Știri
Știri din categoria Justiție

Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale, invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews.
Întrebat sâmbătă, la Istanbul, de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice.
„Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.”
Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor.
„Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.”
În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.
Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale.
Recomandate

Arestarea preventivă a primarului din Slănic Moldova ridică semne de întrebare asupra controlului contractelor publice locale , după ce edilul PSD Benone Moraru a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea bani în legătură cu derularea unui contract al primăriei, potrivit HotNews . Tribunalul București a admis, miercuri, cererea DNA și a dispus arestarea preventivă a lui Benone Moraru pentru 30 de zile, începând cu 28 octombrie 2026 până la 26 noiembrie 2026 inclusiv. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare, conform încheierii instanței. Miza: un contract de 1,46 milioane lei și plăți deja decontate DNA leagă acuzația de luare de mită de un contract de prestări servicii încheiat în 2025 între Primăria Slănic Moldova și o societate comercială, în valoare de 1.464.349 lei , pentru intervenții de primă urgență în vederea refacerii capacității de alimentare cu apă potabilă din dren în oraș. Potrivit procurorilor, mita ar fi vizat „atribuirea, prelungirea și executarea” contractului, într-un context în care o parte dintre lucrări fuseseră deja decontate de primărie. Ce sume indică procurorii și cum s-a ajuns la flagrant Conform DNA, primarul ar fi primit bani în două tranșe: 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) , pe 23 iulie, de la reprezentantul firmei – descrisă ca „prima tranșă”; 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) , marți, de la aceeași persoană – moment în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea în flagrant. În comunicatul DNA citat de Agerpres, procurorii arată: „Ulterior, marţi, inculpatul Benone Moraru a primit de la aceeaşi persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranşă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupţie au constatat infracţiunea flagrantă”. Ce urmează procedural În perioada imediat următoare, apărarea poate depune contestație împotriva măsurii arestării preventive în termenul indicat de instanță. Ancheta DNA vizează infracțiunea de luare de mită, iar cazul se derulează în legătură cu contractarea și execuția unui serviciu public local. [...]

Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu intră din nou pe agenda instanței, în timp ce acesta rămâne în arest preventiv într-o altă cauză , potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale are termen marți, 3 noiembrie, la Judecătoria Sectorului 1 , într-un dosar în care este judecat pentru promovarea în public a unor idei și doctrine legionare și pentru elogierea unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Miza imediată este una operațională pentru parcursul judiciar: cauza se judecă pe fond la Judecătoria Sectorului 1, după ce dosarul a fost trimis în instanță de Parchetul General în iulie 2025. În același timp, situația lui Georgescu este complicată de faptul că se află în arest preventiv într-un alt dosar, privind o presupusă fraudă estimată la 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ce susțin procurorii în dosarul de propagandă legionară Procurorii arată că, în perioada 2020–2025, Georgescu ar fi promovat în mod repetat, prin declarații publice, interviuri și postări online, idei fasciste, legionare și xenofobe. Anchetatorii mai susțin că acesta ar fi elogiat figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, prezentându-le într-o lumină favorabilă. În rechizitoriu este redat și un pasaj în care se indică faptul că inculpatul ar fi urmărit „normalizarea și revitalizarea legionarismului” și ar fi făcut afirmații cu caracter elogiativ la adresa unor persoane precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Totodată, procurorii afirmă că, la un protest organizat în Piața Universității în octombrie 2021, Georgescu ar fi efectuat salutul legionar în timpul unui discurs. Context: mai multe dosare penale și arest preventiv într-o altă cauză Cauza de la Judecătoria Sectorului 1 este prezentată ca fiind unul dintre cele cinci dosare penale în care este vizat fostul candidat la Președinție, dintre care două sunt deja în faza de judecată. Publicația amintește și existența unui alt dosar aflat în judecată, în care Georgescu este acuzat, alături de Horațiu Potra și mai mulți apropiați ai acestuia, de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Separat, Georgescu rămâne în arest preventiv până la 27 noiembrie în dosarul privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro, după ce Curtea de Apel București i-a respins contestația față de prelungirea măsurii preventive. Ce urmează Termenul de la Judecătoria Sectorului 1 este următorul pas procedural în judecarea pe fond a acuzațiilor de propagandă legionară. Sursa nu precizează ce anume va fi discutat la acest termen sau dacă sunt așteptate decizii în aceeași zi. [...]

Reținerea unui fermier din Brașov pentru o tentativă de fraudă cu subvenții APIA ridică din nou miza controalelor pe fonduri europene , după ce acesta ar fi încercat să obțină sprijin financiar pe baza unor documente și declarații false, potrivit Agerpres . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului P.A., fermier într-o exploatație zootehnică. Acesta este acuzat, în stare de recidivă, de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene. Fermierul urmează să fie prezentat joi Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ce susțin procurorii: diferențe între efectivele declarate și cele reale Conform comunicatului DNA citat de Agerpres, în perioada mai–septembrie 2026, inculpatul ar fi depus la APIA – Centrul Județean Brașov documente și declarații false, prin care ar fi atestat că deține: 429 de ovine și 55 de caprine eligibile la plată, în condițiile în care, în realitate, ar fi avut 151 de ovine și nicio caprină . Prin aceste demersuri, suspectul ar fi urmărit obținerea fără drept a unor fonduri europene și a unor fonduri de la bugetul național, sub formă de sprijin financiar. De ce contează: tentativa a fost oprită în timpul verificărilor Potrivit aceleiași surse, fapta a rămas în forma tentativei, fiind întreruptă la 11 septembrie 2026, în urma perchezițiilor și a cercetării la fața locului. Separat, Agerpres notează, citând surse judiciare, că fermierul ar avea o condamnare pentru lovituri cauzatoare de moarte. [...]

Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]

DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]

Decizia Tribunalului București privind înlocuirea arestului preventiv al lui Călin Georgescu poate schimba traiectoria unui dosar cu miză financiară de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit Digi24 , instanța reia luni judecarea cererii prin care Georgescu solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Judecarea cererii a fost amânată săptămâna trecută, deoarece dezbaterile nu au putut avea loc în lipsa motivării deciziei prin care judecătorii Curții de Apel București au prelungit măsura arestului preventiv. De ce contează: semnalul instanțelor în dosare cu prejudicii mari Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). De la momentul arestării, el a încercat să obțină măsuri mai blânde, iar Digi24 notează că a primit decizii favorabile la tribunal, însă acestea au fost întoarse ulterior de magistrații Curții de Apel București. În plan practic, o eventuală înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar ar modifica regimul de restricții aplicat inculpatului, fără a închide însă dosarul sau acuzațiile. Contextul acuzațiilor: linie de credit și o garanție nerecuperată Ancheta a pornit de la o plângere depusă de omul de afaceri Răzvan Leu. Acestuia i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform informațiilor prezentate, Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat apoi un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie folosiți pentru finanțarea campaniei lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu și-ar mai fi recuperat banii. Ce urmează Tribunalul București este așteptat să se pronunțe asupra cererii de înlocuire a arestului preventiv. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ un termen exact pentru comunicarea deciziei sau detalii suplimentare despre calendarul următoarelor etape din dosar. [...]