Știri
Știri din categoria Legistație
Senatul a înăsprit și a detaliat condițiile pentru angajarea străinilor, prin amendamente la OUG 32/2026 care schimbă direct obligațiile angajatorilor și ale agențiilor de plasare, inclusiv prin reguli noi legate de autorizare și sancțiuni, potrivit Agerpres.
Ordonanța reglementează condițiile de înregistrare și autorizare, drepturile și obligațiile angajatorilor care încadrează străini în România, precum și autorizarea, funcționarea, supravegherea și controlul agențiilor de plasare. Un element central este mutarea procedurilor în online: angajatorii și agențiile de plasare trebuie să se înregistreze și să fie autorizați prin platforma electronică WorkinRomania.gov.ro, iar condițiile de autorizare diferă în funcție de tipul solicitantului, ocupația și calificarea lucrătorului străin și modalitatea de recrutare.
Actul normativ introduce noi tipuri de vize de lungă ședere pentru angajare:
Totodată, ordonanța prevede cererea unică pentru vizele de lungă ședere de angajare, depusă prin aceeași platformă, concomitent cu eliminarea avizelor de angajare și a avizelor de detașare.
Senatorii au modificat și completat ordonanța aflată deja în vigoare, inclusiv pe zona de definire a nevoilor din piață și de responsabilități financiare.
Lista ocupațiilor deficitare va fi elaborată și actualizată semestrial (sau ori de câte ori este necesar), pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Muncii, în urma nevoilor identificate la nivel național și județean de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. În proces sunt luate în considerare informații de la Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări și este prevăzut avizul consultativ al Consiliului Economic și Social (în forma inițială erau menționate consultări cu partenerii sociali).
Un amendament introduce o excepție prin care un angajator poate încheia contracte de muncă cu un număr de străini care depășește numărul mediu de salariați din anul anterior, dacă îndeplinește cumulativ condiții precum:
Pe zona agențiilor de plasare, Senatul a introdus excepții de la obligația de a suporta cheltuielile de întoarcere a străinului în țara de origine, în anumite situații, inclusiv când agenția a prezentat cel puțin două oferte conforme în 90 de zile, iar străinul le-a refuzat nejustificat (refuz consemnat în scris și notificat către ANOFM și IGI), respectiv când contractul individual de muncă încetează de drept la expirarea duratei determinate.
În plus, pentru contravenții, amenzile vor fi aplicate pentru fiecare lucrător străin plasat, ceea ce poate crește semnificativ expunerea financiară a firmelor în caz de nerespectare.
Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională, astfel că forma finală a modificărilor poate fi ajustată în etapa următoare a procesului legislativ.
Recomandate
Proiectul „anti-ONG” votat în Senat riscă să blocheze finanțarea și să aducă sancțiuni dure pentru organizații , prin obligarea publicării identității donatorilor peste un prag de 5.000 de lei, sub amenințarea suspendării activității și a dizolvării, potrivit News . Comunitatea Declic spune că a strâns peste 30.000 de semnături în câteva zile și cere Camerei Deputaților să respingă proiectul. Ce schimbă proiectul și ce sancțiuni introduce Inițiativa legislativă L233/2026, inițiată de 55 de parlamentari AUR și adoptată în Senat cu sprijinul PSD, ar impune asociațiilor și fundațiilor să declare public identitatea finanțatorilor care au contribuit cu peste 5.000 de lei. Pentru neconformare, proiectul prevede o escaladare a sancțiunilor: suspendarea activității ONG-ului; dizolvarea automată, dacă organizația „persistă” în neîndeplinirea obligației. Miza: finanțarea și capacitatea de a livra servicii Declic susține că publicarea numelor donatorilor ar putea expune persoane care sprijină ONG-uri active în domenii sensibile (de exemplu, anticorupție, protecția mediului sau egalitate de gen), iar scopul real ar fi descurajarea și intimidarea. „Scopul acestei legi nu este transparenţa. Este intimidarea”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Respingeţi legea anti-ONG!”. În același registru, organizația „Salvați Copiii” România avertizează că efectul „cel mai semnificativ” nu ar fi creșterea transparenței fiscale (care „există deja”), ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și o încărcare administrativă „abuzivă și disproporționată”. Organizația mai susține că măsura ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili și familiilor în dificultate și ar putea expune România la „un risc real de procedură de infringement ” (procedură UE pentru încălcarea dreptului european). Context legislativ și ce urmează în Parlament Potrivit informațiilor din articol, proiectul a trecut de Senat în pofida mai multor avize negative, inclusiv de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, în timp ce Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil. Legea urmează să ajungă la Camera Deputaților , care este for decizional în acest caz. Președintele Nicușor Dan a criticat proiectul, apreciind că ar inhiba sprijinul cetățenilor pentru ONG-uri și că prevederile privind publicarea identității finanțatorilor și dizolvarea de drept sunt disproporționate; el a sugerat invitarea organizațiilor reprezentative ale societății civile la dezbaterile din Camera decizională. USR a anunțat că a votat împotrivă, iar AUR a transmis că proiectul ar fi „un prim pas important pentru creșterea transparenței”. [...]
