Știri
Știri din categoria Legistație
În 2026, angajații cu program luni–vineri vor avea doar 11 zile libere legale, deși Codul muncii prevede 16 sărbători legale, pentru că 5 dintre acestea cad în weekend, potrivit zf.ro. Diferența contează direct în planificarea operațională a companiilor și în gestionarea resurselor umane, mai ales în sectoarele care lucrează continuu.
Din totalul de 16 zile de sărbătoare legală, doar 11 sunt în timpul săptămânii, ceea ce înseamnă că salariații care lucrează standard (luni–vineri) nu beneficiază efectiv de toate zilele nelucrătoare prevăzute de lege.
În plus, în 2026 există și o suprapunere de sărbători: 1 iunie este atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii.
Lista zilelor libere rămase în 2026, așa cum este prezentată în articol:
Pentru angajatorii ai căror salariați lucrează în zile de sărbătoare legală, legislația impune compensații: timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază.
Nerespectarea obligației de compensare poate atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, conform aceleiași surse.
Recomandate
Amenzile pentru grătarul făcut neglijent în curte pot ajunge la 2.500 de lei , potrivit Antena 3 CNN , care amintește că, de Paște 2026, activitatea nu este interzisă în spațiul propriu, dar poate fi sancționată dacă sunt încălcate reguli de siguranță sau dacă vecinii sunt deranjați. Publicația notează că, în România, grătarul în curte este permis, însă se aplică sancțiuni atunci când sunt încălcate norme precum cele de prevenire a incendiilor, prevăzute de Legea 307/2006 . În practică, riscul de amendă apare mai ales când focul este făcut în condiții nepotrivite sau prea aproape de elemente care pot lua foc. Conform materialului, focul deschis (inclusiv grătarul) trebuie amplasat la o distanță sigură față de construcții, garduri ori alte materiale inflamabile. De asemenea, este recomandat să nu fie aprins în condiții de vânt puternic sau în apropierea vegetației uscate, situații care pot favoriza extinderea rapidă a focului. O altă cerință menționată este supravegherea permanentă a focului și stingerea completă la final. Nerespectarea acestor reguli poate atrage sancțiuni de până la 2.500 de lei, mai arată sursa. Pe scurt, pentru a reduce riscul de amendă, regulile indicate în articol vizează în principal: amplasarea grătarului la distanță sigură de construcții, garduri și materiale inflamabile; evitarea aprinderii focului pe vânt puternic; evitarea zonelor cu vegetație uscată în apropiere; supravegherea permanentă a focului; stingerea completă a focului la final. În același context, articolul include și un exemplu din afara României: o universitate din centrul Chinei a lansat un program de studii dedicat exclusiv grătarului, pentru profesionalizarea domeniului. Programul este oferit de Yueyang Open University (provincia Hunan), în colaborare cu Asociația de Barbecue din Yueyang, iar studenții ar urma să învețe atât selecția cărnii și a sosurilor, cât și elemente de management al restaurantelor. [...]
USR a depus în Parlament un proiect care ar elimina amenda pentru lipsa permisului și talonului în format fizic , potrivit Wall-Street.ro . Inițiativa îi aparține deputatului USR Alexandru Dimitriu și vizează situațiile în care șoferul nu poate prezenta documentele la control, deși acestea pot fi verificate în bazele oficiale de date. În forma actuală a regulilor, neprezentarea permisului și a certificatului de înmatriculare (talonul) este contravenție și se sancționează cu amendă între 432,50 și 648,75 de lei, conform informațiilor din articol. Propunerea pleacă de la ideea că, în contextul digitalizării, Poliția Rutieră poate verifica rapid dacă un șofer are drept de a conduce și dacă vehiculul are documente valabile. „Neprezentarea acestora este calificată drept contravenţie. Consider că această sancţiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administraţiei publice şi este disproporţionată în raport cu scopul legitim urmărit de lege - acela de a proteja siguranţa rutieră", a declarat deputatul USR. Proiectul ar modifica și completa Codul rutier astfel încât obligația de prezentare să fie considerată îndeplinită „dacă datele aferente pot fi verificate de către poliţistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”. Articolul mai arată că, în prezent, polițistul poate alege să aplice avertisment, însă această opțiune ține de aprecierea agentului și nu este prevăzută explicit ca regulă generală în Codul rutier. În argumentația citată, sancționarea pentru lipsa documentelor fizice este descrisă ca necorelată cu siguranța rutieră și ca o posibilă sursă de sancțiuni inutile, în condițiile în care autoritățile au mijloace tehnice de verificare. Totodată, materialul precizează că rămâne recomandat ca șoferii să aibă asupra lor acte de identificare și documentele mașinii, inclusiv pentru situații precum un incident rutier. [...]
