Știri
Știri din categoria Legistație
În 2026, angajații cu program luni–vineri vor avea doar 11 zile libere legale, deși Codul muncii prevede 16 sărbători legale, pentru că 5 dintre acestea cad în weekend, potrivit zf.ro. Diferența contează direct în planificarea operațională a companiilor și în gestionarea resurselor umane, mai ales în sectoarele care lucrează continuu.
Din totalul de 16 zile de sărbătoare legală, doar 11 sunt în timpul săptămânii, ceea ce înseamnă că salariații care lucrează standard (luni–vineri) nu beneficiază efectiv de toate zilele nelucrătoare prevăzute de lege.
În plus, în 2026 există și o suprapunere de sărbători: 1 iunie este atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii.
Lista zilelor libere rămase în 2026, așa cum este prezentată în articol:
Pentru angajatorii ai căror salariați lucrează în zile de sărbătoare legală, legislația impune compensații: timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază.
Nerespectarea obligației de compensare poate atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, conform aceleiași surse.
Recomandate
Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR , cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media . ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”. Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților ). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR. De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii. Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE. Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care: eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie; confidențializarea declarațiilor de avere și interese , prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani; eliminarea transparenței electorale , în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot; eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ , despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor; limitarea depunerii declarației la final de mandat , prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI; îngreunarea sesizărilor către ANI , printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile; restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale , prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea; diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice , prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției; slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului. Ce cer semnatarii Parlamentului Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI. În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Duma de Stat a extins instrumentele de blocare a activelor și veniturilor pentru rușii condamnați în lipsă aflați în străinătate , printr-o lege care introduce restricții directe asupra conturilor, tranzacțiilor și accesului la servicii publice, inclusiv consulare, potrivit Meduza . Măsurile vizează persoane aflate în afara Rusiei care „se sustrag” executării pedepsei și au fost condamnate în lipsă. Cine intră sub incidența legii Restricțiile se aplică tuturor celor care se află în afara Rusiei și au fost condamnați în lipsă „pentru orice articol” din Codul penal, conform textului relatat. În plus, sunt vizați și unii inculpați în dosare contravenționale (administrative), în special cei care nu și-au plătit amenzile pentru fapte precum: încălcări legate de „agent străin”; participarea la activitatea unei „organizații indezirabile”; apeluri la încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse și la introducerea de sancțiuni; „discreditarea” armatei ruse. Ce restricții introduce: conturi, licențe, proprietăți, servicii Legea instituie un „complex de măsuri restrictive temporare” în Rusia pentru persoanele vizate. Printre acestea se numără: blocarea conturilor; suspendarea tuturor licențelor, autorizațiilor și acreditărilor emise anterior; interdicția de a vinde proprietăți imobiliare și mijloace de transport; refuzul de a furniza servicii publice în interiorul țării și servicii consulare în străinătate (inclusiv interdicția de a obține pașaport pentru călătorii externe și de a autentifica tranzacții, testamente și procuri). Rolul băncilor: acces tăiat la aplicații și direcționarea veniturilor Între prima formă și lectura a doua, proiectul a fost completat cu restricții suplimentare: băncile vor trebui să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site, astfel încât persoanele vizate să nu poată face transferuri de bani. Totodată, veniturile acestora vor fi direcționate către un cont special, din care vor fi retrase cheltuielile de judecată. Context politic și calendar Înaintea votului final, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a cerut celor plecați să se gândească „cum să se prezinte în fața instanței cu mărturisire”. Declarația sa a fost formulată în termeni duri la adresa celor vizați de lege. Actul normativ urmează să intre în vigoare după publicarea oficială. Pentru moment, materialul nu oferă detalii despre mecanismul practic de aplicare în cazuri individuale sau despre criteriile administrative de includere sub restricții, dincolo de categoriile descrise. [...]
