Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aurul se împarte între scenariul „bulă” și ținte noi de creștere, pe fondul unei corecții abrupte care a reaprins disputa despre direcția prețului, potrivit CNBC. Metalul prețios a prelungit o vânzare accelerată după ce Cathie Wood, director general al ARK Invest, a avertizat că aurul ar fi „adevărata bulă” a pieței, nu inteligența artificială.
Aurul a pierdut peste 1.000 de dolari pe uncie după maximul istoric de 5.594,82 dolari atins pe 30 ianuarie, coborând spre 4.544 dolari luni, în a patra zi consecutivă de scădere începută vineri. Vineri, aurul a căzut cu aproape 10% în cea mai mare scădere într-o singură zi din 1983, iar argintul a pierdut 31%, cea mai severă zi de la episodul „Hunt Brothers” din anii 1980.
„Probabilitatea este mare ca prețul aurului să se îndrepte spre o scădere”, a scris Wood pe X pe 30 ianuarie. „În opinia noastră, bula de astăzi nu este în inteligența artificială, ci în aur”, arată Finance Yahoo.
Argumentele taberei prudente, care vede în raliul anterior un exces, se sprijină pe evaluări și pe contextul macroeconomic. Potrivit CoinCentral, ARK Invest indică un raport între capitalizarea aurului și masa monetară M2 din SUA de 170%, un maxim istoric, comparabil cu niveluri asociate cu episoade de stres economic din trecut. Wood mai susține că economia SUA „nu seamănă” cu inflația de două cifre din anii 1970 sau cu colapsul deflaționist din anii 1930, iar randamentele titlurilor americane pe 10 ani au coborât de la circa 5% la final de 2023 la aproximativ 4,2%, semnalând condiții financiare mai relaxate. În plus, fostul economist-șef al Institute of International Finance, Robin Brooks, a declarat că raliul aurului a fost „condus exclusiv de achizițiile de retail”, invocând date FMI care nu ar arăta o accelerare a cumpărărilor băncilor centrale.
În contrapondere, există și o tabără care vede scăderea drept o corecție într-un trend încă favorabil. Potrivit Reuters, J.P. Morgan se așteaptă ca aurul să ajungă la 6.300 de dolari pe uncie până la finalul lui 2026, iar analiști de la CMC Markets descriu reculul ca „marcare clasică a profiturilor după un avans extraordinar”, nu ca o deteriorare a perspectivei pe termen mai lung.
În esență, divergențele de opinie privind viitorul prețului aurului se grupează în jurul câtorva puncte-cheie, care vor conta și în următoarele săptămâni:
Recomandate
Aurul s-a stabilizat marți, după ce a atins un minim al ultimelor patru luni , pe fondul atenției investitorilor la evoluțiile din Orientul Mijlociu și la posibilele efecte asupra inflației și dobânzilor, potrivit Reuters . Aurul spot era aproape neschimbat la 4.408,77 dolari/uncie la ora 11:00 a.m. ET (15:00 GMT), după ce luni coborâse până la 4.097,99 dolari/uncie, cel mai redus nivel din noiembrie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în aprilie, s-au menținut la 4.409,30 dolari/uncie. Bart Melek, șeful strategiei globale pentru mărfuri la TD Securities, a spus că prelungirea războiului și scumpirea energiei nu sunt vești bune pentru aur, iar metalul ar putea rămâne sub presiune în trimestrul al doilea. Totuși, el a indicat că spre finalul anului perspectiva s-ar putea îmbunătăți, dacă Rezerva Federală ar avea „mai multă libertate”, iar dolarul s-ar tempera și dobânzile ar scădea. Aurul este văzut drept activ de refugiu și instrument de protecție la inflație, dar își pierde din atractivitate într-un mediu cu dobânzi ridicate, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe plan geopolitic, prim-ministrul Pakistanului a declarat marți că este dispus să găzduiască discuții între Statele Unite și Iran pentru a contribui la încheierea războiului, la o zi după ce președintele american Donald Trump a amânat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, în urma unor discuții pe care le-a numit „productive”. Conflictul a oprit, în practică, transporturile a circa o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a alimentat temerile privind inflația; marile bănci centrale au subliniat, de asemenea, că sunt pregătite să acționeze dacă războiul provoacă o creștere mai amplă a prețurilor. În acest context, analiștii Commerzbank apreciază că scăderea recentă a prețului este probabil o reacție exagerată, la fel ca avansul puternic de la începutul anului, „pendulul” mișcându-se de la o extremă la alta. Aurul spot este cu aproximativ 21% sub vârful din 29 ianuarie (5.594,82 dolari/uncie) și a pierdut peste 16% de când războiul SUA-Israel cu Iran a început pe 28 februarie. Evoluția altor metale prețioase, în aceeași sesiune: argint spot: +1,1% la 69,86 dolari/uncie; platină: +0,7% la 1.894,60 dolari/uncie; paladiu: -1,3% la 1.414,75 dolari/uncie. [...]
