Știri
Știri din categoria Bursă
Acțiunile Alstom au scăzut cu 30% după retragerea estimărilor de flux de numerar, mișcare care reaprinde riscul perceput de investitori privind o eventuală majorare de capital și presiuni asupra ratingului de credit, potrivit Agerpres.
Decizia vine după ce producătorul francez de trenuri a retras estimările privind fluxul de numerar pentru următorii trei ani, al doilea avertisment major începând din 2023, în timp ce noul director general încearcă să rezolve problema proiectelor întârziate, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Compania, evaluată la 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), a pierdut aproape jumătate din capitalizarea bursieră de la finalul lui februarie, după ce anterior se redresase în urma avertismentului din 2023. Problemele de execuție ale unor proiecte au afectat marjele pe termen scurt și fluxul de numerar, alimentând temerile că Alstom ar putea fi nevoită să-și majoreze capitalul, iar ratingul de credit ar putea ajunge sub presiune.
Alstom a redus marjele de profit pentru 2026/27 și a retras estimarea privind fluxul cumulat de numerar de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei), argumentând că profitabilitatea a fost afectată de „unele proiecte mari pentru material rulant care au progresat mai lent decât se anticipa”.
Analiștii Citi apreciază că investitorii se așteptau la o retragere a previziunilor odată cu instalarea noului director general, Martin Sion, însă consideră că perspectivele preliminare indică o deteriorare a situației. În același timp, ei spun că nu se așteaptă ca Alstom să aibă nevoie de măsuri suplimentare de lichiditate, precum atragerea de capital.
Sion, numit în urmă cu două săptămâni, a declarat că grupul se confruntă cu dificultăți la câteva proiecte, iar reprezentanții Alstom nu au dorit să comenteze.
Separat, analiștii Barclays avertizează că ratingul de credit al companiei riscă să fie revizuit în scădere înaintea refinanțării obligațiunilor scadente în octombrie 2026.
Recomandate
Tim Cook a cumpărat acțiuni Nike de încă 1 milion de dolari, într-un nou semnal către piață , potrivit 9to5Mac . O nouă raportare de reglementare arată că CEO-ul Apple și membru vechi al boardului Nike și-a majorat din nou participația, într-un moment în care titlul a rămas sub presiune după scăderi consistente. Ce a cumpărat și cât de mare e participația Conform documentelor, Cook a achiziționat încă 25.000 de acțiuni Nike la un preț mediu de 42,43 dolari pe acțiune (aprox. 212 lei), ceea ce ridică deținerea totală la 130.480 de acțiuni. Ca pondere, participația lui Cook rămâne mică raportat la dimensiunea companiei: aproximativ 0,009% din cele 1,48 miliarde de acțiuni Nike aflate în circulație. Context: după un „vot de încredere” care nu a ținut Publicația amintește că, în decembrie, site-ul pentru investitori al Nike indica faptul că Tim Cook cumpărase 50.000 de acțiuni la un preț mediu de 58,97 dolari (aprox. 295 lei) pe acțiune, ducând atunci deținerea la 105.480 de acțiuni. Achiziția a venit într-o perioadă în care încrederea în CEO-ul Nike era afectată de vânzări slabe, iar acțiunile scăzuseră cu peste 10% după rezultate trimestriale sub așteptări. Cumpărarea a fost interpretată ca un semnal public de încredere și a contribuit la o revenire temporară a acțiunii, însă trendul nu s-a menținut: între timp, Nike a coborât cu peste 20% și a ajuns, aproximativ, la niveluri comparabile cu cele de acum circa un deceniu. Reacția bursei: impuls scurt, apoi din nou presiune Documentul de reglementare a fost publicat după închiderea ședinței de marți, iar acțiunile Nike au avut un avans de aproximativ 2%. Totuși, în ziua următoare, evoluția părea să reintre pe scădere, potrivit aceleiași surse. Pentru investitori, tranzacția contează mai ales ca mesaj: chiar dacă pachetul este mic ca pondere, cumpărarea la un preț semnificativ mai jos decât în decembrie sugerează că Tim Cook rămâne dispus să își crească expunerea pe Nike în actualul context de piață. [...]