UE va putea amenda platformele online cu până la 6% din vânzările din UE , în cadrul unei reforme vamale care vizează în special comerțul electronic cu produse importate din China , notează HotNews , citând Reuters. Acordul a fost convenit joi de reprezentanții Parlamentului European și ai guvernelor statelor membre și urmărește o coordonare mai bună a colectării taxelor vamale și a controalelor de siguranță. Măsura vine pe fondul creșterii rapide a numărului de colete cu valoare redusă care intră în Uniune, ceea ce pune presiune pe capacitatea autorităților de a verifica respectarea regulilor. Potrivit informațiilor din articol, totalul acestor colete ar urma să ajungă la 5,8 miliarde în 2025. În noul sistem, platformele online care vând în UE vor fi tratate ca importatori, devenind responsabile atât pentru plata taxelor vamale, cât și pentru siguranța produselor. Pentru încălcări repetate, companiile ar putea primi amenzi între 1% și 6% din vânzările totale realizate în UE în ultimele 12 luni. Reforma este legată și de regimul actual prin care UE nu aplică taxe vamale pentru colete sub 150 de euro , scutire care a favorizat expansiunea unor platforme precum Shein, Temu și AliExpress; blocul comunitar intenționează să elimine această scutire și să introducă o taxă de 3 euro din iulie, ca măsură provizorie, urmând ca de la 1 noiembrie Comisia Europeană să aplice și o taxă suplimentară de manipulare. Pe componenta de protecție a consumatorilor, un studiu publicat în această lună de Comisia Europeană a constatat că între 60% și 65% dintre produsele importate — de la cosmetice și suplimente alimentare până la echipamente de protecție personală, precum căștile de bicicletă — nu respectau normele de siguranță ale UE. Într-o declarație a UE citată în material se arată că o preocupare majoră o reprezintă „încălcările sistematice ale legislației UE” și volumul mare de colete mici neconforme provenite de la platforme online din afara Uniunii, inclusiv din China. În paralel, UE își consolidează infrastructura de supraveghere vamală: Lille a fost ales ca sediu al viitoarei Autorități Vamale a UE (EUCA), cu 250 de angajați, care vor supraveghea un nou centru de date pentru o imagine mai centralizată și digitală asupra mărfurilor care intră în Uniune. Centrul ar urma să fie deschis pentru expedierile de comerț electronic în 2028 și să acopere toate mărfurile importate până la 1 martie 2034. Tot săptămâna viitoare, UE va trimite o delegație de nouă membri la Beijing și Shanghai pentru discuții despre provocările din sectorul digital și al comerțului electronic și despre concurența loială, cu întâlniri programate pe trei zile cu legislatori chinezi, autorități de reglementare și reprezentanți ai Shein, Alibaba și Temu, cu accent pe reglementarea digitală, protecția consumatorilor și respectarea normelor de siguranță a produselor. [...]
Ministerele Mediului și Economiei pregătesc reguli mai stricte pentru importurile secondhand , printr-un proiect de ordonanță de urgență co-inițiat de cele două instituții, relatează HotNews.ro . Anunțul a fost făcut vineri, 20 martie 2026, de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook . Proiectul propune ca produsele secondhand să nu mai poată intra pe piața românească fără operațiuni prealabile de curățare, dezinfectare și certificare realizate de un operator autorizat. Ministrul a indicat explicit că măsura ar urma să se aplice pentru o gamă largă de bunuri, de la haine și mobilier până la echipamente. „Nicio haină, nicio mobilă, niciun echipament” nu vor mai intra pe piața românească fără să fie curățate, dezinfectate și certificate în prealabil de un operator autorizat. În cazul anvelopelor uzate, documentul ar urma să introducă cerințe tehnice de siguranță rutieră, astfel încât acestea să nu mai poată fi comercializate dacă nu îndeplinesc standarde clare. Totodată, „orice produs periculos” identificat la frontieră sau pe piață ar urma să fie returnat imediat în țara de origine, pe cheltuiala operatorului economic considerat vinovat, potrivit declarațiilor ministrului. Pe partea de sancțiuni, Diana Buzoianu a spus că încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi de până la 100.000 de lei și deschiderea unui dosar penal. Proiectul mai prevede că introducerea în România a produselor uzate „cu scop de eliminare sau depozitare finală” este interzisă și constituie infracțiune. Ministrul a susținut că măsurile nu vizează blocarea importurilor de produse secondhand în sine, ci oprirea „deșeurilor mascate” ca bunuri reutilizabile, invocând exemple precum haine neigienizate, anvelope scoase din uz și echipamente electrice defecte. Următorul pas depinde de adoptarea ordonanței de urgență, care ar transforma aceste reguli în obligații aplicabile pe piață și la frontieră. [...]
