Știri
Știri din categoria Legistație
Intensificarea verificărilor asupra dobândirii cetățeniei române crește riscul de anulare sau retragere, cu efecte directe asupra drepturilor persoanei și cu termene scurte de contestare în instanță, potrivit unei analize publicate de Economica. În practică, autoritățile au declanșat acțiuni administrative și judiciare în cazuri cu suspiciuni de fraudă, declarații neconforme sau documente neautentice, inclusiv pe filiera certificatelor de naștere românești transcrise.
Regimul juridic este stabilit de Legea nr. 21/1991, iar pierderea cetățeniei nu este o măsură „la discreție”, ci una care presupune verificarea strictă a condițiilor legale. Miza, din perspectivă de reglementare, este că procedurile pot duce la pierderea calității de cetățean român, iar apărarea depinde de legalitatea actelor, probele folosite și respectarea dreptului la apărare.
Analiza diferențiază între retragerea cetățeniei (instituție prevăzută expres de lege) și anularea cetățeniei (care nu este consacrată ca instituție juridică autonomă în Legea 21/1991, dar apare în practică în controlul de legalitate al actelor administrative sau în situații juridice speciale).
Pe scurt:
Un exemplu menționat pentru anulare este situația în care un copil nu ar fi dobândit valabil cetățenia ca urmare a efectelor juridice ale anulării adopției, caz în care actul de acordare își pierde temeiul legal.
Cazurile de retragere sunt „limitative”, potrivit Legii nr. 21/1991. În esență, retragerea poate interveni, între altele, dacă:
Procedural, retragerea poate fi declanșată din oficiu sau la sesizare scrisă. Persoana vizată și autorul sesizării sunt citați și audiați de Comisia pentru Cetățenie, care întocmește un raport motivat, iar dacă sunt îndeplinite condițiile, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie emite ordinul de retragere.
Ordinul poate fi contestat în 15 zile de la comunicare la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Un element important: retragerea nu se aplică persoanelor care au dobândit cetățenia română prin naștere, legea consacrând caracterul intangibil al acestui mod de dobândire.
Din momentul rămânerii definitive a măsurii, persoana nu mai beneficiază de drepturile și obligațiile conferite de calitatea de cetățean român, inclusiv drepturile politice și protecția statului român. În același timp, analiza arată că pierderea cetățeniei produce efecte de la data emiterii ordinului de retragere, fără a afecta drepturile dobândite anterior în mod legal.
În cazul retragerii, efectele operează, de regulă, pentru viitor, ca sancțiune administrativă. În cazul anulării, efectele sunt corelate cu constatarea nelegalității actului administrativ.
Controlul judecătoresc are rolul de a verifica legalitatea procedurii, respectarea dreptului la apărare și temeinicia motivelor. În contextul verificărilor extinse, analiza notează și existența unor plângeri penale pentru fals, uz de fals sau fraudă la lege, precum și solicitarea de verificări la nivelul autorităților de stare civilă și al altor instituții implicate în proceduri.
„Pierderea cetățeniei române trebuie să se întemeieze pe o interpretare strictă a normelor legale și pe respectarea deplină a procedurii administrative, având în vedere consecințele juridice asupra statutului persoanei”, a declarat Dr. Radu Pavel, avocat coordonator al societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
Pentru context suplimentar pe tema dobândirii cetățeniei, Economica trimite și la materiale ale casei de avocatură: Pavel, Mărgărit și Asociații și Pavel, Mărgărit și Asociații.
Recomandate
Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în teren și pregătește schimbarea legislației pentru unitățile protejate autorizate, pe fondul acuzațiilor că unele entități ar fi folosit acest mecanism pentru a profita de facilități fiscale, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a anunțat că a semnat un ordin prin care „echipe mixte de control sunt deja în teren” pentru verificarea unităților protejate autorizate. El a susținut că, până recent, nu a existat „niciun control real” asupra acestora, vorbind despre „zero controale”. „Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc unitățile protejate autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Și vom schimba și legislația.” De ce se schimbă regulile: controale insuficiente și autorizări „pe hârtie” Ministrul a indicat drept problemă principală lipsa capacității de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități , afirmând că instituția ar fi avut „un singur om la Corpul de Control”, insuficient pentru supravegherea unui sistem în care ar exista „950.000” de beneficiari persoane cu dizabilități. În plus, Manole a descris vulnerabilități în procedura de autorizare, susținând că în prezent nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate corect, fără confirmarea realității. Ce tip de abuzuri reclamă ministerul Potrivit ministrului, autorizația ar fi acordată pentru un sediu, însă activitatea s-ar putea desfășura și în alte locuri care nu sunt verificate, situație care „creează abuzuri și spațiu pentru abuzuri”. În acest context, el a spus că „legislația este prea slabă” și că va fi modificată. „Practic, pe hârtie, totul poate arăta bine, poate arăta perfect, fără ca cineva să verifice realitatea. Mai mult, autorizația se dă pentru sediu dar activitatea se poate desfășura în alte locuri, care nu erau verificate.” Context: ce sunt „unitățile protejate” Conform legii, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap. Din informațiile disponibile în material nu rezultă un calendar pentru modificarea legislativă sau detalii despre forma viitoarelor schimbări; ministrul a indicat însă că verificările au început deja, iar intervenția normativă este în pregătire. [...]
