Știri
Știri din categoria Legistație
De la 1 iulie 2026, toate amenzile rutiere calculate în puncte cresc automat, după majorarea salariului minim brut, ceea ce ridică valoarea punctului-amendă și, implicit, costul contravențiilor pentru șoferi și firme, potrivit Adevărul.
Miza este una de reglementare cu efect financiar direct: nu se schimbă Codul rutier, dar se aplică formula legală care leagă punctul-amendă de salariul minim. Salariul minim brut pe economie crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, iar un punct-amendă reprezintă 5% din această valoare. Astfel, punctul-amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,50 lei în prezent.
Reprezentanții Poliției Române au confirmat că noua valoare se aplică începând cu 1 iulie 2026, astfel că orice contravenție constatată după această dată va fi sancționată la noile niveluri.
Creșterea punctului-amendă se reflectă în toate cele cinci clase prevăzute de Codul rutier, în funcție de gravitatea abaterii și numărul de puncte-amendă:
Majorarea nu vine dintr-o modificare a legislației rutiere, ci din mecanismul de calcul prevăzut de lege. Conform articolului 98 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002, punctul-amendă este echivalentul a 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern.
Recomandate
De la 1 iulie 2026, amenzile rutiere cresc odată cu salariul minim , după ce punctul de amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,5 lei, potrivit Economedia . Majorarea înseamnă un avans de aproximativ 6,8% al valorii de referință folosite la calculul sancțiunilor contravenționale din trafic. Punctul de amendă este definit ca 5% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește în baza HG nr. 146/2026 la 4.325 lei pe lună, de la 4.050 lei, ceea ce împinge automat în sus și cuantumul amenzilor. Ce amenzi rezultă pentru depășirea vitezei Cu punctul de amendă la 216,25 lei, sancțiunile pentru depășirea limitei legale de viteză sunt: 10–20 km/h peste limită: între 432,5 lei și 648,75 lei (2–3 puncte-amendă); 21–30 km/h peste limită: între 865 lei și 1.081,25 lei (4–5 puncte-amendă); 31–40 km/h peste limită: între 1.297,5 lei și 1.730 lei (6–8 puncte-amendă). De ce contează: Guvernul nu mai „îngheață” punctul de amendă În anii anteriori, Guvernul a intervenit repetat prin acte normative pentru a menține punctul de amendă sub nivelul rezultat din formula legală, astfel încât creșterea salariului minim să nu se traducă automat în sancțiuni mai mari. De la 1 iulie 2026, această abordare nu mai este aplicată, iar amenzile cresc direct odată cu salariul minim. Schimbare operațională: unde se dau testele pentru reducerea suspendării Brigada Rutieră anunță și o modificare de procedură: testele pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului nu se mai susțin la sediile Poliției rutiere, ci la serviciile publice comunitare ( DRPCIV ). Condițiile pentru recăpătarea permisului suspendat rămân neschimbate: testul trebuie promovat, șoferul trebuie să aibă permis de cel puțin un an și să nu aibă amenzi contravenționale rutiere neplătite. [...]
ONJN spune că a declanșat controale pe ultimii cinci ani fiscali și a început proceduri de recuperare a unor diferențe de taxe , după ce un raport de follow-up al Curții de Conturi a confirmat măsurile de remediere pentru deficiențele din activitatea aferentă anului 2024, potrivit Economica , care citează Agerpres. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) , Vlad Cristian Soare, susține că deficiențele identificate „sunt fie remediate, fie în curs de remediere” și că raportul public confirmă măsurile prezentate anterior de instituție. Controale și recuperări: miza fiscală a verificărilor În zona operatorilor „land-based” (în locații fizice), ONJN afirmă că a declanșat controale pentru ultimii cinci ani fiscali, cu obiectivul de a verifica diferențele constatate de Curtea de Conturi și de a recupera sumele aferente. Separat, instituția spune că a demarat un control privind „manipulările GGR” (venitul brut din jocuri de noroc) efectuate de unii operatori de jocuri de noroc online, pentru a identifica tranzacții suspecte și eventuale distorsiuni în raportări. Un punct sensibil rămâne diferența estimată de taxă de autorizare de 116,019 milioane de lei pentru operatorii de slot-machine, sumă despre care ONJN spune că ar fi rezultat dintr-o interpretare a legii după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023 , „nu dintr-o fraudă”. Instituția afirmă că, în mandatul actual, au fost începute procedurile pentru recuperarea diferențelor constatate. Supravegherea online și piața neagră: acces la date și ordine de eliminare Pentru jocurile de noroc la distanță, ONJN afirmă că are acces la serverele „în oglindă” ale tuturor organizatorilor și la 12 rapoarte aferente fiecărei platforme de joc. Împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, Oficiul