Știri
Știri din categoria Legistație

Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în teren și pregătește schimbarea legislației pentru unitățile protejate autorizate, pe fondul acuzațiilor că unele entități ar fi folosit acest mecanism pentru a profita de facilități fiscale, potrivit Agerpres.
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a anunțat că a semnat un ordin prin care „echipe mixte de control sunt deja în teren” pentru verificarea unităților protejate autorizate. El a susținut că, până recent, nu a existat „niciun control real” asupra acestora, vorbind despre „zero controale”.
„Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc unitățile protejate autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Și vom schimba și legislația.”
Ministrul a indicat drept problemă principală lipsa capacității de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, afirmând că instituția ar fi avut „un singur om la Corpul de Control”, insuficient pentru supravegherea unui sistem în care ar exista „950.000” de beneficiari persoane cu dizabilități.
În plus, Manole a descris vulnerabilități în procedura de autorizare, susținând că în prezent nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate corect, fără confirmarea realității.
Potrivit ministrului, autorizația ar fi acordată pentru un sediu, însă activitatea s-ar putea desfășura și în alte locuri care nu sunt verificate, situație care „creează abuzuri și spațiu pentru abuzuri”. În acest context, el a spus că „legislația este prea slabă” și că va fi modificată.
„Practic, pe hârtie, totul poate arăta bine, poate arăta perfect, fără ca cineva să verifice realitatea. Mai mult, autorizația se dă pentru sediu dar activitatea se poate desfășura în alte locuri, care nu erau verificate.”
Conform legii, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.
Din informațiile disponibile în material nu rezultă un calendar pentru modificarea legislativă sau detalii despre forma viitoarelor schimbări; ministrul a indicat însă că verificările au început deja, iar intervenția normativă este în pregătire.
Recomandate

Primele proteste anunțate de SANITAS cresc presiunea pe Guvern să renegocieze proiectul noii legi a salarizării , într-un calendar strâns legat de un jalon din PNRR , potrivit Mediafax . Federația SANITAS spune că forma publicată a proiectului este „profund defavorabilă” angajaților din sănătate și asistență socială și avertizează că, pentru „mai mult de jumătate” dintre salariați, veniturile ar urma să fie plafonate sau chiar să scadă. Sindicaliștii susțin că varianta apărută public este „departe de angajamentele și principiile discutate” în negocierile cu reprezentanții Guvernului. „În loc să aducă majorări de venituri pentru angajații din sănătate și asistență socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariați, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea”, se arată în comunicatul SANITAS. Ce contestă SANITAS în proiect Pe lângă efectul asupra veniturilor, federația sindicală califică proiectul drept „inechitabil” și „incomplet”, afirmând că ar exista categorii de salariați omise și că diferența dintre ceea ce s-a negociat cu Ministerul Sănătății și forma prezentată public este „majoră și greu de explicat”. „Această lege este inechitabilă. Nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem. Mai mult, este o lege incompletă – există categorii de salariați care pur și simplu au fost omise.” Calendarul protestelor anunțate SANITAS anunță pregătirea unor acțiuni sindicale de protest în perioada imediat următoare: joi, 28 mai : pichet la Ministerul Muncii ; 3 iunie : acțiune în Piața Victoriei și pichet la Parlament . Federația cere retragerea proiectului „în forma actuală” și reluarea „imediată” a negocierilor, respingând argumentul că legea trebuie adoptată rapid pentru a nu se pierde bani din PNRR. „Dacă forma actuală a proiectului de lege a salarizării unitare nu este retrasă și corectată conform ultimei forme negociate cu sindicatele din sectorul public, vom fi cu toții în stradă.” Miza de reglementare: grila și termenul din PNRR Proiectul a fost prezentat luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru . Documentul prevede reașezarea salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale , cu coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027 . Intrarea în vigoare ar urma să fie la 1 ianuarie 2027 , iar salariile de bază și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR , cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026 , de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) . În acest context, escaladarea conflictului social poate complica calendarul de adoptare și poate forța Guvernul să revină la masa negocierilor înainte de trimiterea proiectului mai departe în procesul legislativ. [...]