Guvernul propune să coboare pragul de intrare în insolvența persoanelor fizice la 10 salarii minime , într-un proiect pus în consultare publică care include și protecții pentru locuința familiei, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: acces mai larg la o procedură care, în forma actuală, rămâne greu de folosit pentru o parte dintre debitorii persoane fizice. Proiectul a fost lansat în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău , care spune că intenția este „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”. Ce se schimbă: prag mai mic și protecție pentru locuință Conform declarațiilor ministrului, una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la procedura de insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, pentru a permite intrarea în procedură a mai multor persoane aflate în dificultate. În același pachet, proiectul prevede măsuri de protecție a locuinței familiei, în condițiile în care aceasta este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii „să nu fie scoși din propria casă”, potrivit ministrului. Cui i se adresează și care este logica măsurii Ministrul mai afirmă că proiectul ar oferi acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare. Mesajul central este că procedura nu ar urmări „ștergerea” obligațiilor, ci transformarea lor în unele gestionabile. „Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, a transmis Irineu Darău, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce urmează În acest moment, proiectul de lege este în etapa de avizare și consultare publică. Antena 3 nu indică un calendar de adoptare sau data la care modificările ar putea intra în vigoare. [...]
Un proiect USR ar obliga firmele să factureze în lei la cursul BNR și să renunțe la „cursuri proprii” , o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt calculate prețurile pentru consumatori la bunuri și servicii afișate în euro sau în alte valute, potrivit Agerpres . Inițiativa, depusă de deputatul USR Cezar Drăgoescu, vizează modificarea și completarea Ordonanței privind protecția consumatorilor (OG 21/1992) . Miza este eliminarea costurilor suplimentare rezultate din conversii făcute la cursuri mai mari decât cel oficial, practică întâlnită, potrivit inițiatorului, la achiziții precum mașini, locuințe sau pachete turistice. Ce obligații noi ar apărea pentru operatorii economici Proiectul introduce o regulă unică pentru contractele în care prețul este exprimat în euro sau în altă monedă străină: factura către consumator ar trebui emisă în lei, la cursul BNR din ziua precedentă emiterii facturii. În plus, operatorilor economici le-ar fi interzis: să aplice marje, adaosuri, comisioane sau alte costuri suplimentare peste cursul oficial; să folosească, în practică, „cursuri proprii” la facturare, dacă prețul a fost afișat în valută. Drăgoescu a spus că proiectul extinde o inițiativă anterioară a USR, care viza conversia la cursul BNR pentru facturile emise de operatorii de telefonie mobilă cu prețuri afișate în euro. Implementare: informare la contract și actualizare în 90 de zile Potrivit inițiatorului, proiectul mai prevede ca operatorii economici să informeze consumatorii, la semnarea contractului, despre modul de calcul al facturilor. Pentru contractele deja în derulare, actualizarea ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Dacă operatorul nu o face voluntar, actualizarea s-ar aplica automat, conform declarațiilor citate. Cine ar controla și sancționa ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) ar urma să fie instituția responsabilă cu sancționarea operatorilor care nu respectă prevederile, potrivit aceleiași surse. [...]