dezvoltă un sistem de analiză a metadatelor din rapoarte, astfel încât tranzacțiile suspecte și manipulările GGR să poată fi identificate în timp real. Pe combaterea pieței negre, ONJN spune că a introdus peste 300 de site-uri pe „lista neagră”, iar numărul total ar fi depășit între timp 1.100. Instituția mai afirmă că a actualizat lista furnizorilor de servicii și a modificat legislația pentru a putea emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, cu o rată de conformare de 98%, și că urmează să lanseze un sistem automat de detecție și raportare. Autoexcludere și prevenție: finanțări și blocaj legislativ pentru extindere În domeniul prevenirii și tratării adicției asociate jocurilor de noroc, ONJN anunță lansarea Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, cu finanțări totale de 5 milioane de euro . Pe autoexcludere, instituția susține că gestionează o bază de date unică, criptată, care funcționează în timp real, dar precizează că legislația actuală nu permite extinderea sistemului ONJN la operatorii de jocuri de noroc la distanță, care sunt reglementați separat. Pentru extindere, ONJN spune că a propus în ianuarie 2026 un proiect de ordonanță de urgență, aflat în transparență decizională la Ministerul Finanțelor și avizat, potrivit instituției, de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Economic și Social. Totodată, ONJN a încheiat la 9 februarie 2026 un protocol cu ICI pentru digitalizarea completă a autoexcluderii, prin scanarea actului de identitate și verificare biometrică folosind camera telefonului; implementarea completă este condiționată de adoptarea ordonanței. [...]
Blocajul din Camera Deputaților pe „legea anti-dezinformare” reaprinde discuția despre obligații pentru platforme și autorități , după ce un atac asupra unei ambulanțe a fost pus pe seama unui videoclip viral, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, îi cere președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , să introducă pe ordinea de zi proiectul de lege împotriva dezinformării, depus în 2025. Miruță susține că proiectul „a trecut tacit de Senat” și este „blocat la Camera Deputaților”. În mesajul public, ministrul leagă urgența adoptării de un incident din județul Cluj, unde o ambulanță aflată în misiune ar fi fost atacată după ce oamenii ar fi crezut un clip de pe TikTok care o prezenta drept „ambulanța neagră” care „fură copii”. Miruță afirmă că dezinformarea a depășit zona online și a ajuns să producă violență în lumea reală. Ce propune Miruță ca direcție de reglementare Miruță argumentează că mecanismele actuale de reacție punct cu punct (sesizări individuale către ANCOM sau CNA) nu pot ține pasul cu volumul conținutului online și cu modul în care acesta este amplificat. El susține că răspunsul ar trebui să fie unul „tehnic”, bazat pe instrumente moderne, inclusiv „algoritmi” care să contracareze distribuirea dezinformărilor, dar „fără să atingem libertatea de exprimare”. Totodată, îi propune lui Grindeanu ca proiectul să fie adoptat și amendat ulterior „împreună”, astfel încât să devină o inițiativă asumată de întregul Parlament. Contextul incidentului: clip viral și reacții instituționale În materialul citat este menționat un videoclip dezinformator despre „ambulanța neagră” care s-a viralizat pe TikTok, strângând aproape 800.000 de vizualizări și fiind distribuit de peste 6.000 de ori. G4Media notează că dezinformarea „pare că a stat la baza” atacului asupra unui echipaj medical chemat în Recea Cristur, unde ambulanța a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, iar șoferul a fost rănit la ochi și a fost operat, informație atribuită dejeanul.ro. În același context: Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit duminică știrile false, potrivit articolului; Ministerul Sănătății a condamnat atacul și a cerut „fermitate maximă” instituțiilor competente, citându-l pe ministrul interimar Cseke Attila; Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis că au început verificări și a fost deschis un dosar penal, avertizând asupra riscurilor răspândirii de informații false despre ambulanțe și servicii de urgență. De ce contează pentru mediul economic și operațional Din perspectiva impactului de reglementare, solicitarea readuce în prim-plan posibilitatea unei intervenții legislative care ar putea schimba modul în care statul și platformele online gestionează conținutul considerat dezinformator, inclusiv prin instrumente tehnice și proceduri care, în forma finală, ar trebui să fie compatibile cu libertatea de exprimare. Pe termen scurt, miza imediată rămâne una procedurală: dacă proiectul va fi sau nu pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și ce amendamente ar putea apărea în procesul parlamentar. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre conținutul concret al proiectului de lege. [...]