CCR a validat cadrul legal pentru programul european SAFE , respingând contestația depusă de 53 de deputați, ceea ce menține în vigoare legea de aprobare a ordonanței care reglementează derularea instrumentului de înarmare la nivelul UE, potrivit Biziday . Judecătorii Curții Constituționale au respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate privind Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul modifică și completează cadrul de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 , care instituie Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, conform comunicării CCR citate de publicație. Sesizarea a fost depusă la CCR în 27 mai 2026 de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și neafiliați, iar, potrivit Digi24 (citat de Biziday), viza atât legea în ansamblu, cât și anumite dispoziții considerate ca depășind obiectul de reglementare al instrumentului SAFE. În sesizare erau indicate domenii precum: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); administrația publică locală; regimul juridic al funcției publice și Codul administrativ; achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Ce urmează: alte două sesizări încă pe rol Decizia de acum nu închide însă toate disputele constituționale legate de „ordonanța SAFE”. CCR mai are de dezbătut două sesizări distincte, care vizează ordonanța, nu legea de aprobare, potrivit informațiilor din articol: o sesizare formulată de Avocatul Poporului, care invocă adoptarea ordonanței fără avizul Consiliului Legislativ (consultativ, dar obligatoriu); o sesizare înaintată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care susține că ordonanța a fost adoptată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, deci cu atribuții limitate. [...]

Apple a acceptat să predea autorității antitrust din India situațiile financiare cerute, deblocând un dosar în care miza este nivelul amenzii calculat la cifra de afaceri globală , potrivit The Next Web . Compania a fost de acord pe 3 iunie să transmită documentele, după luni în care a încercat să limiteze accesul autorităților, în special la datele la nivel mondial. Pentru Apple, disputa nu a fost doar procedurală: în baza legii concurenței din India, actualizată în 2024, penalitățile pot fi calculate în funcție de cifra de afaceri globală, nu doar de veniturile realizate în India. Publicația notează că Apple a invocat riscul unei sancțiuni de până la 38 mld. dolari (aprox. 171 mld. lei), argument folosit de companie pentru a susține că autoritatea de reglementare își depășește atribuțiile. De ce contează: India poate ancora amenda în veniturile globale În timp ce pentru multe companii diferența dintre venituri locale și cifră de afaceri globală ar fi mai degrabă teoretică, pentru Apple ea poate schimba radical dimensiunea unei eventuale sancțiuni, având în vedere că veniturile din India reprezintă doar o mică parte dintr-un business global de sute de miliarde de dolari, potrivit aceleiași surse. Apple a refuzat anterior să se conformeze integral cererii Competition Commission of India (CCI) privind divulgări financiare detaliate, a susținut că datele globale ar trebui excluse și a escaladat disputa la Delhi High Court , încercând să oprească procedura înainte de o audiere finală. Instanța nu a încetinit demersul, ceea ce a dus la un blocaj: fondul acuzațiilor (abuz de poziție dominantă) a fost amânat de conflictul privind accesul la informații. Context: acuzația vizează regulile de plată din aplicații Cazul pornește de la concluziile unei investigații CCI din 2024, care a stabilit că Apple ar fi abuzat de poziția dominantă pe piața aplicațiilor pentru iPhone prin obligarea dezvoltatorilor să folosească propriul sistem de plăți în aplicație (achiziții în aplicație). Conduita este similară cu cea care a atras presiune de reglementare și în Uniunea Europeană și Statele Unite, însă dosarul din India a avansat mai lent. Ce urmează: decizia CCI și cuantumul sancțiunii Publicația arată că Delhi High Court a intermediat recent un compromis: Apple trebuie să coopereze, iar CCI nu poate emite o decizie înainte de 15 iulie. Acordul din 3 iunie este, practic, conformarea Apple la acest aranjament, prin predarea documentelor pe care încercase să le rețină. Predarea situațiilor financiare nu înseamnă că Apple admite acuzațiile de fond, dar acceptă dreptul autorității de a solicita datele necesare pentru a decide dacă sancționează compania și, mai ales, cu ce sumă. Miza rămâne calculul amenzii în raport cu cifra de afaceri globală, iar decizia și „numărul” asociat ei sunt așteptate după termenul de la mijlocul lunii iulie. [...]

