Piața energiei05 mai 2026
Prețurile angro la electricitate coboară sub zero în mai multe țări europene - surplusul de solar și eolian pune presiune pe investiții și pe rețele
Prețurile negative la electricitate arată o problemă de infrastructură și pot frâna investițiile în regenerabile , nu o ieftinire sustenabilă pentru consumatori, potrivit Antena 3 . Fenomenul apare tot mai des pe piețele angro europene, pe fondul exploziei producției solare și eoliene, dar semnalul economic transmis este unul complicat: surplusul nu poate fi transportat și stocat eficient, iar volatilitatea subminează predictibilitatea veniturilor pentru producători. În primul trimestru din 2026, Peninsula Iberică a atins un record de prețuri negative, conform firmei de analize Montel : Spania a avut 397 de ore cu prețuri sub zero între ianuarie și martie, față de 48 de ore în aceeași perioadă din 2025, iar Portugalia a ajuns la 222 de ore. O analiză Bloomberg, pe baza datelor Epex Spot SE, indică o creștere a numărului de ore cu prețuri negative și în Franța (aproape dublu față de 2025) și Germania (plus 50%). De ce contează: semnal prost pentru investiții, facturi neschimbate Deși „a fi plătit să consumi curent” sună atractiv, prețurile negative de pe piața angro nu se traduc automat în facturi mai mici pentru consumatorul final, notează materialul. În schimb, ele pot descuraja investițiile în energie regenerabilă, tocmai într-un moment în care Europa are nevoie de capacități noi și de modernizarea sistemului energetic. Cum apar prețurile sub zero pe piața angro Mecanismul descris este specific pieței europene „ziua următoare”, unde producătorii licitează cantități și prețuri. Prețurile devin negative când oferta depășește mult cererea, situație frecventă primăvara, odată cu zile mai lungi (producție solară mai mare) și episoade de vânt puternic (producție eoliană ridicată), mai ales în zile de sărbătoare legală, când consumul scade. În aceste condiții, unii producători ajung să liciteze prețuri negative pentru a evita oprirea unităților, care poate fi mai costisitoare la repornire. În unele cazuri, diferența este acoperită de subvenții sau este preferată în locul pierderilor tehnice asociate opririi. Materialul dă și un exemplu de cost al dezechilibrelor: anul trecut, Marea Britanie a pierdut 1,47 miliarde lire sterline (aproximativ 1,67 miliarde euro, adică aprox. 8,3 miliarde lei) după ce a oprit turbine eoliene și a plătit centrale pe gaz să funcționeze. Blocajul structural: rețele vechi și investiții încă insuficiente O parte centrală a problemei este infrastructura. Rețeaua energetică europeană este descrisă ca fiind învechită și proiectată pentru centrale mari, amplasate central, nu pentru producția regenerabilă dispersată, adesea în zone izolate. Consecința: energia produsă nu ajunge întotdeauna acolo unde este nevoie (orașe mari, clădiri de birouri), iar surplusul apasă prețurile. Deși investițiile în rețele au crescut cu 47% în ultimii cinci ani, până la circa 70 de miliarde de euro anual, experții citați avertizează că nivelul rămâne insuficient. Un raport al think-tank-ului Ember menționează că peste 120 GW de proiecte regenerabile programate sunt în pericol din cauza „capacității insuficiente a rețelelor”, problemă care afectează inclusiv 1,5 milioane de gospodării cu panouri fotovoltaice pe acoperiș. Ce soluții sunt discutate: stimularea consumului și stocarea în baterii O opțiune menționată este stimularea consumului prin energie gratuită sau cu reduceri mari, idee luată în calcul în Marea Britanie. Greg Jackson, CEO al Octopus Energy , susține că astfel de inițiative ar trebui să devină permanente pentru a încuraja investițiile consumatorilor în soluții electrice. Pe termen mai lung, miza este stocarea. Surplusul de electricitate este greu de stocat, ceea ce a accelerat apelurile pentru extinderea sistemelor de stocare în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). În 2025, UE a instalat capacități noi de stocare de 27,1 GWh, iar un raport Solar Power Europe din 2026 arată că flota de baterii a UE a crescut de zece ori din 2021 până în prezent, la 77 GWh, însă Europa este încă „departe de unde ar trebui să fie”. Pentru obiectivele din 2030, UE ar trebui să repete această creștere de zece ori în următorii cinci ani, până la 750 GWh. Cinci piețe au concentrat peste 60% din capacitățile noi în 2025, cu Germania și Italia în frunte; Bulgaria este menționată drept piața cu cea mai rapidă creștere, urmată de Olanda și Spania. [...]