Președintele Nicușor Dan cere reexaminarea legii care dublează cota de împușcare a urșilor , invocând lipsa unor garanții de control „în timp real” și a unui mecanism aplicabil în teren, într-un domeniu cu efecte ireversibile asupra unei specii strict protejate, potrivit HotNews . Legea adoptată de Parlament pe 24 aprilie permite împușcarea a 859 de urși bruni în 2026 și 2027, dublu față de cotele de prevenție existente, iar pe lângă această cotă ar mai putea fi omorâți încă 110 urși din cota de intervenție, a relatat site-ul de investigații Snoop la momentul adoptării. Demersul vine după ce, pe 24 iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea șefului statului și a decis că actul normativ este constituțional, inclusiv din perspectiva dreptului la un mediu sănătos și a obligației statului de a proteja mediul și echilibrul ecologic. Miza: control și trasabilitate, nu doar o cotă numerică În cererea de reexaminare , președintele arată că legea urmărește un „obiectiv legitim și esențial” – protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși –, dar susține că tocmai importanța acestui obiectiv impune un mecanism care să fie simultan eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei. Nicușor Dan cere ca recoltarea preventivă să prioritizeze exemplarele „habituate”, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile. Totodată, șeful statului avertizează că „o cotă numerică” nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. Aceleași cote pentru 2026 și 2027, fără evaluare intermediară Un alt punct criticat este stabilirea acelorași cote pentru ambii ani (2026 și 2027) „fără o evaluare obligatorie intermediară”, ceea ce, în viziunea președintelui, riscă să transforme o decizie justificată la un moment dat într-un „automatism administrativ”. În argumentație, Nicușor Dan arată că situația populației de urs se poate modifica într-un singur an prin recoltări legale, mortalitate naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri, iar conflictul om–urs și eficiența măsurilor neletale pot evolua semnificativ. Propunerea: registru electronic național și sancțiuni explicite Președintele reclamă și absența unui mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor și cota rămasă disponibilă, avertizând că, în lipsa unui astfel de control, depășirea plafonului nu mai poate fi „reparată” după ce s-a produs. În cererea de reexaminare, el propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. De asemenea, cere ca legea să prevadă explicit consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false, inclusiv în ceea ce privește răspunderea autorului recoltării și a personalului tehnic care coordonează sau validează operațiunea. Ce urmează Prin trimiterea la reexaminare, legea revine în Parlament, care trebuie să decidă dacă o modifică în sensul observațiilor președintelui sau o menține în forma adoptată. [...]
Amendamentul PSD la legea ANI riscă să blocheze reforma cerută în PNRR , pe fondul unei dispute de constituționalitate care poate ajunge rapid la Curtea Constituțională , potrivit HotNews . Doi foști judecători CCR, Tudorel Toader și Augustin Zegrean, au opinii opuse despre prevederea care ar duce la încetarea mandatului pentru aleși aflați în funcție, chiar dacă decizia definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese vizează un mandat anterior. Miza: o lege din PNRR și riscul unei contestări la CCR Legea de reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) este un jalon în PNRR și are asociată o valoare de 770 de milioane de euro (sumă menționată de sursă). În acest context, amendamentul introdus de PSD a devenit punctul de blocaj politic și juridic: proiectul a fost respins săptămâna trecută în Senat (for decizional), după ce USR și PNL au refuzat să îl susțină din cauza acestei prevederi. Proiectul a fost redepus, iar la comisia juridică din Camera Deputaților PSD a reintrodus, cu voturile AUR, un amendament similar. Inițiativa a trecut de plenul Camerei Deputaților și a ajuns din nou la Senat, unde urmează să fie dezbătută miercuri. Ce spune amendamentul și de ce e controversat Amendamentul vizează situațiile în care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese pronunțată înainte ca noua lege să intre în vigoare. În această variantă, persoanele aflate deja în funcție ar urma să își piardă mandatul, chiar dacă faptele/constatarea privesc un mandat anterior. În discuția publică, tema a fost asociată și cu cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, însă prevederea ar avea aplicare mai largă, în funcție de câte cazuri se încadrează. Argumentele pro: „lege civilă, nu retroactivează” Tudorel Toader susține că forma actuală „nu are probleme de constituționalitate”, argumentând că este vorba despre o lege civilă, iar legile civile „nu retroactivează”, spre deosebire de legea penală mai favorabilă. În logica sa, noua prevedere s-ar aplica după intrarea în vigoare a legii, asupra persoanelor care, la acel moment, sunt în funcție și au deja o „antecedență” (o incompatibilitate sau un conflict de interese constatat definitiv). Toader invocă și faptul că ANI ar fi indicat existența a „203” astfel de cazuri. Tot el formulează și o justificare de oportunitate administrativă: „Statul n-are nevoie să țină în funcții publice oameni despre care s-a dovedit că au sfidat legea, adică fiind în incompatibilități sau în conflicte de interese.” Argumentele contra: „absolut neconstituțională”, invocând art. 15 din Constituție Augustin Zegrean respinge amendamentul, pe care îl numește „absolut neconstituțional”, și susține că o astfel de soluție „îi dă afară pe toți «Fritzii»”. El invocă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Zegrean contestă ideea că încetarea mandatului ar fi doar o „consecință legală” și nu o sancțiune, argumentând că la momentul apariției deciziei definitive „nu există sancțiunea asta”. În plus, avertizează că, dacă legea trece în forma actuală, ar urma să fie atacată la CCR. Ce urmează: scenarii de sesizare a CCR și rolul președintelui Potrivit unor surse din USR citate de HotNews, dacă amendamentul nu este eliminat în comisia juridică a Senatului (ședință programată miercuri la ora 12:00), senatorii USR nu ar vota proiectul nici în plen și iau în calcul atacarea legii la Curtea Constituțională. Sesizarea CCR pe o lege adoptată poate fi făcută cu semnăturile a 50 de deputați sau 25 de senatori; USR are 40 de deputați și 19 senatori, conform aceleiași surse. După adoptarea în Parlament, când ajunge la președinte, Nicușor Dan are, potrivit articolului, trei opțiuni: promulgarea legii, retrimiterea în Parlament sau sesizarea Curții Constituționale. [...]