China își extinde controlul legal asupra tranzacțiilor externe și crește riscul de conformare pentru investitori , printr-un set de reguli care intră în vigoare la 1 iulie și care pot obliga inclusiv la anularea unor tranzacții deja încheiate, potrivit The Jerusalem Post . Regulile, publicate de Consiliul de Stat (cabinetul Chinei), întăresc supravegherea asupra acordurilor externe care implică investitori chinezi, tehnologie, date și considerente de securitate națională. Un articol-cheie introduce obligativitatea obținerii unei autorizații pentru exportul de bunuri, tehnologii, servicii sau date asociate care sunt restricționate. Ce se schimbă: bază legală pentru anularea tranzacțiilor finalizate Noile reglementări oferă, pentru prima dată, o bază juridică „cuprinzătoare și formalizată” care permite Chinei să forțeze desfacerea unor tranzacții externe deja încheiate. Consecința directă este creșterea riscurilor de conformare pentru investitorii globali, mai ales în sectoare sensibile precum tehnologia și inteligența artificială (IA). Contextul imediat menționat este cazul în care Beijingul a cerut Meta să renunțe la achiziția startupului de IA Manus, pe motiv că ar fi încălcat legi privind investițiile externe, fără ca autoritățile să detalieze atunci încălcările. Control asupra tehnologiei, datelor și „transferului de talent” peste granițe Regulile vizează explicit și transferurile transfrontaliere de personal în domenii sensibile, fără aprobare, inclusiv prin trimiterea de specialiști, organizarea muncii în alte țări, furnizarea de îndrumare tehnică sau instruire peste granițe. În material este indicat că măsura țintește tipul de mutări asociate cu Manus, care și-ar fi transferat angajați și operațiuni în Singapore înainte de achiziția Meta — practică denumită „Singapore-washing”. În logica Beijingului, IA este tratată ca sector sensibil, relevant pentru securitatea națională, iar autoritățile încearcă să controleze ieșirile de tehnologie, proprietate intelectuală și talent. Puteri extinse pentru Consiliul de Stat și posibilitatea de contramăsuri comerciale Reglementările acordă Consiliului de Stat autoritatea de a derula evaluări de securitate pentru investiții externe sau transferuri de active care ar putea afecta securitatea națională și de a impune măsuri precum: obligarea investitorilor să vândă participații sau să înceteze investiția; amenzi pentru neconformare. Separat, Beijingul primește și pârghia de a interzice entităților străine să tranzacționeze cu China dacă țările lor de origine restricționează investițiile chineze. Exemplul din text: dacă guvernul SUA pune o companie tech chineză pe o listă de sancțiuni, China ar putea riposta blocând o achiziție „fără legătură” a unei firme americane asupra unei entități cu legături chineze. Regulile nu precizează ce tipuri de tranzacții sau transferuri de active ar fi interzise din considerente de securitate națională. Legătură cu alte măsuri: inclusiv interdicții de ieșire din țară Noile reguli vin după două decrete de securitate a lanțurilor de aprovizionare publicate în aprilie, care, potrivit materialului, permit impunerea de interdicții de părăsire a țării pentru angajați ai companiilor străine implicați în aplicarea sancțiunilor externe împotriva Chinei. Spre deosebire de legislația dezbătută în parlament, acele măsuri ar fi fost introduse fără avertisment și cu aplicare imediată, alimentând îngrijorări în comunitatea de afaceri străină din China. În ansamblu, analiștii citați în material apreciază că Beijingul își consolidează „trusa” legală de control al exporturilor pentru a contracara sancțiunile occidentale, a-și întări poziția în lanțurile globale de aprovizionare și a susține autosuficiența internă în bunuri critice și sectoare sensibile precum tehnologia. [...]

De la 1 iunie, plata concediilor medicale se schimbă astfel încât pierderea de venit din „prima zi neplătită” se limitează la o singură zi pe episod de boală, iar cinci categorii de pacienți sunt exceptate complet , potrivit HotNews , care citează date transmise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ce se schimbă operațional pentru angajați: „prima zi” se taie o singură dată pe episod Prima modificare vizează situațiile în care un pacient primește mai multe certificate de concediu medical succesive, pentru același episod de boală, fără nicio zi de întrerupere. Din 1 iunie, indemnizația se calculează prin diminuarea cu o singură zi , indiferent de câte certificate succesive au fost emise pentru același episod. Exemplul din articol: dacă o persoană primește trei certificate consecutive (câte două săptămâni fiecare) pentru o fractură, nu va fi plătită o singură zi de concediu medical, nu câte una pentru fiecare certificat. Până acum (după regulile aplicate de la 1 februarie), prima zi era neplătită pentru fiecare certificat în parte, chiar dacă era vorba despre același episod de boală. Cine primește din nou bani și pentru prima zi: 5 excepții Parlamentul a aprobat cinci categorii pentru care prima zi de concediu medical se plătește: pacienții incluși în programele naționale de sănătate (bolnavi cronici); pacienții internați în spital (spitalizare de zi sau spitalizare continuă); persoanele care îngrijesc pacienți cu afecțiuni oncologice; persoanele aflate în concediu de risc maternal; persoanele aflate în concediu de maternitate. De ce intră în vigoare acum și nu retroactiv Legea a fost adoptată de Parlament pe 22 aprilie și promulgată pe 15 mai. CNAS a decis aplicarea efectivă de la prima zi a lunii următoare promulgării , adică 1 iunie, motivând că multe certificate (în special pentru maternitate, risc maternal și programe naționale) se acordă lunar, pe perioade de 30/31 de zile, iar aplicarea retroactivă ar fi creat probleme de calcul. Context: măsura inițială și criticile Neplata primei zile de concediu medical pentru angajați a intrat în vigoare la 1 februarie, după ce fusese introdusă prin Ordonanță de Urgență adoptată în 30 decembrie. Măsura a venit pe fondul criticilor și al discuțiilor despre reducerea „concediilor fictive”, menționate în articol. HotNews notează că excepțiile au fost inițial propuse într-un proiect de ordonanță, dar au rămas blocate la nivel guvernamental, fiind ulterior promovate printr-un proiect de lege în Parlament. Nemulțumiri: „discriminare” și problema rămâne pentru restul pacienților ONG-urile de pacienți spun că excepțiile nu acoperă toate situațiile și vorbesc despre „discriminare”. Radu Gănescu (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice) descrie soluția ca un „compromis” până la o eventuală decizie a Curții Constituționale asupra sesizării Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea neplății primei zile. Cezar Irimia (Alianța Pacienților Cronici și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer) arată că, de exemplu, un bolnav de gripă care primește concediu de la medicul de familie nu este automat exceptat: prima zi se plătește doar dacă pacientul este internat sau are spitalizare de zi. În aceeași logică, pentru accidente sau fracturi, plata primei zile este legată de internare/spitalizare de zi, nu de consultația în ambulatoriu. „Nu este corectă decizia (...) pentru că este discriminatorie față de ceilalți pacienți (...) Fiecare pacient (...) ar trebui să aibă dreptul, prin lege, la concediu medical”. De ce contează Schimbarea reduce pierderea de venit pentru angajații care au nevoie de concedii medicale prelungite, dar acordate în mai multe certificate consecutive, și reintroduce plata primei zile pentru câteva categorii considerate vulnerabile. În același timp, pentru restul pacienților, prima zi poate rămâne neplătită, ceea ce menține presiunea și disputa de reglementare semnalată de organizațiile de pacienți. [...]