Aurul a scăzut luni cu peste 8%, până la 4.120 de dolari/uncie troy , iar mișcarea a șters câștigurile acumulate în 2026, potrivit Ziarul Financiar . Scăderea vine pe fondul intensificării vânzărilor după declanșarea războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Conform publicației, declinul de luni dimineață duce pierderile aurului de la primele lovituri ale SUA și Israelului asupra Iranului la peste 21%. În acest context, metalul prețios este acum pe minus cu 3% de la începutul anului. În articol se arată că presiunea pe preț a fost alimentată parțial de întărirea dolarului, care tinde să facă aurul mai scump pentru cumpărătorii din afara SUA și să reducă atractivitatea metalului ca plasament. Un alt factor menționat este așteptarea că inflația va menține dobânzile la niveluri ridicate în SUA, ceea ce poate diminua interesul pentru aur, un activ care nu oferă dobândă. Ziarul Financiar mai notează că o parte dintre investitori au ales să își marcheze profiturile după creșterea înregistrată de aur în ultimul an, contribuind la accelerarea vânzărilor. Pe scurt, mișcarea de pe piața aurului descrisă de publicație are la bază o combinație de factori: intensificarea vânzărilor după începutul conflictului SUA–Israel împotriva Iranului; dolar mai puternic; așteptări privind dobânzi ridicate în SUA pe fondul inflației; marcarea profiturilor după avansul din ultimul an. [...]
Aurul și argintul au înregistrat scăderi puternice, pe fondul creșterii prețului petrolului și al temerilor legate de inflație , potrivit Mining.com , într-un context marcat de conflictul dintre SUA și Iran și de politica monetară restrictivă a Rezervei Federale. Aurul a scăzut cu până la 6,6%, ajungând la aproximativ 4.575 de dolari uncia, cel mai redus nivel din februarie, în timp ce argintul a pierdut aproape 12%, coborând sub 66 de dolari uncia. Este a șaptea sesiune consecutivă de scădere pentru aur, cea mai lungă serie negativă din 2023. Declinul vine în ciuda faptului că, în mod tradițional, conflictele geopolitice susțin prețul aurului. De această dată însă, creșterea accelerată a prețului petrolului a schimbat dinamica pieței. Petrolul Brent a depășit temporar pragul de 119 dolari pe baril , alimentând temerile privind inflația globală. În paralel, Rezerva Federală a transmis un mesaj ferm privind menținerea dobânzilor ridicate. Oficialii Fed estimează o inflație mai mare în 2026 și iau în calcul mai puține reduceri de dobândă decât se anticipa anterior, ceea ce reduce atractivitatea aurului, un activ care nu oferă randament. Această combinație – petrol scump și dobânzi ridicate – a dus la schimbarea percepției asupra metalelor prețioase. În loc să fie văzute ca refugii sigure, acestea sunt tratate tot mai mult ca active speculative, sensibile la evoluțiile macroeconomice. Impactul s-a resimțit și în sectorul minier, unde companii precum Newmont sau Freeport-McMoRan au înregistrat scăderi semnificative, pe fondul creșterii costurilor și al presiunii asupra marjelor. Chiar și în aceste condiții, aurul rămâne cu aproximativ 50% peste nivelul de acum un an, însă volatilitatea recentă arată că rolul său tradițional de protecție în perioade de criză este pus sub semnul întrebării într-un context dominat de inflație și politici monetare stricte. [...]