Franța obligă platformele să verifice vârsta și să închidă conturile sub 15 ani , după ce Parlamentul a adoptat definitiv o lege care interzice minorilor sub această vârstă utilizarea rețelelor de socializare, potrivit Agerpres . Măsura, prezentată ca o premieră în Europa, mută responsabilitatea de aplicare de la familie către companiile care operează platformele. Proiectul a trecut de Adunarea Națională cu 279 de voturi pentru și 81 împotrivă, după un vot anterior în Senat. Președintele Emmanuel Macron a salutat adoptarea legii, afirmând că Franța „deschide calea în Europa” pentru protecția copiilor și adolescenților. Calendarul de aplicare și obligațiile pentru platforme Legea intră în vigoare etapizat: de la 1 septembrie pentru conturile noi și de la 1 ianuarie pentru conturile existente. Actul normativ nu prevede sancțiuni pentru copii sau părinți, însă impune platformelor să implementeze sisteme de verificare a vârstei, inclusiv posibilitatea folosirii mai multor metode în paralel, astfel încât utilizatorii să aibă opțiuni. Ministrul delegat pentru digitalizare, Anne Le Henanff, a explicat că, în termen de patru luni, utilizatorii vor trebui să își dovedească vârsta, iar conturile celor sub 15 ani vor fi închise. Context european și extinderea restricțiilor în școli În aprilie, Comisia Europeană a prezentat o aplicație paneuropeană de verificare a vârstei, iar în paralel sunt în dezvoltare și soluții private, notează materialul. Aceeași lege interzice și telefoanele mobile în licee. Interdicția era deja în vigoare în Franța pentru învățământul primar, iar pentru licee sunt posibile excepții stabilite prin regulamentele interne ale unităților de învățământ. Franța a motivat adoptarea măsurii prin înmulțirea avertismentelor privind efectele nocive ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, inclusiv captarea excesivă a atenției și expunerea la conținuturi problematice. Potrivit Agerpres, și alte țări europene iau în considerare legislații similare. [...]
AUR propune prelungirea termenului pentru tranzacțiile imobiliare cu TVA de 9% , astfel încât cumpărătorii eligibili blocați de indisponibilitatea sistemelor ANCPI să nu piardă facilitatea fiscală, potrivit Economedia . Inițiativa legislativă vizează persoanele care îndeplinesc condițiile pentru achiziția unei locuințe cu TVA redusă de 9%, dar nu pot încheia tranzacțiile până la 31 iulie 2026 din cauza blocării sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce prevede proiectul de lege Proiectul AUR stabilește că livrarea locuințelor și autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare ar putea fi finalizate într-un termen suplimentar de cel mult 30 de zile calendaristice de la reluarea integrală, la nivel național, a sistemelor informatice necesare: operațiunilor de cadastru; publicității imobiliare; activității notariale. Context: atacul cibernetic și blocajul ANCPI Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul a fost inițiat de senatorii Niculina Stelea și Laurențiu Plăeșu și a fost elaborat în contextul atacului cibernetic anunțat de ANCPI la 15 iulie 2026, care a dus la indisponibilizarea sistemelor informatice ale instituției, inclusiv a aplicației e-Terra . AUR susține că atacul a avut loc cu aproximativ două săptămâni înainte de expirarea termenului-limită până la care tranzacțiile eligibile trebuie finalizate pentru aplicarea cotei reduse de TVA, ceea ce ar putea crea un blocaj administrativ cu efect direct asupra închiderii tranzacțiilor. [...]
Duma de Stat pregătește blocarea transferurilor și a vânzărilor de bunuri pentru rușii condamnați care stau în străinătate , printr-un pachet legislativ care obligă băncile să le taie accesul la aplicații și prevede restricții detaliate la tranzacțiile imobiliare, potrivit Meduza . Miza practică este una de reglementare cu efect economic direct: limitarea accesului la bani și la valorificarea activelor din Rusia pentru persoanele vizate. Deputații au aprobat amendamentele pentru lectura a doua a proiectului de lege privind „măsuri restrictive temporare” împotriva persoanelor aflate în afara Federației Ruse și care „se sustrag de la executarea pedepsei”. Proiectul se referă la cetățeni ruși condamnați atât în dosare penale, cât și în cauze administrative, iar scopul declarat al noilor reguli este asigurarea „inevitabilității pedepsei”. Pachetul din două proiecte a trecut de prima lectură în decembrie 2025, iar lectura a doua este programată pentru 22 iulie. Ce se schimbă pentru bănci și accesul la bani În varianta pentru lectura a doua, amendamentele cer explicit ca băncile să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site pentru persoanele vizate, astfel încât acestea să nu poată transfera fonduri. În versiunea anterioară, interdicția era formulată mai general, ca un blocaj al utilizării serviciilor de „banking la distanță” (servicii digitale de administrare a conturilor). Tot în text a fost introdus un mecanism de recuperare a cheltuielilor de judecată și a prejudiciilor din fonduri înghețate sau dintr-un cont special în care ar urma să fie direcționate veniturile celor care intră sub incidența legii. Acest punct nu exista în forma adoptată la prima lectură. Restricții mai dure la tranzacțiile imobiliare Amendamentele detaliază și interdicțiile privind operațiunile cu proprietăți. Dacă inițial se vorbea despre suspendarea înregistrării cadastrale sau a drepturilor asupra imobilelor, noua versiune prevede că Rosreestr (autoritatea de registru) trebuie să returneze documentele depuse fără a le analiza. Cine va gestiona registrul persoanelor vizate Administrarea registrului persoanelor „aflate în afara Federației Ruse și care se sustrag de la executarea pedepsei” nu va mai reveni procurorului general și adjuncților săi, ci Ministerului Justiției, potrivit amendamentelor aprobate. Când ar urma să intre în vigoare Inițial, intrarea în vigoare era prevăzută pentru 1 martie 2026. În forma pregătită pentru lectura a doua, termenul este schimbat: legile ar urma să se aplice din momentul publicării oficiale. [...]
