Știri
Știri

OMS a ridicat focarul de Ebola din RDC și Uganda la nivel de urgență internațională , o decizie care activează mecanisme de coordonare și răspuns transfrontalier și pune presiune pe capacitatea operațională a sistemelor sanitare din regiune, potrivit news.ro . Organizația Mondială a Sănătății a precizat că focarul, cauzat de virusul Bundibugyo, nu îndeplinește criteriile unei urgențe de tip pandemie. Totuși, extinderea geografică a cazurilor – inclusiv apariția unor confirmări în capitale – a determinat intensificarea măsurilor de control, de la screening la urmărirea contactelor. Ce se știe despre cazuri și răspândire Până sâmbătă, în provincia Ituri din Republica Democratică Congo au fost raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. În Uganda, în capitala Kampala, au fost raportate vineri și sâmbătă două cazuri confirmate în laborator, aparent fără legătură între ele, inclusiv un deces, la persoane care călătoreau din Republica Democratică Congo. În plus, un alt caz confirmat în laborator a fost raportat în capitala RDC, Kinshasa, la o persoană întoarsă din Ituri. Implicația operațională: răspuns regional și control la frontieră Răspândirea a determinat Africa CDC să avertizeze asupra unei „transmiteri comunitare active”, în timp ce lucrătorii din domeniul sănătății intensifică screeningul și urmărirea contactelor pentru a limita extinderea bolii. Decizia OMS de a declara „urgență de sănătate publică de interes internațional” ridică miza coordonării între autoritățile sanitare din țările afectate și cele din vecinătate, în condițiile în care apariția cazurilor în Kampala și Kinshasa indică un risc operațional mai mare de propagare prin mobilitatea populației. [...]

Conflictul din Iran împinge românii spre rezervări „din scurt”, iar agențiile pierd predictibilitatea vânzărilor , cu efecte directe în planificarea capacităților și în anularea unor circuite, potrivit G4Media , care citează declarațiile președintelui ANAT , Cristian Bărhălescu , preluate de Agerpres. Schimbarea de comportament se vede în trecerea de la „early booking” (rezervări făcute cu mult timp înainte) la „last minute” (rezervări făcute cu puțin timp înainte de plecare). În acest context, turiștii își „evaluează din scurt” vacanța și cumpără pachete pentru săptămânile sau chiar zilele următoare, spune Bărhălescu. „Este evident că s-a mutat «early booking» în «last minute» (...) Nu mai există acea predictibilitate pe care o aveam înainte de conflictul din Iran.” Impact operațional: anulări și planificare mai prudentă Președintele ANAT afirmă că agențiile resimt deja efectele prin anulări de circuite și printr-o prudență mai mare în a forma grupuri cu un orizont lung, de un an sau un an și jumătate. „Bineînțeles că există efecte și asta se traduce în circuite anulate, într-o mai mare prudență a agențiilor de turism de a face grupuri peste un an sau peste un an și jumătate.” Reorientare spre destinații apropiate, inclusiv România Pe fondul incertitudinii, cererea se mută spre destinații din proximitate, atât în Europa, cât și în România. În listă sunt menționate Grecia, Turcia, Italia și Spania, alături de destinații interne, pe ideea că turiștii preferă opțiuni percepute ca mai ușor de gestionat logistic. Bărhălescu leagă această prudență și de episoade recente în care turiști „s-au văzut blocați în Orientul Mijlociu”, o zonă considerată „foarte sigură” până cu aproximativ două luni și jumătate înainte de declarații. Ce urmează: tendința ar putea continua și în sezonul următor Reprezentantul ANAT susține că românii vor continua să călătorească atât în țară, cât și în străinătate, dar anticipează că efectele se vor vedea și în sezonul următor, printr-o „mai mare capacitare” a destinațiilor apropiate. Declarațiile au fost făcute în cadrul infoturului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT în parteneriat cu OMD Municipiul Tulcea. [...]