Venezuela a semnat un acord pentru a vinde până la 1.000 kg de aur către piața din SUA , într-un semnal că relațiile comerciale dintre Caracas și Washington se consolidează după schimbarea de putere de la începutul anului. Informația apare pe fondul unui aranjament dezvăluit de Axios , citat de publicația română, și include livrări de lingouri „doré” către traderul Trafigura, care ar urma să transporte aurul la rafinării din Statele Unite. Acordul ar fi fost semnat de compania minieră de stat Minerven și prevede furnizarea a între 650 și 1.000 kg de aur „doré” (lingouri cu amestec de metale prețioase, în general aur și argint), cu un conținut final de aur de 98% , conform surselor citate. În termeni de ordin de mărime, la un preț menționat în articol de circa 166.000 de dolari pentru un kilogram de aur pur , tranzacția ar însemna sume de zeci sau chiar peste o sută de milioane de dolari, în funcție de cantitate și de cotațiile din momentul livrării. Cine cumpără și cum ajunge aurul în SUA În schema descrisă, Trafigura are rolul de comerciant și transportator către rafinării americane, în baza unui acord separat cu guvernul SUA. În paralel, Washingtonul ar fi implicat direct în facilitarea înțelegerii: secretarul american de Interne, Doug Burgum , a fost la Caracas pentru discuții despre petrol și minerale și ar fi contribuit la „deblocarea” contractului, potrivit sursei citate. În aceeași logică de apropiere economică, Axios indică faptul că acesta ar fi al treilea acord de exploatare încheiat sub supravegherea administrației Trump, după alte contracte legate de petrol. Trafigura este menționată ca participant și în acorduri petroliere evaluate la peste 1 miliard de dolari . Contextul politic, inclusiv criticile din SUA Materialul subliniază că evoluțiile vin după o operațiune militară ordonată de președintele american Donald Trump la începutul lui 2026, în urma căreia Nicolás Maduro ar fi fost înlăturat de la putere. În acest context, Trump a lăudat public cooperarea și a menționat pe rețeaua Truth Social că „petrolul începe să curgă”, apreciind și noua conducere de la Caracas, inclusiv pe Delcy Rodríguez , descrisă drept președintă interimară. Totodată, în SUA au apărut critici: democrați din Congres și voci liberale ar acuza administrația Trump de „imperialism și corupție”, în timp ce o sursă citată de Axios susține contrariul, argumentând că accesul la piața americană și la un sistem financiar stabil ar aduce beneficii Venezuelei și ar reduce rolul pieței negre, unde „se pierdeau bani” prin contrabandă. Ce elemente sunt esențiale în acord Pentru o imagine rapidă, iată reperele principale din informațiile publicate: Cantitate: 650–1.000 kg de aur „doré” Puritate finală: 98% aur (conform contractului descris) Intermediar: Trafigura Destinație: rafinării din Statele Unite Context: intensificarea cooperării SUA–Venezuela pe resurse (aur și petrol) după schimbarea de putere din 2026 [...]
