Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aurul și argintul au scăzut abrupt vineri, după nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale, mișcare interpretată de piețe ca un semnal de stabilitate și de reafirmare a independenței băncii centrale, potrivit News.ro, care citează CNBC.
La momentul transmiterii știrii, argintul spot era în scădere cu aproximativ 14%, în jur de 99 de dolari uncia, după ce coborâse anterior sub pragul psihologic de 100 de dolari. Aurul spot pierdea circa 6%, la aproximativ 5.060 de dolari uncia, după un declin inițial de aproape 7%. Și contractele futures au urmat aceeași direcție: aurul cu scadență apropiată era în scădere cu peste 3%, iar argintul pentru februarie cu aproximativ 10%.
Vânzările au cuprins întregul complex al metalelor prețioase, cu platina în scădere cu peste 10% și paladiul cu aproape 8%. În interpretarea investitorilor, nominalizarea lui Warsh (fost membru al Fed în timpul crizei financiare din 2008) reduce probabilitatea unui scenariu de slăbire prelungită a dolarului, un factor care susținuse anterior aurul și argintul. Krishna Guha de la Evercore ISI a spus că piața vede în această alegere un semnal de politică fermă din partea Fed, cu potențial de stabilizare a dolarului, ceea ce a alimentat corecția metalelor prețioase.
Scăderea contează economic pentru că aurul și argintul funcționează frecvent ca „barometre” ale incertitudinii și ale percepției privind politica monetară: când investitorii anticipează un dolar mai slab sau o bancă centrală percepută ca vulnerabilă politic, cererea pentru metale prețioase tinde să crească. Analiștii citați notează că în 2025 metalele prețioase au fost susținute de un mix excepțional de tensiuni geopolitice, deprecierea dolarului, temeri privind independența Fed și poziționări masive ale investitorilor, însă o schimbare de sentiment poate declanșa corecții rapide, mai ales când „pozițiile devin aglomerate”.
Impactul s-a văzut și pe piețele de acțiuni și pe instrumentele legate de argint: indicele european Stoxx 600 Basic Resources a coborât cu aproximativ 2%, iar acțiunile producătorului Fresnillo au scăzut în jurul nivelului de 39 de lire pe acțiune. Pe Wall Street, Endeavour Silver era în jur de 11,90 dolari înaintea deschiderii, iar ETF-urile pe argint au fost puternic afectate: iShares Silver Trust (SLV) în jur de 105 dolari și ProShares Ultra Silver (AGQ) în jur de 399–400 dolari. În acest context, analiștii avertizează că, după creșterile record din 2025 (+65% la aur și +150% la argint), piața rămâne sensibilă la schimbări de așteptări privind dolarul și politica Fed.
| Activ / indicator | Evoluție menționată | Nivel / reper menționat |
|---|---|---|
| Argint spot | ~-14% | ~99 dolari/uncie (după ce a coborât sub 100) |
| Aur spot | ~-6% (declin inițial ~-7%) | ~5.060 dolari/uncie |
| Aur futures (scadență apropiată) | peste -3% | — |
| Argint futures (februarie) | ~-10% | — |
| Platină | peste -10% | — |
| Paladiu | ~-8% | — |
| Stoxx 600 Basic Resources | ~-2% | — |
| Fresnillo (acțiune) | în scădere | ~39 lire/acțiune |
| Endeavour Silver (acțiune) | — | ~11,90 dolari (înaintea deschiderii) |
| iShares Silver Trust (SLV) | — | ~105 dolari |
| ProShares Ultra Silver (AGQ) | — | ~399–400 dolari |
Recomandate
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran , un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters . Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei). De ce contează: petrol mai ieftin, presiune mai mică pe inflație și dobânzi Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni. Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios. Ce urmăresc investitorii: titlurile din Orientul Mijlociu și semnalele despre dobânzi Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur. Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record. În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent. Alte metale prețioase Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei). [...]