Guvernul ia în calcul vânzarea de pachete minoritare la companii de stat , iar cumpărătorii ar putea include fondurile de pensii private, ceea ce ar aduce noi emitenți și lichiditate pe piața de capital, potrivit Profit . Premierul Ilie Bolojan a spus că o astfel de vânzare este prevăzută în programul de guvernare și că a fost aprobată „fără obiecții” în ședința Guvernului. Ideea, în forma prezentată, presupune cedarea unor participații minoritare, astfel încât statul să rămână acționar majoritar, pe motiv că unele dintre companii sunt „strategice”. De ce contează pentru bursă: potențială creștere a pieței și a bazei de investitori Bolojan a argumentat că România are „o piață de capital destul de restrânsă”, iar listarea/vânzarea de acțiuni ar putea contribui la dezvoltarea ei. În acest context, premierul a indicat explicit că acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv „din banii, din pensiile private ale românilor”, alături de alte fonduri de investiții. Ce promite Guvernul ca efect operațional în companiile vizate În declarațiile citate, premierul a legat intrarea investitorilor privați de schimbări în modul de administrare al companiilor, susținând că o pondere mai mare de administrare de tip privat ar duce la: administrare „mai bună”, prin presiunea responsabilității față de bani investiți; mai multă transparență în gestionare; un câștig pentru piețele financiare și pentru bugete (formulare rămasă fără detalii în fragmentul disponibil). Ce lipsește încă din informația publică Materialul nu precizează ce companii ar urma să fie vizate, dimensiunea pachetelor minoritare sau calendarul operațiunilor. În lipsa acestor elemente, impactul concret asupra Bursei de Valori București și asupra portofoliilor fondurilor de pensii rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică și direcție de program de guvernare. [...]
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea crește disciplina de guvernanță și veniturile la buget , fără ca statul să piardă controlul, susține vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o explicație publicată de Antena 3 . Mesajul vine în contextul în care PSD a anunțat că va depune un proiect de lege pentru blocarea, timp de doi ani, a unor astfel de tranzacții, în timp ce Guvernul analizează listarea unor pachete minoritare. Principalul argument invocat este că listarea la bursă nu înseamnă „vânzarea țării”, ci introducerea unor reguli de transparență și responsabilizare: raportări financiare publice trimestriale, aprobarea contractelor importante de către acționari și supraveghere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În această logică, compania ar deveni mai greu de „capturat” de interese private prin contracte dezavantajoase. Hidroelectrica , exemplul folosit: controlul statului rămâne, regulile se schimbă Vicepremierul folosește Hidroelectrica drept studiu de caz și afirmă că problemele istorice ale companiei nu au ținut de active, ci de administrare și guvernanță, pe fondul unor contracte cu intermediari care „scoteau valoarea din companie”. „Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.” În ceea ce privește listarea din iulie 2023, Oana Gheorghiu susține că statul nu și-a redus participația, iar vânzarea a fost făcută de Fondul Proprietatea . „Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea - un acționar privat - și-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica.” Impact economic: profituri și dividende mai mari, potrivit vicepremierului Oana Gheorghiu leagă schimbarea de guvernanță de rezultate financiare semnificativ mai bune, indicând o comparație de profit între 2011 și 2023. „Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.” Tot la capitolul impact bugetar, vicepremierul afirmă că statul a încasat dividende mai mari după listare: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde lei 2024 (post-listare): 5,03 miliarde lei Ea adaugă că diferența într-un singur an ar echivala cu „peste 1 miliard de euro” (fără a detalia cursul folosit). Cine beneficiază: Pilonul II și investitorii de retail Vicepremierul susține că beneficiile listării ajung și la populație prin expunerea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) la companie. „Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica - prin pensia lor.” În același mesaj, ea indică și un reper de randament pentru investitorii care au cumpărat acțiuni la listare: „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus „dividende anuale de 6-8%”. Structura acționariatului prezentată de vicepremier este: 80% statul român, 11% fondurile de pensii, 9% investitori individuali români (54.000) și fonduri internaționale. Miza imediată: dispută politică pe listările viitoare Intervenția vicepremierului apare după anunțul PSD privind un proiect de lege care ar bloca, pentru doi ani, listarea la bursă a unor pachete din companiile de stat, în timp ce Guvernul analizează astfel de operațiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul Guvernului sau companiile vizate, rămâne de urmărit dacă inițiativa legislativă va schimba efectiv planurile de listare și în ce condiții. [...]