UDMR vrea să schimbe regulile de pensionare prin cumularea vechimii realizate în sisteme diferite, o modificare care ar putea facilita reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele cu cariere „mixte”, potrivit Mediafax . Proiectul este la Senat , prima Cameră sesizată, iar inițiatorii au cerut dezbaterea în procedură de urgență. În forma actuală, legea pensiilor impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem (de exemplu, doar în sistemul public). Această regulă îi afectează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, cum sunt cele ale cultelor religioase, susțin inițiatorii. Ce schimbă proiectul: cumularea stagiilor de cotizare Propunerea urmărește ca anii lucrați în sisteme diferite să poată fi adunați, astfel încât o persoană să atingă mai ușor pragurile necesare pentru reducerea vârstei de pensionare. Inițiatorii argumentează că, în prezent, se ajunge la pierderea unor drepturi, deși munca a fost efectiv prestată. „Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată.” De ce contează: efect direct pentru femeile cu parcurs profesional fragmentat Modificările sunt prezentate ca fiind relevante în special pentru femei, categorie menționată explicit în fundamentarea proiectului. Parlamentarii UDMR susțin că problema apare mai ales în cazul celor care au lucrat în mai multe domenii sau au avut pauze în activitate, iar actuala regulă „conduce la situații injuste”. „Un prim set de modificări vizează recunoașterea efectivă a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite, în special pentru femeile care solicită reducerea vârstei standard de pensionare.” Extinderea unor drepturi sociale finanțate din fonduri publice Proiectul include și o componentă de tratament egal între pensionari, indiferent de sistemul din care provin. Inițiatorii arată că unele ajutoare financiare pentru pensionari sunt disponibile doar celor din sistemul public, deși sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene, ceea ce consideră discriminatoriu. „Se impune consacrarea expresă a principiului potrivit căruia toate drepturile sociale acordate pensionarilor din fonduri publice trebuie să se aplice, fără discriminare, tuturor pensionarilor din România”. Blocaje administrative invocate: documente și recuperări de sume UDMR mai susține că, în practică, există blocaje administrative generate de interpretări restrictive ale legii. Sunt menționate situații în care casele de pensii din sisteme neintegrate nu pot obține documente sau nu pot recupera sume plătite necuvenit după decesul unui beneficiar, deși responsabilitățile ar fi similare cu cele din sistemul public. Inițiatorii afirmă că modificările propuse „nu creează privilegii, ci corectează situații discriminatorii și asigură funcționarea coerentă a tuturor sistemelor de pensii”. Proiectul se află în faza de avizare la Senat; materialul nu precizează un calendar de vot sau de aplicare. [...]
Primele proteste anunțate de SANITAS cresc presiunea pe Guvern să renegocieze proiectul noii legi a salarizării , într-un calendar strâns legat de un jalon din PNRR , potrivit Mediafax . Federația SANITAS spune că forma publicată a proiectului este „profund defavorabilă” angajaților din sănătate și asistență socială și avertizează că, pentru „mai mult de jumătate” dintre salariați, veniturile ar urma să fie plafonate sau chiar să scadă. Sindicaliștii susțin că varianta apărută public este „departe de angajamentele și principiile discutate” în negocierile cu reprezentanții Guvernului. „În loc să aducă majorări de venituri pentru angajații din sănătate și asistență socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariați, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea”, se arată în comunicatul SANITAS. Ce contestă SANITAS în proiect Pe lângă efectul asupra veniturilor, federația sindicală califică proiectul drept „inechitabil” și „incomplet”, afirmând că ar exista categorii de salariați omise și că diferența dintre ceea ce s-a negociat cu Ministerul Sănătății și forma prezentată public este „majoră și greu de explicat”. „Această lege este inechitabilă. Nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem. Mai mult, este o lege incompletă – există categorii de salariați care pur și simplu au fost omise.” Calendarul protestelor anunțate SANITAS anunță pregătirea unor acțiuni sindicale de protest în perioada imediat următoare: joi, 28 mai : pichet la Ministerul Muncii ; 3 iunie : acțiune în Piața Victoriei și pichet la Parlament . Federația cere retragerea proiectului „în forma actuală” și reluarea „imediată” a negocierilor, respingând argumentul că legea trebuie adoptată rapid pentru a nu se pierde bani din PNRR. „Dacă forma actuală a proiectului de lege a salarizării unitare nu este retrasă și corectată conform ultimei forme negociate cu sindicatele din sectorul public, vom fi cu toții în stradă.” Miza de reglementare: grila și termenul din PNRR Proiectul a fost prezentat luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru . Documentul prevede reașezarea salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale , cu coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027 . Intrarea în vigoare ar urma să fie la 1 ianuarie 2027 , iar salariile de bază și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR , cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026 , de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) . În acest context, escaladarea conflictului social poate complica calendarul de adoptare și poate forța Guvernul să revină la masa negocierilor înainte de trimiterea proiectului mai departe în procesul legislativ. [...]
