zile” de la data conferinței. Pentru Elcomex IEA, unde EAI vizează 100% , estimarea este de „câteva săptămâni”. Pentru ambele, termenul indicat este T2/2026 . [...]

Prăbușirea Broadcom cu peste 440 mld. dolari (aprox. 2.000 mld. lei) arată cât de mult depinde sectorul AI de „ghidaj”, nu de rezultate. Potrivit TechRadar , acțiunile Broadcom au scăzut puternic după ce piața a considerat prea modestă prognoza pentru vânzările de cipuri AI, deși compania a raportat un trimestru peste așteptări. Broadcom a pierdut aproximativ 19% din capitalizare în două sesiuni, după ce investitorii au analizat raportarea pe T2 2026. Elementul care a cântărit decisiv a fost perspectiva pentru vânzările de cipuri AI: 16 miliarde de dolari (aprox. 73 mld. lei) pentru T3, sub 17,2 miliarde de dolari (aprox. 78 mld. lei) cât aștepta piața, notează publicația. De ce contează pentru bursă: „beat-and-raise” a devenit standardul în AI Dincolo de cifrele trimestriale, episodul sugerează o piață „încinsă”, în care evaluările și reacțiile investitorilor sunt dominate de așteptări privind creșterea viitoare, nu de performanța curentă. TechRadar descrie un context în care investitorii s-au obișnuit cu modelul „depășești estimările și ridici prognoza”, iar orice abatere de la acest tipar poate declanșa corecții abrupte. La momentul menționat în articol, Broadcom avea o capitalizare de 1,88 trilioane de dolari (aprox. 8.600 mld. lei), cu un plus de 14,09% de la începutul anului, dar în scădere de la 2,28 trilioane de dolari (aprox. 10.400 mld. lei) cu doar o săptămână înainte (2 iunie 2026). Efect de contagiune: presiune și pe Nvidia Scăderea Broadcom a alimentat și un val de vânzări în segmentul AI și al semiconductorilor, iar Nvidia a coborât, la rândul ei, cu aproape 6%, potrivit aceleiași surse. TechRadar amintește că Nvidia rămâne compania cu cea mai mare evaluare din zona AI, la circa 5,05 trilioane de dolari (aprox. 23.200 mld. lei), dar nu este imună la mișcări bruște. Publicația dă ca exemplu un episod anterior, când, pe fondul narativului că modele „distilate” ar putea reduce semnificativ necesarul de GPU-uri, acțiunile Nvidia au scăzut cu 17–18% într-o singură ședință, ștergând aproape 600 miliarde de dolari (aprox. 2.700 mld. lei) din capitalizare. Ce urmează: un test de volatilitate la următoarea raportare Nvidia Următorul reper major indicat este raportarea Nvidia programată pentru 26 august 2026, când compania va publica rezultatele pentru T2 2027. TechRadar anticipează un eveniment potențial volatil, pe fondul sensibilității investitorilor la semnale despre continuitatea cererii pentru cipuri AI și pe fondul avertismentelor privind o posibilă bulă pe bursă, inclusiv din partea unor investitori precum Ray Dalio (menționat în articol). [...]

Tranzacțiile cu TLV au făcut aproape jumătate din rulajul BVB , într-o ședință în care investitorii au rămas prudenți pe sectorul bancar, pe fondul discuțiilor despre sancțiunile Consiliului Concurenței legate de ROBOR , potrivit Profit . În debutul săptămânii, indicii au avut variații marginale: BET-XT a urcat cu 0,01%, iar BET a scăzut cu 0,03%, la 30.034,97 puncte. În același timp, lichiditatea a rămas ridicată, cu un rulaj total pe piața de acțiuni de 93,08 milioane lei. Lichiditate concentrată pe Banca Transilvania Cea mai mare parte a activității s-a strâns pe Banca Transilvania (TLV): schimburi de 42,88 milioane lei, adică 46,06% din rulajul zilei. Acțiunile TLV s-au corectat cu 1,34%, până la 38,30 lei/acțiune. BRD a fost, la rândul ei, sub presiune: titlurile BRD – Groupe Société Générale au coborât cu 1,97%, la 29,90 lei/acțiune, pe transferuri de 5,95 milioane lei. Contextul menționat este cel al „fantomei” unor amenzi mari de la Consiliul Concurenței pentru manipulări ale indicelui ROBOR. La deschiderea ședinței, portalul bursei a fost alimentat cu comunicări de răspuns la sancțiunile autorității de concurență, atât din partea băncilor listate (Banca Transilvania și BRD), cât și din partea unor instituții de credit care sunt emitenți de obligațiuni: BCR, CEC Bank, UniCredit Bank și Raiffeisen Bank. Energie în creștere, restul pieței – mișcări divergente În energie, evoluțiile au fost în general pozitive, iar indicele BET-NG a câștigat 0,54%. Dintre cele mai tranzacționate: OMV Petrom (SNP): +0,29%, la 1,0400 lei/acțiune, pe tranzacții de 8,44 milioane lei; Hidroelectrica (H2O): +1,85%, la 176,00 lei/acțiune, pe volume de 7,62 milioane lei; Romgaz (SNG): staționare la 13,20 lei/acțiune, rulaj 5,54 milioane lei; Nuclearelectrica (SNN): +0,29%, la 69,30 lei/acțiune, schimburi 3,33 milioane lei. Digi Communications (DIGI) a urcat cu 0,60%, la 49,95 lei/acțiune, pe tranzacții de 5,74 milioane lei, investitorii fiind descriși ca prudenți în raport cu impactul contractului de 196 milioane euro (aprox. 980 milioane lei) menționat în comunicarea guvernamentală, în cadrul programului paneuropean SAFE. În rest, alte patru acțiuni au depășit pragul de 1 milion de lei în tranzacții, cu închideri mixte: Premier Energy (PE), MedLife (M), Transgaz (TGN) și Electrica (EL). [...]