Noul proiect al Legii salarizării schimbă regulile de plată pentru ture, sporuri și gărzi în sănătate , cu procente explicite pentru munca în weekend și sărbători, dar și cu o delimitare mai strictă între gărzile „obligatorii” și cele făcute peste normă, potrivit Economica . Cum se plătesc turele și munca în zile nelucrătoare Proiectul prevede că, în unitățile unde activitatea se desfășoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture (sau în două ture în sistem 12 cu 24) poate primi, în locul sporului de noapte, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în aceste ture. Pentru munca prestată în vederea asigurării continuității activității în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare , plata se face cu un tarif orar cu 30% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază. Proiectul mai precizează că munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber . Gărzi: diferențe între zile lucrătoare, weekend și tipul de gardă Pentru personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi de urgență în afara normei legale și a programului normal, în zilele lucrătoare , salarizarea se face cu tariful orar aferent salariului de bază . În același timp, tariful orar al gărzilor de monitorizare este stabilit la 75% din cel al gărzii de urgență. În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare , proiectul diferențiază: gărzi de urgență : tarif orar cu 20% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază; gărzi de monitorizare : se plătesc cu tariful orar aferent salariului de bază . Pentru medicii nominalizați să asigure asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu , perioada de „gardă la domiciliu” este plătită cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază, pentru numărul de ore în care asigură această gardă. Gărzi „obligatorii” și contract part-time pentru cele peste normă Proiectul introduce o separare explicită: gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal (stabilite prin regulamente specifice) sunt definite ca gărzi obligatorii . Pentru gărzile efectuate peste această durată , în vederea asigurării continuității asistenței medicale, medicii ar urma să încheie cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea din linia de gardă și să primească doar drepturile aferente activității prestate în gardă. Sporuri în funcție de condițiile de muncă și de amplasarea unității În funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea, proiectul enumeră categorii de sporuri pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar, acordate proporțional cu timpul lucrat: condiții deosebit de periculoase nivelul I : până la 50% din salariul de bază; condiții deosebit de periculoase nivelul II : până la 30% ; condiții periculoase : până la 15% ; condiții grele de muncă : 5% . Separat, personalul medical poate primi un spor de până la 15% pentru activitatea în unități sanitare aflate în localități izolate, la altitudine, cu acces dificil sau unde atragerea personalului se face cu greutate. Pentru unitățile de asistență socială/centre (cu sau fără cazare), proiectul prevede, în anumite condiții, inclusiv: spor de până la 40% pentru condiții deosebit de periculoase (în centre și unități cu anumite tipuri de pacienți/beneficiari, conform enumerării din proiect); spor de 5% pentru condiții grele de muncă; spor de până la 15% pentru unități din zone izolate/greu accesibile; pentru asistenții maternali profesioniști: până la 10% pentru al doilea copil dat în plasament și până la 5% pentru asigurarea continuității în muncă. În forma prezentată, proiectul fixează procente și mecanisme de plată care pot influența direct costurile cu personalul în spitale și unități medico-sociale, în special prin tratamentul distinct al gărzilor și prin majorările pentru munca în zile nelucrătoare. [...]
