Știri
Știri din categoria Justiție
DNA a pus sub control judiciar un șef din ANPC, acuzat că ar fi „îndulcit” un control contra 15.000 de lei, un caz care ridică semne de întrebare asupra credibilității controalelor la operatorii economici din turism, într-o zonă cu miză mare precum litoralul. Potrivit Antena 3, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală față de Bogdan-Eduard Dragomirescu, la data faptelor șef al Serviciului Corp Control din cadrul ANPC.
Procurorii spun că Dragomirescu este cercetat pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. DNA a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu 10 iunie 2026.
Conform anchetatorilor, în iulie 2025, acesta ar fi pretins și primit 15.000 de lei de la reprezentantul unui club din stațiunea Mamaia, lăsând să se înțeleagă că își va folosi influența asupra comisarilor ANPC pentru ca unitatea să beneficieze de un control favorabil. Miza ar fi inclus evitarea sancțiunilor și a suspendării temporare a activității.
DNA susține că Dragomirescu ar fi promis, în esență, o verificare fără consecințe pentru operatorul economic, prin una dintre variantele descrise de procurori:
Potrivit DNA, la 18 iulie 2025, clubul a fost verificat de comisari ANPC în cadrul campaniei „Litoral 2025”. Anchetatorii afirmă că, în urma intervențiilor atribuite lui Dragomirescu, inspectorii nu ar fi aplicat sancțiunile care se impuneau și nici nu ar fi dispus oprirea temporară a activității, deși ar fi constatat deficiențe.
„Ca urmare a demersurilor efectuate de inculpatul Dragomirescu Bogdan-Eduard, aceștia nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare și nici nu ar fi dispus măsura opririi temporare a activității, în pofida deficiențelor constatate”
DNA mai arată că aceste acțiuni ar fi afectat interesele legale ale statului privind protecția sănătății, vieții și intereselor economice ale consumatorilor.
Pe durata controlului judiciar, Dragomirescu trebuie să se prezinte la chemările organelor de urmărire penală, nu poate părăsi România fără acordul DNA și nu are voie să comunice, direct sau indirect, cu persoanele indicate în ordonanță. Procurorii avertizează că nerespectarea obligațiilor poate duce la înlocuirea măsurii cu arest la domiciliu sau arest preventiv.
DNA precizează că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție. În același dosar se fac acte de urmărire penală și față de alte persoane, mai arată procurorii.
Recomandate
Decizia definitivă de eliberare condiționată a lui Darius Vâlcov schimbă imediat regimul de executare a pedepsei , după ce Tribunalul Vrancea i-a admis contestația și a întors hotărârea anterioară de respingere, potrivit Antena 3 . Tribunalul Vrancea a decis miercuri eliberarea condiționată a fostului ministru al Finanțelor, aflat în detenție la Penitenciarul Focșani . Hotărârea este definitivă, deci nu mai poate fi contestată. Instanța a admis contestația formulată de Vâlcov împotriva sentinței din 9 aprilie 2026 a Judecătoriei Focșani, care îi respinsese cererea de liberare condiționată. Judecătorii i-au atras atenția că liberarea condiționată poate fi revocată dacă, după punerea în libertate, va comite o nouă infracțiune, situație în care ar urma să execute restul de pedeapsă. Contextul condamnării și al reducerii pedepsei Darius Vâlcov a fost condamnat definitiv în mai 2023, în „Dosarul Tablourilor”, la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul a vizat perioada în care era primar al municipiului Slatina, procurorii susținând că ar fi cerut unui om de afaceri un procent din valoarea unor lucrări publice, în schimbul sprijinului pentru câștigarea unor contracte. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit bani, lingouri de aur și numeroase tablouri, despre care procurorii au susținut că ar fi fost cumpărate prin intermediari. Înainte de condamnarea definitivă, Vâlcov a plecat în Italia, iar ulterior a fost extrădat în România în august 2023 și încarcerat. În noiembrie 2025, pedeapsa i-a fost redusă de la 6 ani la 5 ani de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație și a constatat că fapta de trafic de influență s-a prescris; condamnarea pentru spălare de bani a rămas valabilă. Alte dosare Conform aceleiași surse, Vâlcov a mai fost vizat și în alte dosare de corupție: Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în 2021, iar în 2023 aceeași instanță a anulat o condamnare de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită, după ce faptele s-au prescris. [...]
