Știri
Știri din categoria Mărfuri

Aurul și argintul au scăzut abrupt vineri, după nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale, mișcare interpretată de piețe ca un semnal de stabilitate și de reafirmare a independenței băncii centrale, potrivit News.ro, care citează CNBC.
La momentul transmiterii știrii, argintul spot era în scădere cu aproximativ 14%, în jur de 99 de dolari uncia, după ce coborâse anterior sub pragul psihologic de 100 de dolari. Aurul spot pierdea circa 6%, la aproximativ 5.060 de dolari uncia, după un declin inițial de aproape 7%. Și contractele futures au urmat aceeași direcție: aurul cu scadență apropiată era în scădere cu peste 3%, iar argintul pentru februarie cu aproximativ 10%.
Vânzările au cuprins întregul complex al metalelor prețioase, cu platina în scădere cu peste 10% și paladiul cu aproape 8%. În interpretarea investitorilor, nominalizarea lui Warsh (fost membru al Fed în timpul crizei financiare din 2008) reduce probabilitatea unui scenariu de slăbire prelungită a dolarului, un factor care susținuse anterior aurul și argintul. Krishna Guha de la Evercore ISI a spus că piața vede în această alegere un semnal de politică fermă din partea Fed, cu potențial de stabilizare a dolarului, ceea ce a alimentat corecția metalelor prețioase.
Scăderea contează economic pentru că aurul și argintul funcționează frecvent ca „barometre” ale incertitudinii și ale percepției privind politica monetară: când investitorii anticipează un dolar mai slab sau o bancă centrală percepută ca vulnerabilă politic, cererea pentru metale prețioase tinde să crească. Analiștii citați notează că în 2025 metalele prețioase au fost susținute de un mix excepțional de tensiuni geopolitice, deprecierea dolarului, temeri privind independența Fed și poziționări masive ale investitorilor, însă o schimbare de sentiment poate declanșa corecții rapide, mai ales când „pozițiile devin aglomerate”.
Impactul s-a văzut și pe piețele de acțiuni și pe instrumentele legate de argint: indicele european Stoxx 600 Basic Resources a coborât cu aproximativ 2%, iar acțiunile producătorului Fresnillo au scăzut în jurul nivelului de 39 de lire pe acțiune. Pe Wall Street, Endeavour Silver era în jur de 11,90 dolari înaintea deschiderii, iar ETF-urile pe argint au fost puternic afectate: iShares Silver Trust (SLV) în jur de 105 dolari și ProShares Ultra Silver (AGQ) în jur de 399–400 dolari. În acest context, analiștii avertizează că, după creșterile record din 2025 (+65% la aur și +150% la argint), piața rămâne sensibilă la schimbări de așteptări privind dolarul și politica Fed.
| Activ / indicator | Evoluție menționată | Nivel / reper menționat |
|---|---|---|
| Argint spot | ~-14% | ~99 dolari/uncie (după ce a coborât sub 100) |
| Aur spot | ~-6% (declin inițial ~-7%) | ~5.060 dolari/uncie |
| Aur futures (scadență apropiată) | peste -3% | — |
| Argint futures (februarie) | ~-10% | — |
| Platină | peste -10% | — |
| Paladiu | ~-8% | — |
| Stoxx 600 Basic Resources | ~-2% | — |
| Fresnillo (acțiune) | în scădere | ~39 lire/acțiune |
| Endeavour Silver (acțiune) | — | ~11,90 dolari (înaintea deschiderii) |
| iShares Silver Trust (SLV) | — | ~105 dolari |
| ProShares Ultra Silver (AGQ) | — | ~399–400 dolari |
Recomandate

Aurul a scăzut ușor, dar rămâne prins între temerile de inflație și semnalele din SUA , într-o piață care așteaptă noi indicii atât din evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, cât și din politica monetară americană, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a coborât cu 0,4%, la 4.548,64 dolari/uncie (aprox. 20.923 lei), după ce în sesiunea anterioară atinsese 4.479,54 dolari/uncie (aprox. 20.605 lei), cel mai redus nivel din 30 martie. Contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) au scăzut cu 0,1%, la 4.551,80 dolari/uncie (aprox. 20.938 lei). Ce mișcă piața: inflația, obligațiunile și așteptările de dobândă Scăderea vine după o mișcare amplă de vânzare: aurul a pierdut 2,4% vineri, cea mai mare scădere zilnică din 26 martie, iar declinul a continuat luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de inflație, care au alimentat o corecție puternică pe piața globală a obligațiunilor. Ulterior, metalul prețios și-a revenit și a închis luni ușor pe plus. În același timp, investitorii așteaptă repere de sentiment mai larg, inclusiv minutele ședinței din aprilie a Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC), care urmează să fie publicate miercuri. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, descrie mișcarea ca o „oscilație” între tranzacțiile bazate pe frica de inflație și o perioadă de „digestie” a volatilității de vineri. Geopolitica și energia: pauza anunțată de Trump și efectul asupra inflației Piața a reacționat și la mesajele de la Washington: Donald Trump a spus luni că a pus pe pauză un atac planificat asupra Iranului, pentru a permite negocieri privind un acord care să încheie războiul SUA–Israel, după ce Iranul a transmis o nouă propunere de pace către SUA. După vânzarea abruptă, obligațiunile s-au stabilizat. Pe partea de energie, petrolul a scăzut cu peste 2%, ceea ce a redus o parte din presiunile inflaționiste. Aurul este văzut, în mod tradițional, ca protecție la inflație, însă dobânzile mai ridicate tind să apese asupra metalului, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Separat, Reuters notează că Kevin Warsh urmează să depună jurământul ca președinte al Rezervei Federale vineri, potrivit unui oficial de la Casa Albă, într-un moment în care banca centrală se confruntă cu o inflație în intensificare, care ar putea îngreuna reducerea dobânzilor dorită de Trump. Alte metale prețioase: scăderi mai accentuate În aceeași sesiune, argintul spot a scăzut cu 2,2%, la 75,98 dolari/uncie (aprox. 349 lei), platina a pierdut 0,5%, la 1.969,60 dolari/uncie (aprox. 9.060 lei), iar paladiul a coborât cu 1,5%, la 1.397,75 dolari/uncie (aprox. 6.430 lei). [...]

Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]

Petrom și OMV au coborât joi după-amiază prețul benzinei standard sub 9 lei , amplificând presiunea concurențială declanșată de Rompetrol , potrivit Economedia . Mișcarea împinge piața într-o nouă rundă de ajustări rapide, cu reduceri vizibile în doar 24 de ore. Benzina: trei mari rețele sub pragul de 9 lei În intervalul 10–11 iunie, Rompetrol, Petrom și OMV au ajuns sub 9,00 lei/litru la benzina standard, în timp ce restul jucătorilor au rămas peste acest nivel. Rompetrol : 9,08 lei (miercuri) → 8,88 lei (joi dimineață și joi după-amiază), -20 bani Petrom : 9,22 lei → 9,12 lei (reducere miercuri seară) → 8,92 lei (joi după-amiază), -30 bani OMV : 9,28 lei → 9,18 lei (reducere miercuri seară) → 8,98 lei (joi după-amiază), -30 bani MOL, Lukoil și Socar au redus mai puțin sau deloc și au rămas peste 9 lei: MOL la 9,13 lei, Lukoil la 9,18 lei, iar Socar la 9,28 lei (neschimbat). Motorina: doar Rompetrol sub 9 lei, restul încă peste prag La motorina standard, Rompetrol este singura companie sub 9 lei joi, la 8,99 lei, după o scădere totală de 10 bani față de miercuri. În același interval, Petrom, OMV, MOL, Lukoil și Socar au rămas peste 9 lei joi după-amiază, cu prețuri între 9,08 lei și 9,29 lei, în pofida unor reduceri de 10–20 bani (în funcție de companie). Cine a tăiat cel mai mult joi la prânz Cele mai mari scăderi directe între joi dimineață și joi după-amiază au fost la benzină: Petrom (benzină) : 9,12 lei → 8,92 lei ( -20 bani ) OMV (benzină) : 9,18 lei → 8,98 lei ( -20 bani ) Lukoil (benzină) : 9,28 lei → 9,18 lei ( -10 bani ) La motorină, Petrom și OMV au redus cu câte 10 bani, iar MOL și Lukoil cu câte 5 bani. Rompetrol și Socar nu au mai modificat prețurile joi după-amiază față de cele din prima parte a zilei. [...]

Motorina standard a ajuns la un pas de benzina standard în marile orașe , ceea ce comprimă diferența de cost pentru transportatori și șoferi într-un moment în care prețurile la pompă rămân ridicate. Potrivit Antena 3 , sâmbătă, 6 iunie, în mai multe orașe mari benzina standard se vinde la 9,53 lei/litru, iar motorina standard la 9,49 lei/litru, pe baza datelor Peco Online . În Cluj-Napoca, vineri, benzina și motorina erau deja la același preț, 9,49 lei/litru, iar stațiile din alte centre urbane „se îndreaptă către această situație”, conform aceleiași surse. Contextul invocat este războiul din Iran , care menține presiunea pe cotațiile și așteptările din piața de carburanți. Cât costă principalele tipuri de combustibil Datele citate de Antena 3 indică următoarele repere de preț: Benzină standard : 9,53 lei/litru (în unele stații din București, Timișoara, Iași și Constanța) Motorină standard : 9,49 lei/litru (în unele stații din aceleași orașe) GPL : 4,42 lei/litru (cea mai ieftină opțiune menționată) Premium (benzină și motorină) : 10 lei/litru (la unele stații din București, ambele la același preț) De ce contează apropierea de preț între benzină și motorină Pe fondul scumpirilor, Antena 3 citează o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), potrivit căreia, în martie 2026, prețurile au avut „una dintre cele mai abrupte creșteri lunare din ultimii ani”, dar volumele livrate către piață au crescut puternic, mai ales la motorină. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, pune evoluția pe seama unui comportament de anticipare într-o perioadă de incertitudine: „În realitate, datele sugerează mai degrabă un comportament economic perfect raţional într-o perioadă de incertitudine, în care anticiparea unor costuri mai mari în viitor a devenit mai importantă decât nivelul efectiv al preţului din prezent.” [...]