Deși a fost anulată în primă instanță, HG nr. 295/2025 privind REGES rămâne aplicabilă , pentru că instanța a respins cererea de suspendare, iar hotărârea de anulare nu este definitivă, potrivit unei analize publicate de Economica , semnată de avocatele Sonia Bălănescu și Cosmina Mieilă (D&B David și Baias). Decizia Curții de Apel Constanța este relevantă pentru companii prin efectul imediat: simpla pronunțare a soluției în primă instanță nu oprește aplicarea hotărârii de Guvern, în lipsa unei suspendări și înainte ca anularea să rămână definitivă. Cu alte cuvinte, angajatorii nu pot trata actul ca ieșit din vigoare doar pentru că există o soluție de anulare pe fond, nedefinitivă. Ce arată minuta instanței, la acest moment Potrivit minutei, instanța a decis două lucruri distincte: a respins cererea de suspendare a HG nr. 295/2025; a admis acțiunea principală și a dispus anularea hotărârii de Guvern în ansamblul său. La data redactării analizei, hotărârea nu era motivată și nici publicată, iar informațiile disponibile proveneau exclusiv din minută. Termenele de recurs și incertitudinea procedurală Conform minutei, hotărârea este susceptibilă de recurs: în termen de 5 zile, pentru soluția privind suspendarea; în termen de 15 zile, pentru soluția asupra acțiunii în anulare. Autoarele notează că, la o verificare pe portalul instanțelor, nu rezulta înregistrarea unei căi de atac la acel moment. În spațiul public au apărut însă informații potrivit cărora recursul ar fi fost declarat și ar urma să fie soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar aceste date trebuie tratate cu rezervă până la confirmare oficială. De ce contează motivarea: ce poate schimba pentru angajatori Motivarea hotărârii este importantă din două motive, potrivit analizei: va indica motivele de nelegalitate reținute de instanță (de la vicii de competență și probleme de procedură până la încălcarea normelor de tehnică legislativă sau depășirea cadrului legal); va arăta dacă deficiențele pot fi corectate relativ rapid printr-o nouă intervenție normativă sau dacă sunt probleme mai profunde, care afectează concepția reglementării. Ce nu se schimbă, chiar dacă anularea rămâne definitivă Chiar și în ipoteza unei anulări definitive, nu dispare obligația angajatorilor de a ține evidența salariaților, deoarece aceasta are un temei legal mai larg, inclusiv în Codul muncii. Ce se poate modifica este „cadrul concret” de îndeplinire a obligației: regulile de operare, procedura, termenele și mecanismul tehnic aplicabil în REGES. În concluzie, mesajul practic pentru companii este unul de conformare: până la o clarificare judiciară finală, în lipsa unei suspendări, HG nr. 295/2025 trebuie considerată în continuare aplicabilă, iar angajatorii ar trebui să urmărească recursul și motivarea, fără decizii pripite sau relaxare nejustificată. [...]