Un bărbat recidivist a fost trimis în judecată pentru fals informatic, după ce ar fi folosit identități false pe WhatsApp ca să obțină invitații și bilete gratuite la evenimente , potrivit Antena 3 . Procurorii spun că acesta s-ar fi folosit inclusiv de numele lui Nicușor Dan , pe atunci primar al Capitalei, prezentându-se drept șef de cabinet pentru a convinge organizatori de concerte și festivaluri să îi ofere acces gratuit. Dosarul a fost înaintat instanței competente pe 2 iunie 2026, după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, aflat sub control judiciar. Acuzația este de fals informatic în formă continuată, cu 194 de acte materiale. Cum ar fi funcționat schema și de ce contează pentru organizatori Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2022 – iulie 2025, bărbatul ar fi administrat patru conturi de WhatsApp în care ar fi introdus fără drept fotografii și inițiale ale altor persoane, pentru a crea impresia că respectivele conturi le aparțineau. Ulterior, ar fi purtat conversații sub identități false, încercând să obțină beneficii de la organizatori. Anchetatorii susțin că, în mod repetat, s-a prezentat drept V.P., șef de cabinet al Primarului General al Municipiului București, și ar fi purtat 189 de conversații cu organizatori de evenimente, urmărind obținerea de: invitații și bilete gratuite la concerte și festivaluri; colaborări cu artiști. În alte episoade, ar fi pretins că este alte persoane, inclusiv „reprezentant” al unor instituții precum ANAF și ANPC, continuând discuțiile cu mai multe persoane. Stadiul dosarului Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, împreună cu întregul dosar. Parchetul precizează că trimiterea în judecată înseamnă finalizarea anchetei, însă inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. În material se mai arată că Nicușor Dan a depus plângere împotriva bărbatului acuzat de această schemă. [...]
Primul flagrant al Parchetului European în România ridică miza controalelor pe proiecte cu bani UE , după ce un primar (UDMR), care ar fi fost și responsabil financiar al autorității locale, a fost prins în flagrant într-un dosar legat de un contract finanțat prin FEADR, potrivit Economica , care citează un comunicat al Parchetului European (EPPO) . Conform EPPO, dovezile strânse până acum arată că, din octombrie 2025, edilul ar fi cerut de la reprezentantul unei firme o mită egală cu 5% din valoarea contractului. Contractul ar fi avut o valoare de aproximativ 770.000 de euro (4 milioane lei), iar mita solicitată ar fi fost de 38.500 de euro (200.000 de lei). În schimbul banilor, primarul ar fi promis că va asigura „buna desfășurare” a contractului și că va accelera plățile pentru lucrările finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). EPPO susține că suma ar fi fost primită în mai multe tranșe, inclusiv aproximativ 28.800 de euro (150.000 de lei) în 19 mai 2026, moment în care a fost organizat flagrantul. Ce înseamnă operațional și de reglementare Potrivit aceleiași surse, acesta este primul flagrant organizat de EPPO în România într-un dosar de corupție, un semnal că investigațiile privind utilizarea fondurilor europene pot include intervenții operative directe, nu doar verificări documentare. Măsuri dispuse în dosar Primarul este acuzat de corupere pasivă și a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Măsura include: interdicția de a părăsi țara; interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar în această perioadă. [...]