Aluminiul a urcat la cel mai ridicat nivel din peste patru ani pe fondul riscurilor reînnoite de aprovizionare din Orientul Mijlociu, după ce SUA și Iran au făcut schimb de lovituri militare, potrivit Reuters . Mișcarea amplifică presiunea pe costurile pentru industrii mari consumatoare de metal (auto, aviație, ambalaje, construcții) și semnalează o piață deja tensionată. Pe London Metal Exchange (LME), aluminiul de referință a fost tranzacționat cu 0,5% mai sus, la 3.685 dolari pe tonă (aprox. 16.950 lei), după ce atinsese anterior 3.707,50 dolari pe tonă (aprox. 17.050 lei), nivel egal cu cel din 26 mai și cel mai ridicat din martie 2022. De ce contează: Orientul Mijlociu este un nod critic pentru oferta globală Orientul Mijlociu găzduiește 9% din capacitatea globală de topire (smelting) a aluminiului. Reuters notează că închiderea Strâmtorii Hormuz a restricționat exporturile de aluminiu din regiune și a limitat importurile de materii prime necesare topirii metalului. În paralel, analiștii se așteaptă la un deficit semnificativ al pieței aluminiului în acest an, unele estimări vehiculate depășind 2 milioane de tone, potrivit aceleiași surse. Semnal de stres în piață: „ backwardation ” la maxime de 19 ani Britannia Global Markets a descris aluminiul drept „povestea” principală a momentului, pe fondul unei „strângeri” (squeeze) a pieței. Un indicator cheie este „backwardation” – situația în care contractele cu livrare imediată sunt mai scumpe decât cele cu scadențe mai îndepărtate, semn al unei oferte pe termen scurt insuficiente. Reuters arată că prima (premium) pentru contractul „cash” față de contractul la trei luni a urcat vineri la maxime de 19 ani, peste 100 de dolari pe tonă (aprox. 460 lei). Context: și alte metale industriale au crescut Pe lângă aluminiu, și cuprul a urcat, pe fondul așteptărilor privind o piață strânsă în afara SUA și al discuțiilor despre posibile tarife la import. SUA ar urma să decidă până la finalul lunii iunie dacă impune tarife pentru importurile de cupru metal, potrivit Reuters. Cotațiile menționate de Reuters: cupru: +1,5% la 13.840 dolari/tonă (aprox. 63.650 lei) zinc: +1% la 3.576 dolari/tonă (aprox. 16.450 lei) plumb: +0,2% la 2.021 dolari/tonă (aprox. 9.300 lei) staniu: +2% la 56.590 dolari/tonă (aprox. 260.300 lei) nichel: aproape neschimbat la 19.275 dolari/tonă (aprox. 88.650 lei) Un factor de sprijin pentru metalele industriale, în ansamblu, a fost și extinderea activității de producție în China – cel mai mare consumator – pentru a șasea lună consecutiv, mai notează Reuters. [...]

Diferența de preț dintre benzină și motorină rămâne în favoarea dieselului la pompă , un semnal relevant pentru costurile de transport și bugetele șoferilor, în condițiile în care raportul dintre cele două carburanți s-a inversat față de acum circa 10 zile, potrivit Antena 3 . La 1 iunie, în unele stații din București , benzina standard era vândută cu 9,62 lei/litru, iar motorina standard cu 9,53 lei/litru. GPL-ul era la 4,40 lei/litru. Publicația notează că, până în urmă cu 10 zile, motorina era mai scumpă decât benzina „cu câteva zeci de bani”. Cum arată prețurile la sortimentele premium Pe segmentul premium, diferența dintre benzină și motorină dispare: o companie din România vindea ambele sortimente la 10 lei/litru, conform aceleiași surse. Context european: România, excepție la benzină, dar nu și la motorină Date Eurostat citate în material arată că, la nivelul UE, prețurile au crescut în aprilie față de luna precedentă cu 7,9% la motorină și cu 2,4% la benzină. În cazul benzinei, 23 de state membre au raportat creșteri, însă România a fost între puținele țări cu scădere în aprilie față de luna precedentă (minus 1,2%), alături de Spania (minus 4,6%) și Polonia (minus 6,1%). La motorină, Eurostat indică scumpiri în toate statele membre între martie și aprilie 2026; pentru România este menționată o creștere de 2,3%, printre cele mai reduse din UE. De ce contează Menținerea benzinei peste motorină, după o inversare recentă a raportului de preț, poate influența costurile curente pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport, în special în contextul în care, la nivel european, tendința din aprilie a fost de creștere a prețurilor la carburanți. [...]