Aplicarea suspendării permisului pentru amenzi neplătite riscă să fie amânată , din cauza blocajului politic și juridic apărut după demiterea Guvernului Bolojan și a acțiunilor în instanță inițiate de PSD, potrivit Profit . Măsura era prevăzută într-o ordonanță de urgență publicată pe 24 februarie și ar fi trebuit să intre în vigoare la 25 august, însă lipsește încă hotărârea de Guvern cu normele de aplicare. Ce prevede măsura și de ce contează Ordonanța stabilește că neachitarea amenzilor de circulație poate duce la suspendarea temporară a dreptului de a conduce , ca instrument de presiune pentru recuperarea datoriilor către bugetele locale. Suspendarea ar urma să intervină după 90 de zile de la neplată, iar durata ei s-ar calcula proporțional cu suma restantă , la un raport de o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei neachitați (fără a lua în calcul fracțiunile de zi). În plus, actul normativ introduce o condiție suplimentară: eliberarea permisului după expirarea suspendării nu ar mai fi posibilă fără achitarea obligațiilor restante către bugetul local (amenzi contravenționale aplicate ca șofer). Unde s-a blocat implementarea: normele metodologice Deși ordonanța prevedea că Guvernul trebuie să adopte în 60 de zile normele metodologice (prin hotărâre de Guvern), acest pas nu a fost făcut până la 5 mai, data la care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Normele ar fi trebuit să detalieze, între altele, responsabilitățile: autorităților fiscale locale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, precum și mecanismul de schimb automat de date între sistemele informatice ale acestora, necesar pentru aplicarea efectivă a suspendării (inclusiv modificarea, revocarea și încetarea măsurii). Disputa PSD–Guvern și efectul de calendar În contextul interimatului prelungit, PSD a atacat la Curtea de Apel București 11 hotărâri de Guvern și a cerut suspendarea lor, invocând că Guvernul Bolojan nu ar mai fi avut dreptul constituțional să le adopte, după avize negative ale Consiliului Legislativ (condus de Florin Iordache, potrivit sursei). În aceste condiții, Profit notează că este „greu de crezut” că un nou Guvern va putea fi învestit de Parlament până în septembrie (când aleșii reiau sesiunea de toamnă), ceea ce pune sub semnul întrebării adoptarea în august a hotărârii necesare pentru ca măsura să poată funcționa la termenul indicat în ordonanță. Executivul ar urma să declare recurs împotriva deciziilor Curții de Apel București și susține că, doar dacă instanța îi va da dreptate, noile prevederi ar putea fi aplicate mai rapid. Ce se schimbă față de regulile anterioare Separat de mecanismul suspendării pentru amenzi neachitate, ordonanța modifică și condiția pentru reducerea cu o treime a perioadei de suspendare (la cererea titularului). Dacă anterior era suficientă dovada achitării amenzii care a generat suspendarea, noua formulare condiționează reducerea de plata tuturor obligațiilor provenite din amenzi contravenționale datorate bugetului local de la domiciliu (cu o excepție pentru cei fără domiciliu în România, care ar prezenta dovada plății doar a amenzii relevante). În ansamblu, miza imediată este una de aplicare: fără normele metodologice și fără un calendar politic previzibil, măsura riscă să rămână, cel puțin temporar, la nivel de prevedere fără mecanism operațional. [...]