Aurul se apropie de 5.000 de dolari pe uncie, iar petrolul înregistrează cea mai mare creștere din octombrie , după ce un consilier al administrației Trump a estimat la 90% șansele unei acțiuni militare împotriva Iranului în următoarele săptămâni, potrivit CNN . Piețele au reacționat rapid, investitorii orientându-se către active considerate sigure. Cotația aurului a depășit 4.956 de dolari pe uncie, în creștere cu peste 1,6% într-o singură zi, apropiindu-se de pragul psihologic de 5.000 de dolari . Calculat în gram, prețul echivalează cu aproximativ 159 de dolari (o uncie are circa 31,1 grame). În paralel, petrolul West Texas Intermediate a urcat cu 4,6%, iar Brent a închis peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată în mai bine de două săptămâni. Concentrare militară fără precedent Tensiunile sunt alimentate de acumularea de forțe americane în Orientul Mijlociu. Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre regiune pentru a se alătura USS Abraham Lincoln, ceea ce ar însemna două grupări de portavioane în proximitatea Iranului. Presa americană relatează despre zeci de zboruri militare de transport și desfășurarea suplimentară de avioane de luptă, inclusiv F-22 și F-35. Surse citate de CNN indică faptul că armata SUA ar putea fi pregătită pentru o eventuală lovitură chiar în acest weekend, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat o decizie finală. Casa Albă susține că diplomația rămâne opțiunea preferată, dar „toate opțiunile sunt pe masă”. Negocieri fragile Escaladarea are loc în timp ce la Geneva s-a încheiat o nouă rundă de negocieri indirecte SUA-Iran privind programul nuclear. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că s-a ajuns la o înțelegere asupra unor principii de bază, însă diferențe majore persistă. Pentru piețe, principalul risc rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol. Orice perturbare ar putea amplifica volatilitatea prețurilor energiei și ar susține suplimentar cererea pentru aur. În acest climat, creșterea simultană a aurului și petrolului reflectă revenirea unei prime de risc geopolitic, pe fondul incertitudinii legate de evoluția relației dintre Washington și Teheran. [...]
Speculațiile investitorilor chinezi alimentează volatilitatea record a aurului , care a atins la final de ianuarie un maxim istoric de 5.594 dolari pe uncie, urmat de o scădere de aproape 10% într-o singură zi. Potrivit publicației elene Naftemporiki , analiștii indică o activitate speculativă intensă din China drept principal factor al fluctuațiilor recente, într-un context în care aurul se comportă mai degrabă ca un activ de tranzacționare agresivă decât ca un refugiu sigur. Datele Capital Economics arată că deținerile în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de aur din China s-au dublat din 2025, în timp ce volumele contractelor futures au explodat. La Bursa de Futures din Shanghai, media zilnică a tranzacțiilor a ajuns la aproape 540 de tone în 2026, după un record de 457 de tone pe zi în 2025. Pentru a tempera volatilitatea, Shanghai Gold Exchange a majorat în repetate rânduri cerințele de marjă, însă utilizarea ridicată a efectului de levier continuă să amplifice mișcările bruște. De ce crește interesul pentru aur în China piața imobiliară este în recesiune; dobânzile la depozite sunt în jur de 1%; opțiunile de investiții pentru populație sunt limitate; percepția aurului ca „poliță de asigurare” financiară este în creștere. Potrivit ANZ Research, aurul reprezintă în prezent aproximativ 1% din activele gospodăriilor chineze, dar ar putea ajunge la 5% în următorii ani. Există și o dimensiune strategică. În paralel cu reducerea deținerilor de obligațiuni americane – scăzute la 682 miliarde de dolari în noiembrie 2025, cu 11% mai puțin față de anul anterior – Banca Populară a Chinei și-a majorat rezervele de aur timp de 15 luni consecutive, până la circa 2.300 de tone. Dezbaterea actuală nu mai vizează doar rolul aurului ca activ de refugiu, ci și riscul formării unei bule speculative alimentate de piața chineză. Dacă efectul de levier și intervențiile regulatorii se vor intensifica, următoarele mișcări ar putea fi la fel de abrupte, în sus sau în jos. [...]