În 2026, angajații cu program luni–vineri vor avea doar 11 zile libere legale , deși Codul muncii prevede 16 sărbători legale, pentru că 5 dintre acestea cad în weekend, potrivit zf.ro . Diferența contează direct în planificarea operațională a companiilor și în gestionarea resurselor umane, mai ales în sectoarele care lucrează continuu. Cum se „pierd” zilele libere în 2026 Din totalul de 16 zile de sărbătoare legală, doar 11 sunt în timpul săptămânii, ceea ce înseamnă că salariații care lucrează standard (luni–vineri) nu beneficiază efectiv de toate zilele nelucrătoare prevăzute de lege. În plus, în 2026 există și o suprapunere de sărbători: 1 iunie este atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii. Zilele libere rămase în 2026 (conform Codului muncii) Lista zilelor libere rămase în 2026, așa cum este prezentată în articol: 12–13 aprilie — Paște ortodox 1 mai — Ziua Muncii 1 iunie — Ziua Copilului 31 mai (duminică) — Rusalii; 1 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii 15 august — Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie — Sfântul Andrei 1 decembrie — Ziua Națională a României 25–26 decembrie — Crăciunul Obligațiile angajatorilor și riscul de amendă Pentru angajatorii ai căror salariați lucrează în zile de sărbătoare legală, legislația impune compensații: timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Nerespectarea obligației de compensare poate atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, conform aceleiași surse. [...]
Amenzile pentru grătarul făcut neglijent în curte pot ajunge la 2.500 de lei , potrivit Antena 3 CNN , care amintește că, de Paște 2026, activitatea nu este interzisă în spațiul propriu, dar poate fi sancționată dacă sunt încălcate reguli de siguranță sau dacă vecinii sunt deranjați. Publicația notează că, în România, grătarul în curte este permis, însă se aplică sancțiuni atunci când sunt încălcate norme precum cele de prevenire a incendiilor, prevăzute de Legea 307/2006 . În practică, riscul de amendă apare mai ales când focul este făcut în condiții nepotrivite sau prea aproape de elemente care pot lua foc. Conform materialului, focul deschis (inclusiv grătarul) trebuie amplasat la o distanță sigură față de construcții, garduri ori alte materiale inflamabile. De asemenea, este recomandat să nu fie aprins în condiții de vânt puternic sau în apropierea vegetației uscate, situații care pot favoriza extinderea rapidă a focului. O altă cerință menționată este supravegherea permanentă a focului și stingerea completă la final. Nerespectarea acestor reguli poate atrage sancțiuni de până la 2.500 de lei, mai arată sursa. Pe scurt, pentru a reduce riscul de amendă, regulile indicate în articol vizează în principal: amplasarea grătarului la distanță sigură de construcții, garduri și materiale inflamabile; evitarea aprinderii focului pe vânt puternic; evitarea zonelor cu vegetație uscată în apropiere; supravegherea permanentă a focului; stingerea completă a focului la final. În același context, articolul include și un exemplu din afara României: o universitate din centrul Chinei a lansat un program de studii dedicat exclusiv grătarului, pentru profesionalizarea domeniului. Programul este oferit de Yueyang Open University (provincia Hunan), în colaborare cu Asociația de Barbecue din Yueyang, iar studenții ar urma să învețe atât selecția cărnii și a sosurilor, cât și elemente de management al restaurantelor. [...]
USR a depus în Parlament un proiect care ar elimina amenda pentru lipsa permisului și talonului în format fizic , potrivit Wall-Street.ro . Inițiativa îi aparține deputatului USR Alexandru Dimitriu și vizează situațiile în care șoferul nu poate prezenta documentele la control, deși acestea pot fi verificate în bazele oficiale de date. În forma actuală a regulilor, neprezentarea permisului și a certificatului de înmatriculare (talonul) este contravenție și se sancționează cu amendă între 432,50 și 648,75 de lei, conform informațiilor din articol. Propunerea pleacă de la ideea că, în contextul digitalizării, Poliția Rutieră poate verifica rapid dacă un șofer are drept de a conduce și dacă vehiculul are documente valabile. „Neprezentarea acestora este calificată drept contravenţie. Consider că această sancţiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administraţiei publice şi este disproporţionată în raport cu scopul legitim urmărit de lege - acela de a proteja siguranţa rutieră", a declarat deputatul USR. Proiectul ar modifica și completa Codul rutier astfel încât obligația de prezentare să fie considerată îndeplinită „dacă datele aferente pot fi verificate de către poliţistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”. Articolul mai arată că, în prezent, polițistul poate alege să aplice avertisment, însă această opțiune ține de aprecierea agentului și nu este prevăzută explicit ca regulă generală în Codul rutier. În argumentația citată, sancționarea pentru lipsa documentelor fizice este descrisă ca necorelată cu siguranța rutieră și ca o posibilă sursă de sancțiuni inutile, în condițiile în care autoritățile au mijloace tehnice de verificare. Totodată, materialul precizează că rămâne recomandat ca șoferii să aibă asupra lor acte de identificare și documentele mașinii, inclusiv pentru situații precum un incident rutier. [...]