Creșterea randamentelor la titlurile de stat pe 10 ani pune presiune pe costul de finanțare al României , într-o zi în care Bursa de Valori București a trecut pe scădere, potrivit Ziarul Financiar . La ora publicării, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadență de zece ani urca cu 2,4%, semnal care, în mod direct, implică împrumuturi mai scumpe pentru stat. Pe piața de acțiuni, indicele BET cobora vineri după-amiaza cu 1,2%, după ce la începutul ședinței a fost ușor pe plus (0,3–0,4%), conform datelor BVB. Scăderea a fost trasă în principal de corecții pe câteva nume mari din energie și infrastructură. Ce a tras BET în jos Cele mai mari deprecieri din structura indicelui BET erau la: Transgaz : -3,4% Nuclearelectrica: -3,3% TeraPlast: -3,1% Transport Trade Services: -2,4% Digi: -1,9% Banca Transilvania: -1,5% Pe plus se aflau doar Premier Energy (1,6%) și Sphera (0,8%). Scăderi pe toată linia la indici Toți indicii locali erau în teritoriu negativ. BET-BK, indice folosit ca reper de administratorii de fonduri de acțiuni, scădea cu 1,1%, iar BET-FI (care include fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea) pierdea 2%. Context politic: tensiuni în coaliție În plan politic, Ziarul Financiar notează accentuarea tensiunilor din coaliția de guvernare, pe fondul discuțiilor despre funcționarea guvernării și posibile reconfigurări ale majorității parlamentare. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul ar putea participa la o soluție rapidă în cazul unei retrageri de la guvernare și nu exclude preluarea conducerii executivului, în funcție de decizia internă de luni. [...]
Statul pregătește listări minoritare la BVB care ar putea aduce 3–8 miliarde de lei la buget , iar CEC Bank este indicată drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO, potrivit Banking News , care citează o notă de informare prezentată joi în ședința de guvern de vicepremierul Oana Gheorghiu. Vicepremierul a anunțat că a prezentat o „listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. În documentele discutate, CEC Bank – instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor – este considerată cea mai pregătită pentru debutul la Bursa de Valori București . CEC Bank, în centrul strategiei: ofertă mixtă și studiu de fezabilitate Raportul menționat plasează CEC Bank în centrul strategiei de piață și recomandă demararea imediată a unui studiu de fezabilitate pentru un IPO (ofertă publică inițială – prima listare la bursă). Listarea ar putea fi realizată printr-o ofertă mixtă, care poate include atât vânzarea unui pachet de acțiuni de către stat, cât și emiterea de acțiuni noi pentru atragerea de capital. Miza, conform documentului, este dublă: venituri la buget și resurse suplimentare pentru dezvoltarea băncii. Oana Gheorghiu a atras atenția asupra calendarului: „O listare durează între 12 și 24 de luni cel puțin, deci nu este un proces care se înceapă imediat. Urmează o analiză amplă.” Ținta de încasări și tranzacțiile prioritare: Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank Estimările din raport arată că primele trei tranzacții prioritare ar putea genera între 3 și 8 miliarde de lei pentru buget, la prețurile actuale de piață, cu precizarea că valorile sunt orientative și depind de condițiile de piață din momentul execuției. Pachetul de măsuri include: vânzarea unui pachet de 5–10% din Hidroelectrica (aprox. 3,1–6,2 miliarde lei); vânzarea unui pachet de 5–7% din Romgaz (aprox. 