Lanțul de aprovizionare cu uleiuri de motor premium riscă să se blocheze în câteva săptămâni , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu care afectează producția și exporturile de „base oil” (ulei de bază, materia primă pentru lubrifianți), potrivit Jalopnik . Miza depășește zona „supercarurilor”: o eventuală penurie se poate traduce în prețuri mai mari, întârzieri la service și rafturi goale la uleiuri ambalate în retail. „Base oil” este componenta esențială din care se formulează uleiurile de motor și alte lubrifianți pentru aplicații auto, industriale, aviație sau marină. Într-o declarație pentru CNBC, Gabriella Twining (Argus Media) avertizează că stocurile „ar putea seca într-o lună dacă nu intră marfă”, iar amânarea schimbului de ulei nu rezolvă problema, ci doar o face „mai scumpă” și cu disponibilitate mai mică. De ce contează: risc de penurie pe segmentul „Group III”, cu efect în preț și disponibilitate Asociația Independent Lubricant Manufacturers Association (ILMA) a transmis clienților un document despre „criza globală a aprovizionării cu ulei de bază” din 2026, concentrată pe „Group III” – un tip de ulei de bază rafinat folosit, împreună cu „Group IV”, la uleiurile de performanță pentru supercaruri și vehicule de lux. Conform documentului și informațiilor citate de CNBC, presiunea vine dintr-o combinație de șocuri pe producție și logistică: producția de „Group III” este legată de rafinării din Qatar, Emiratele Arabe Unite și Bahrain; rafinăria din Qatar este „offline” după avarii suferite în martie; celelalte două nu pot exporta, deoarece porturile folosite sunt în zona afectată a Strâmtorii Hormuz ; „Plan B” (Coreea de Sud) este limitat, deoarece unele rafinării au trecut de la ulei de bază la materie primă pentru combustibili, pe fondul dificultăților de aprovizionare cu țiței din Orientul Mijlociu; alternativa de a substitui cu „Group II” (mai puțin rafinat) este, la rândul ei, restrânsă, fiind folosită pentru producția de motorină în context de penurii. Într-un e-mail către CNBC, CEO-ul ILMA, Holly Alfano, spune că „aproape trei sferturi” din importurile SUA de „Group III” sunt sub presiune, iar capacitatea industriei de a substitui cu „Group II” este redusă. Ce urmează: întârzieri la service, retail sub presiune și un nou risc sezonier Pe termen scurt, consumatorii pot resimți situația prin timpi mai mari de livrare pentru produse aflate în așteptare și întârzieri la operațiuni de mentenanță, inclusiv schimburi de ulei. Costa Kapothanasis, proprietarul francizei de schimb rapid de ulei Costa Oil (peste 200 de locații), a scris pe X că Mobil și Shell ar fi informat Costco și Walmart că nu au produse ambalate de livrat și că ar putea apărea „rafturi goale” la uleiuri de motor în câteva săptămâni. Un factor suplimentar de risc este sezonul uraganelor: Alfano avertizează că o singură furtună care lovește Coasta Golfului ar putea scoate din funcțiune 30–40% din capacitatea SUA pentru „Group II” și încă 10% pentru „Group III”, ceea ce ar strânge și mai mult lanțul de aprovizionare. ILMA se așteaptă ca Orientul Mijlociu să rămână fără „Group III” până în iunie, iar o rezolvare a problemei „nu este așteptată până în perioada aceasta a anului viitor”, potrivit materialului. În lipsa unei detensionări, efectul probabil este o nouă creștere a costurilor de întreținere pentru vehiculele care folosesc uleiuri premium și o disponibilitate mai slabă, inclusiv pentru clienții de retail. [...]
Motorina standard a urcat la 9,57 lei/l, împingând costul unui plin spre 500 de lei , în timp ce benzina a rămas relativ stabilă, potrivit Antena 3 . Mișcarea, chiar dacă este descrisă ca „ușoară”, contează direct în bugetele de transport și în costurile companiilor care operează flote diesel. În medie la nivel național, sâmbătă, 16 mai, motorina standard a ajuns la 9,57 lei/l , după o scumpire în ultimele două zile. Benzina standard este la 9,16 lei/l , iar șoferii care folosesc GPL plătesc 4,39 lei/l . La carburanții premium, benzina premium este indicată la 9,78 lei/l , iar motorina premium la 10,37 lei/l . Ce înseamnă pentru costul unui plin Antena 3 notează că, la un rezervor de 50 de litri, un plin de motorină standard ajunge la aproximativ 500 de lei , mai exact 478 lei pentru 50 de litri, la prețul mediu menționat. Context: petrolul urcă pe fondul tensiunilor geopolitice În același material este menționat și un nou impuls de creștere pe piața petrolului, după declarații ale președintelui SUA, Donald Trump , privind răspunsul Iranului la propunerile Statelor Unite pentru încheierea războiului, descris drept „total inacceptabil”. În tranzacțiile asiatice, Brent (reper internațional) a urcat cu 4,1% , până la 105,50 dolari/baril , iar țițeiul tranzacționat în SUA a crescut cu 4,4% , până la 99,80 dolari/baril , conform BBC (citat de Antena 3). [...]