ANAF introduce sancțiuni și interdicții noi pentru firmele care distribuie dividende când activul net scade sub pragul legal , potrivit Economica . Modificările vin prin Legea nr. 239/2025 și vizează societățile pe acțiuni și SRL-urile, inclusiv în relația lor financiară cu acționarii/asociații și persoanele afiliate. ANAF reamintește că, dacă se constată „o pierdere a activului net” – adică diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor scade sub jumătate din capitalul social subscris – capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare ori distribuire de profit, conform art. 69 din Legea 31/1990 . Dividende doar după acoperirea pierderilor și reîntregirea activului net Legea nr. 239/2025 introduce art. 69^1 în Legea nr. 31/1990. Concret, societățile care, la finalul exercițiului financiar curent, au profit, dar au și pierdere contabilă reportată, pot distribui dividende din profitul curent doar după: constituirea rezervelor legale; acoperirea pierderii contabile reportate; constituirea rezervelor cerute de statut. În plus, dacă activul net este sub jumătate din capitalul social subscris: pe baza situațiilor financiare anuale aprobate, dividendele din profitul curent pot fi distribuite doar după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege; pe baza situațiilor financiare interimare aprobate, dividendele interimare pot fi distribuite doar dacă activul net a fost reîntregit la valoarea minimă prevăzută de lege. Patru reguli cu amenzi de până la 300.000 lei și răspundere solidară 1) Interdicție de împrumuturi către acționari dacă s-au dat dividende interimare (până la regularizare) Se suspendă dreptul societăților care distribuie dividende interimare să acorde împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului (adică până la aprobarea situațiilor financiare anuale), conform art. 67 alin. (2^3). Încălcarea este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (derogare de la OG nr. 2/2001). Dacă firma are și obligații bugetare restante, pe lângă amendă se dispune atragerea răspunderii solidare cu societatea a acționarului/asociatului care a beneficiat de dividende interimare fără regularizare, în limita sumelor împrumutate. 2) Interdicție de restituire a împrumuturilor primite de la acționari când activul net e sub prag Societățile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social subscris (pe baza situațiilor financiare anuale aprobate) nu au dreptul să restituie acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate împrumuturile primite de la aceștia, conform art. 67 alin. (2^4). Și aici, amenda este între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile. ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile de împrumuturi efectuate după data aprobării situațiilor financiare anuale. Dacă există și obligații bugetare restante, se poate atrage răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite. 3) Obligația de reconstituire a activului net, cu sancțiune (de la situațiile financiare 2025) Începând cu situațiile financiare ale anului 2025, societatea este obligată să reconstituie activul net până la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. ANAF anunță că va începe verificările în 2027, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior. 4) Conversia datoriilor către acționari în capital, cu amendă mai mare (de la situațiile financiare 2025) Tot de la situațiile financiare ale anului 2025, dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social subscris din cauza pierderilor, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. Dacă societatea are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net (art. 153^24 alin. (4)), atunci este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acestor creanțe, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Sancțiunea pentru nerespectare: amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. Exemplul ANAF: termene care duc până în 2029 ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” la 31 decembrie 2025, cu activ net sub 50% din capitalul social subscris și cu o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social cel târziu până la 31 decembrie 2027, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capitalul social. În caz contrar, poate fi amendată cu 10.000–200.000 lei. Mai departe, dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea are obligația să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029; neîndeplinirea acestei obligații poate atrage amendă de 40.000–300.000 lei. [...]