2,2–3,1 miliarde lei); IPO CEC Bank, cu volum ce urmează să fie stabilit prin studiul de fezabilitate. Listări fără pierderea controlului și presiunea termenului din PNRR Documentul subliniază că statul nu urmărește pierderea controlului: programul de guvernare prevede listarea unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare în companiile strategice. Listarea este prezentată ca instrument pentru creșterea transparenței, întărirea disciplinei corporative și acces mai facil la capital. În paralel, jalonul din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026. Alte companii pe lista analizată și condiționalități Nota prezentată în guvern include o listă de 22 de companii propuse pentru listare, care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire. Pe lângă CEC Bank, raportul indică drept prioritare și: Hidroelectrica – recomandată pentru o nouă vânzare de acțiuni (ABB), cu prioritate maximă; Romgaz – recomandată pentru o ofertă similară, cu implementare rapidă. În schimb, unele proiecte sunt condiționate, potrivit documentului: Transgaz – dependentă de calendarul proiectului Neptun Deep; CN APM Constanța – dependentă de clarificarea relației cu Fondul Proprietatea. Pe lista companiilor analizate pentru IPO mai apar, între altele: Portul Constanța (condiționat), CNAB București (amânat), Salrom (condiționat), Loteria Română (condiționat), Imprimeria Națională (amânat), Cuprumin (condiționat), Romarm (condiționat), Poșta Română (condiționat). [...]
Bursa americană intră în 2026 cu „motorul” în profituri, dar cu riscul unor corecții dacă așteptările se schimbă rapid , pe fondul unor evaluări deja ridicate și al unei piețe care reacționează abrupt la modificarea narațiunii, potrivit unei analize publicate de Profit . Indicele S&P 500 se află de circa trei ani și jumătate pe un trend de creștere, susținut de ameliorarea constantă a performanțelor corporațiilor, în principal din zona tehnologică. În același timp, analistul financiar Mihai Căruntu avertizează că nivelul evaluărilor a urcat în zone care induc tensiuni, într-un context în care „narațiunea se schimbă repede”. În plan de piață, un element de context recent a fost „ricoșeul” burselor mari după acordul de încetare a focului între SUA și Iran. Piața americană de acțiuni a revenit într-o zonă apropiată de valorile de la începutul anului, după ce S&P 500 coborâse cu 9% sub maxime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. De ce contează pentru 2026: profituri în creștere, dar multipli deja întinși Mesajul central al analizei este că rezultatele financiare ale companiilor listate rămân principalul sprijin pentru piață și în 2026, însă „prețul” plătit de investitori pentru aceste câștiguri (evaluările) a devenit mai sensibil la șocuri și la schimbări de sentiment. Cu un „punct de echilibru” atins după corecția legată de tensiunile geopolitice, investitorii au din nou spațiu să evalueze dacă 2026 poate rămâne un an de creștere, în condițiile unui trend deja foarte lung, arată publicația. Unde apar vulnerabilitățile Profit indică faptul că vulnerabilitatea vine din combinația dintre: evaluări ridicate ale pieței, care amplifică reacțiile la vești; dependența de sectorul tehnologic în susținerea performanței agregate; schimbarea rapidă a „narațiunii” în piețe, care poate muta brusc fluxurile de capital. Notă: Textul furnizat este trunchiat și nu include toate detaliile și graficele menționate în titlul materialului; rezumatul de mai sus reflectă strict informațiile disponibile în fragmentul primit. [...]