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care actualizează protecția consumatorilor în serviciile financiare, cu accent pe digitalizare și comerț online, potrivit AGERPRES . Măsura a fost adoptată joi, 19 martie 2026, și vizează în special contractele de servicii financiare încheiate la distanță. Executivul arată, într-un comunicat citat de agenția de presă, că ordonanța urmărește alinierea legislației românești la standardele Uniunii Europene și extinderea protecției pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri. Ce schimbă ordonanța pentru contractele financiare la distanță Actul normativ introduce cerințe de informare mai stricte și reguli suplimentare pentru situațiile în care deciziile sunt luate automatizat (de exemplu, prin algoritmi) sau când prețurile sunt personalizate în funcție de profilul clientului. „Scopul acestei ordonanțe este să alinieze legislația românească la standardele Uniunii Europene și să asigure protecție pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri.” În plus, Guvernul indică și o componentă de transparență legată de obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare, în linie cu tendința europeană de a cere informații comparabile despre astfel de caracteristici. Principalele obligații pentru comercianți și drepturi pentru consumatori Conform comunicatului Executivului, ordonanța include mai multe prevederi aplicabile contractelor de servicii financiare încheiate la distanță, între care: furnizarea de informații clare, accesibile și complete despre serviciile financiare și costurile asociate; obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la procesul decizional automatizat și personalizarea prețurilor; transparența privind obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare; respectarea dreptului de retragere fără penalități și fără obligația de a motiva decizia; modernizarea cerințelor de informare, astfel încât toate informațiile precontractuale să fie furnizate pe un suport durabil, lizibil și ușor de înțeles; stabilirea unor condiții echitabile de concurență între comercianți, oferind securitate juridică și claritate în relația cu consumatorii. Guvernul susține că aceste schimbări ar trebui să reducă riscurile de informare incompletă în vânzarea la distanță a serviciilor financiare și să întărească drepturile consumatorilor în relația cu furnizorii, într-un context în care tranzacțiile online și instrumentele digitale au devenit dominante. [...]
Guvernul discută noi reguli pentru jocurile de noroc și prelungirea plafonării prețului la gaze , într-o ședință în care sunt analizate și modificări în fiscalitate, ocuparea forței de muncă și digitalizarea administrației. Potrivit Adevărul , Executivul pregătește o serie de ordonanțe de urgență care vizează atât protecția jucătorilor, cât și adaptarea legislației economice la noile reguli europene. Reguli mai stricte pentru jocurile de noroc Una dintre principalele modificări vizează sistemul de autoexcludere pentru persoanele care vor să își limiteze accesul la jocurile de noroc. Guvernul propune: unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din sălile fizice introducerea unei perioade de 18 luni în care decizia de autoexcludere nu poate fi revocată stabilirea unor intervale clare pentru autoexcludere: 6 luni, 12 luni sau perioadă nedeterminată proceduri stricte de verificare a identității pentru a evita fraudele separarea clară între autoexcluderea completă și restricțiile comerciale temporare În plus, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și operatorii din industrie vor avea obligația de a informa jucătorii despre serviciile de consiliere și tratament pentru dependență. Modificări fiscale și actualizarea cadrului bugetar Executivul analizează și o ordonanță care modifică mai multe acte normative din zona fiscal-bugetară, inclusiv Legea nr. 239/2025 privind redresarea resurselor publice . Printre obiectivele măsurilor se numără: întărirea disciplinei fiscale corelări legislative și tehnice extinderea aplicării unor prevederi legate de controlul resurselor publice În paralel, Guvernul pregătește modificări ale Legii responsabilității fiscal-bugetare , pentru a o alinia la noul cadru european de guvernanță economică. Schimbările vizează raportarea deficitului și datoriei publice, standardele de contabilitate publică și rolul Consiliului Fiscal. Măsuri pentru piața muncii Pe agenda ședinței se află și modificări ale Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj . Autoritățile încearcă să răspundă unor probleme persistente precum: șomajul de lungă durată, în special în rândul tinerilor dificultatea reintegrării profesionale a foștilor deținuți lipsa forței de muncă specializate în anumite regiuni Proiectul urmărește modernizarea instrumentelor de intervenție și digitalizarea serviciilor publice de ocupare. Investiții în digitalizarea MAI Executivul analizează și proiectul „MAI Digital” , evaluat la aproximativ 487 milioane lei , care urmărește modernizarea serviciilor Ministerului Afacerilor Interne prin tehnologii digitale și soluții de e-guvernare. Posibilă prelungire a plafonării prețului la gaze Un alt punct important al ședinței îl reprezintă proiectul de lege privind prelungirea plafonării prețului la gaze pentru populație . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Executivul intenționează să mențină tariful actual de 0,31 lei/kWh pentru încă un an. Potrivit oficialului, proiectul a fost actualizat în contextul actualei crize internaționale pentru a proteja consumatorii casnici de fluctuațiile pieței energetice. [...]