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR pentru o modificare care ar permite decontări nelimitate în companiile de stat listate , invocând riscul ca anumite cheltuieli ale directorilor și administratorilor să fie scoase de sub plafonarea legală și folosite ca avantaje materiale „camuflate”, potrivit HotNews . Sesizarea vizează Legea de aprobare a OUG nr. 73/2018, care completează cadrul de guvernanță corporativă pentru întreprinderile publice. Miza, din perspectiva șefului statului, este una de reglementare cu efect direct asupra controlului cheltuirii banului public în companii cu capital de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare. Ce schimbare contestă președintele Legea supusă controlului de constituționalitate introduce un nou alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011 , prin care cheltuielile de „reprezentare, transport, diurnă și cazare” realizate „în scopul exercitării mandatelor” de către conducerea companiilor publice listate nu mai sunt considerate „beneficii sau avantaje” în sensul altor alineate ale aceluiași articol. În forma actuală a reglementării, anumite beneficii sunt plafonate la nivelul a două indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an, inclusiv cheltuieli de reprezentare, transport și diurnă, plus alte beneficii nedeterminate, supuse aceluiași plafon. De ce spune că se deschide calea „cheltuielilor discreționare” În sesizare se arată că amendamentul introdus de Camera Deputaților ar permite, în practică, cheltuieli nelimitate, realizate arbitrar, sub justificarea „exercitării mandatului”, pentru întreprinderile publice listate. Argumentul central este că, deși formal aceste sume nu ar mai fi încadrate ca „beneficii”, ele ar funcționa ca avantaje materiale și ar putea fi folosite pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractele de mandat. În plus, președintele susține că o astfel de „liberalizare” a cheltuielilor ar vulnerabiliza modul de utilizare a banului public, în condițiile în care companiile vizate gestionează active considerate strategice. „Prin excluderea cheltuielilor de ‘reprezentare, transport, diurnă şi cazare’ din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate.” În sesizare se mai invocă riscul ca profitul acestor companii să fie erodat prin cheltuieli de protocol excesive, ceea ce ar contraveni obligației statului de a proteja interesele economice naționale. Cine ar fi vizat și ce urmează Potrivit argumentației, modificarea ar afecta o categorie largă de persoane din conducerea întreprinderilor publice listate: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului (în funcție de sistemul de administrare – unitar sau dualist). Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate; HotNews nu indică un termen sau un calendar al deciziei CCR în materialul citat. [...]
Decizia CCR lasă în vigoare noile reguli privind beneficiile și asigurarea de răspundere pentru administratorii companiilor de stat , după ce Curtea a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra modificărilor aduse legislației de guvernanță corporativă, potrivit Economica . Este vorba despre Legea de aprobare a OUG 22/2025, care modifică și completează OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea nr. 187/2023, în cadrul proiectului PL-x nr. 137/2025. În esență, ordonanța aduce modificări privind ocuparea posturilor în structurile de conducere și funcționarea consiliilor de administrație, conform relatării Agerpres . Ce schimbare a ajuns la CCR și de ce contează pentru companiile de stat Punctul contestat vizează articolul 8 alineatul (9) din OUG 109/2011, în forma modificată, care stabilește două elemente cu impact direct asupra contractelor de mandat ale administratorilor: plata asigurării de răspundere profesională este făcută de întreprinderea publică, nu este parte din remunerație și trebuie menționată în contractul de mandat, în cuantumul și limitele stabilite de autoritatea publică tutelară; contractul de mandat poate include și „alte beneficii”, cu condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Miza practică este că legea nu mai impune o listă explicită de cheltuieli/beneficii, dar păstrează un plafon anual, ceea ce influențează direct modul în care se negociază și se justifică beneficiile în companiile de stat. De ce a respins CCR sesizarea președintelui Președintele Nicușor Dan a susținut că modificările introduse în Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului. CCR a anunțat, într-un comunicat transmis miercuri, că a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile vizate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea a reținut, între altele, că lipsa enumerării exprese a categoriilor de cheltuieli ce pot fi decontate de întreprinderea publică, în cadrul „altor beneficii” din contractul de mandat, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate în sesizare (inclusiv cele privind principiul legalității și procedura de legiferare). Pe componenta de bicameralism, CCR a apreciat că eliminarea enumerării exprese a beneficiilor din redactarea inițială nu echivalează cu o deturnare de la scopul legii și rămâne în legătură directă cu acesta. Ce rămâne ca limită și cine controlează cheltuielile CCR a subliniat că, deși nu mai există o enumerare explicită, limitarea financiară rămâne: beneficiile totale într-un an de mandat nu pot depăși două indemnizații fixe brute lunare. Totodată, Curtea a arătat că tipuri de cheltuieli precum reprezentarea, transportul și diurna pot fi în continuare menționate în contractul de mandat, iar eliminarea enumerării lor nu înseamnă automat excluderea de la decontare. În plus, controlul și autorizarea cheltuielilor rămân în sarcina Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care va verifica în continuare încadrarea în plafon și va aprecia oportunitatea sau natura juridică a cheltuielilor. [...]
