Theodor Stolojan spune că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal „nu e reformă”, potrivit adevarul.ro, într-o critică la adresa noii legi a administrației propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Fostul premier și fost președinte al PNL susține că măsura este ușor de aplicat, dar nu atinge problemele structurale din sectorul public.
Stolojan afirmă că abordarea Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu personalul, nu a numărului de angajați, ceea ce ar face intervenția „comodă”, însă ineficientă pe termen lung. În opinia sa, o tăiere liniară de 10% nu corectează lipsa de performanță din instituții și nici nu limitează risipa.
„Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Theodor Stolojan.
În analiza sa, fostul premier avertizează și asupra riscului macroeconomic al finanțării consumului din datorie publică. El susține că și în 2026 o parte semnificativă din deficitul bugetar ar urma să acopere cheltuieli curente, care ar trebui finanțate din venituri obișnuite, nu din împrumuturi, iar costul datoriei ar fi suportat de populație.
Stolojan descrie apoi un tipar pe care îl numește „forme fără fond”, prin care modele instituționale importate din Occident își pierd funcția în aplicarea locală. Ca exemple, indică Justiția și Educația: în cazul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că instituția creată pentru a garanta independența Justiției nu ar livra rezultatele așteptate, iar în Educație conceptul de „merit” ar fi fost diluat prin extinderea masivă a burselor de merit.
Critica se extinde și la Sănătate, unde Stolojan invocă lipsa de corelare între investiții și resursa umană, dând exemplul echipamentelor medicale scumpe care rămân neutilizate din cauza lipsei de personal specializat. În același context, el susține că „mentalitatea bugetară” ar fi rămas una de tip vechi: atragerea de fonduri cât mai mari și cheltuirea lor integrală până la finalul anului.
Pe dimensiunea reformei administrativ-teritoriale, Stolojan afirmă că aceasta este blocată de o „coterie transpolitică” la nivel local, care ar traversa mai multe partide, în pofida declarațiilor publice favorabile reformei. În final, el spune că, deși există „insule de performanță” în unele servicii publice, marile companii de stat precum CFR, Tarom sau Metrorex ar rămâne nereformate, indiferent de coordonarea politică.