Motorina standard a coborât luni la prânz sub 9,60 lei/l la liderii pieței, Petrom și OMV, repoziționându-i ca cei mai ieftini jucători și punând presiune competitivă pe restul rețelelor , potrivit Economedia . Petrom a redus prețul motorinei standard la 9,53 lei, cu 15 bani sub nivelul de vineri, iar OMV a afișat 9,59 lei. În același timp, prețurile la benzină au rămas stabile după ajustările de la finalul săptămânii trecute. Cum arată ierarhia prețurilor după scăderile de luni La motorină, schimbarea de ierarhie este vizibilă: Petrom (9,53 lei) și OMV (9,59 lei) au cele mai mici prețuri din piață, în timp ce ceilalți jucători menționați (Rompetrol, Lukoil, MOL, Socar) au rămas, deocamdată, la cotații de peste 9,70 lei, între 9,72 lei și 9,74 lei. La benzină standard, cea mai ieftină opțiune rămâne Petrom, la 9,12 lei, urmată de Socar, la 9,14 lei. Context: ajustări în lanț în weekend După ieftinirea de vineri după-amiază, sâmbătă (9 mai) au urmat ajustări și la alte rețele pentru a rămâne competitive. MOL a redus benzina de la 9,22 lei la 9,18 lei și motorina de la un maxim de 9,92 lei la 9,74 lei, iar Socar a coborât benzina la 9,14 lei. Economedia notează că scăderea de luni la motorină este notabilă în contextul în care, la finalul zilei de vineri, motorina în rețeaua MOL ajunsese la 9,92 lei. [...]
Descoperirea unui rubin de 11.000 de carate în Myanmar readuce în prim-plan potențialul economic al pietrelor prețioase din Valea Mogok , o zonă care produce unele dintre cele mai scumpe rubine din lume, în condițiile în care calitatea (culoare și claritate) poate cântări mai mult decât dimensiunea în stabilirea prețului, potrivit Economica . Rubinul a fost extras în regiunea Mogok, în nordul țării, iar noul Guvern birman l-a descris drept „excepțional de mare, rar și greu de găsit”. Autoritățile susțin că piatra are o culoare roșie-purpurie, cu nuanțe gălbui, și o „calitate cromatică ridicată”. De ce contează: calitatea poate depăși mărimea în preț Deși este „mult mai mic” decât un rubin de 21.450 de carate descoperit în aceeași zonă în 1996, Guvernul afirmă că noua piatră ar fi mai valoroasă datorită „culorii sale superioare, clarității și calității globale”. Autoritățile nu au oferit însă o estimare de preț, astfel că impactul financiar rămâne, deocamdată, nedeterminat. În general, rubinele din Mogok sunt asociate cu varietatea numită „sânge de porumbel”, considerată de top pe piața de profil. Conform informațiilor din articol, bijuteriile de cea mai înaltă calitate pot ajunge la câteva milioane de dolari (aprox. câteva milioane de lei), ceea ce explică miza economică a unor astfel de descoperiri. Context: o regiune cu istoric de dispută și un stat în criză politică Valea Mogok, din regiunea Mandalay, este prezentată ca un teritoriu disputat istoric de „împărați, regi și căpetenii de război”, tocmai pentru resursele sale de rubine. Descoperirea are loc într-un Myanmar condus de o juntă după lovitura de stat din 2021 , care a declanșat un război civil. În același timp, fostul lider militar Min Aung Hlaing a devenit recent președinte în urma unui proces electoral „larg contestat”, potrivit informațiilor citate. [...]
