Știri
Știri din categoria Justiție
Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale, invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews.
Întrebat sâmbătă, la Istanbul, de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice.
„Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.”
Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor.
„Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.”
În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.
Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale.
Recomandate
Tribunalul București a menținut controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara pentru Ciprian Ciucu , respingând contestația acestuia și cererile de relaxare a obligațiilor impuse, potrivit Economica . Decizia păstrează restricțiile care îi limitează deplasările și contactele, cu efect direct asupra activității sale publice și a interacțiunilor instituționale. Măsura controlului judiciar fusese dispusă de DNA în luna iunie și a fost prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie, notează Agerpres, citată de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații rămân în vigoare Tribunalul București a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței din 12.08.2026, prin care DNA a prelungit controlul judiciar pe 60 de zile, de la 17.08.2026 până la 15.10.2026 inclusiv. Instanța a respins și cererile prin care acesta a solicitat modificarea obligațiilor, inclusiv: să poată părăsi România fără încuviințarea prealabilă a procurorului; să poată lua legătura cu anumite persoane. Poziția lui Ciucu: va contesta „de fiecare dată” Într-o declarație făcută cu două zile înainte, Ciucu a spus că va contesta controlul judiciar în mod repetat, inclusiv „la nivel simbolic”, argumentând că altfel ar însemna o recunoaștere a vinovăției. El a indicat, între persoanele cu care nu poate lua legătura, primarul Sectorului 6 și un angajat al Direcției de Urbanism. De ce este cercetat Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
DIICOT a instituit sechestru pe vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu , o măsură care poate susține recuperarea unui presupus prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat, potrivit HotNews . Măsura asigurătorie a fost dispusă la 24 septembrie 2026 de procurorii DIICOT – Structura Centrală, asupra unui imobil din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, care aparține unui inculpat în vârstă de 64 de ani. Parchetul nu îi indică numele în comunicat, însă, potrivit articolului, trimiterea este la dosarul în care sunt inculpați Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen. Sechestrul este o măsură legală prin care bunul este „blocat” temporar până la soluționarea cauzei penale, proprietarul neputând să îl înstrăineze. Ce înseamnă sechestrul în logica recuperării prejudiciului În cazul unei condamnări definitive, bunul pus sub sechestru poate fi folosit pentru recuperarea prejudiciului, menționat în dosar la circa 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În același timp, inculpatul poate contesta decizia procurorilor. DIICOT a publicat comunicatul privind sechestrul aici: DIICOT . Context: vila și datele din declarațiile de avere O investigație Rise Project din 2024 arăta că vila din Mogoșoaia a fost cumpărată de familia Georgescu în octombrie 2024 pentru 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). HotNews mai notează că, în a doua declarație de avere depusă înainte de turul 2 (anulat ulterior), apare și casa din Mogoșoaia, cu suprafața de 121,9 mp, deținută 50%-50% cu soția sa, Cristela Georgescu. În aceeași declarație, valoarea banilor din două conturi în euro ar fi scăzut, față de prima declarație, de la 264.000 de euro la 180.000 de euro. Stadiul dosarului și ce urmează în instanță Călin Georgescu este cercetat sub control judiciar, măsură dispusă de Tribunalul București în dosarul DIICOT. Și Ionel Rusen se află sub control judiciar în același dosar. Decizia Tribunalului București nu este definitivă: procurorii au atacat-o cu apel, cerând o măsură mai dură, iar Georgescu și Rusen au contestat, la rândul lor, controlul judiciar. Curtea de Apel București urmează să decidă dacă cei doi vor fi cercetați în arest preventiv sau sub o altă măsură, după motivarea hotărârii de către judecătorul de la tribunal. Acuzațiile: cum ar fi fost produs prejudiciul de 1,1 milioane de euro Potrivit DIICOT, Georgescu este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Ancheta ar fi pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Conform descrierii din articol, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro, iar în acest context ar fi apărut și numele lui Ionel Rusen și al unui cetățean italian, Massimiliano Arena, prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar suma achitată drept „garanție” nu ar fi fost restituită. [...]
Un inspector superior ANAF din Timișoara este cercetat penal sub control judiciar după ce ar fi acceptat să primească 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) de la un om de afaceri, în schimbul promisiunii că îl ajută să obțină o rambursare de TVA de 21 milioane de lei, potrivit Agerpres . Miza economică a cazului este legată de mecanismul rambursărilor de TVA, unde o intervenție nelegală ar putea influența fluxuri de numerar semnificative pentru companii și ar expune bugetul public la plăți nejustificate. Ce se știe din informațiile publicate Din datele disponibile în materialul Agerpres, inspectorul ar fi acceptat suma de 1,5 milioane de euro pentru a-și folosi influența în sprijinul afaceristului, în contextul unei rambursări de TVA de 21 milioane de lei. În dosar, acesta este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar. Agerpres nu publică integral articolul (acces restricționat), astfel că detalii precum perioada faptelor, identitatea persoanelor sau instituția de urmărire penală nu pot fi verificate din textul disponibil în acest moment. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