Guvernul Suediei renunță la pragul de 13 ani și va propune 14 ani pentru răspunderea penală , după ce nu a găsit suficient sprijin în parlament pentru măsura inițială, potrivit Reuters . Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer , a spus că executivul de centru-dreapta va introduce o nouă legislație care să reducă vârsta răspunderii penale de la 15 ani la 14 ani, nu la 13 ani, cum fusese planificat. „Vom propune ca vârsta răspunderii penale să fie redusă la 14 ani în loc de 13”, a declarat Strömmer. De ce contează: presiunea pe sistemul penal, pe fondul recrutării de minori de către bande Schimbarea vine în contextul în care Suedia se confruntă de două decenii cu o creștere a criminalității de bandă, iar numărul împușcăturilor este acum printre cele mai ridicate din Europa. Guvernul a modificat în ultimii ani sistemul de justiție penală, inclusiv prin mai multe puteri pentru poliție și pedepse mai dure, însă autoritățile spun că au dificultăți în a opri bandele să recruteze copii tot mai mici pentru infracțiuni violente. Strömmer a indicat că anul trecut peste 50 de copii sub 15 ani au ajuns în fața instanței, fiind suspectați de omor sau tentativă de omor. Ce se schimbă față de planul inițial și care e limita nouă Până acum, copiii care comit infracțiuni violente au fost trimiși în centre de plasament pentru tineri, un sistem considerat pe scară largă ca fiind eșuat. În acest cadru, guvernul luase în calcul și încarcerarea copiilor de 13 ani în unități speciale de detenție, dar planul nu mai este urmărit în forma anunțată inițial. Noua țintă – 14 ani ca limită minimă – se aliniază și recomandării Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului , care indică 14 ani drept prag minim, menționat de Reuters ca fiind și media la nivelul Uniunii Europene. [...]
Disputa din CSM pe tema prescripției riscă să mute responsabilitatea dinspre instanțe spre „sistem” și să blocheze orice asumare internă , într-un moment în care dosarele închise pe prescripție rămân un subiect cu impact direct asupra încrederii publice în justiție, potrivit HotNews . Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat pe Facebook un mesaj de răspuns la afirmațiile făcute de Lia Savonea , șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința de marți a CSM. Savonea a susținut că, în cazul persoanelor care au scăpat de pedepse prin prescripție, vinovați sunt politicienii și organele de urmărire penală, nu judecătorii. În același context, Savonea a calificat drept „manipulări” discuțiile despre „capturarea justiției” (temă asociată documentarului Recorder „Justiție capturată ”), afirmând că scopul ar fi fost „slăbirea puterii judecătorești” și a „independenței reale a judecătorilor”. „Metoda coperta” și reluarea proceselor de la zero În replica sa, Claudiu Sandu invocă practici pe care le leagă de efecte operaționale în dosare, sugerând că acestea au contribuit la întârzieri și la reluări de proceduri. El afirmă: „Sunt convins că metoda «coperta» sau înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la 0 a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.” Unde plasează Sandu responsabilitatea pentru prescripție Sandu spune că este de acord că politicienii poartă „o mare vină”, inclusiv pentru că ar fi putut interveni legislativ. În schimb, respinge ideea că procurorii ar fi responsabili, indicând rolul deciziilor Curții Constituționale în evoluția regimului prescripției. În mesajul său, el susține că două hotărâri ale CCR au schimbat interpretarea și aplicarea prescripției, iar ulterior unii magistrați au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), despre care afirmă că a arătat că deciziile unei curți constituționale pot fi lăsate fără efect în anumite condiții, prin aplicarea directă a legislației europene. Acuzații privind sancționarea magistraților și rolul Inspecției Judiciare Procurorul formulează acuzații la adresa celor pe care îi descrie drept apărători ai independenței justiției, susținând că, în practică, ar fi fost pedepsiți magistrați care au pronunțat condamnări în dosare de corupție sau care au contestat anumite direcții din sistem. „Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența.” În final, Sandu își încheie mesajul cu ideea că „beneficiarii actului de justiție – cetățenii” sunt cei care vor valida, prin nivelul de satisfacție față de rezultate, care dintre poziții este mai aproape de adevăr. Contextul rămâne unul sensibil: discuția despre prescripție și efectele ei continuă să fie un test de responsabilitate instituțională, cu consecințe directe asupra percepției publice privind funcționarea justiției. [...]
Vandalizarea camerelor finanțate din PNRR ajunge la Parchetul General , după ce Ministerul Mediului a depus o plângere penală privind distrugerea și furtul unor echipamente din sistemul național de monitorizare video a transporturilor de material lemnos, potrivit G4Media . Ministra Mediului, Diana Buzoianu , susține că nu este vorba despre „acte izolate”, ci despre atacuri asupra unor echipamente publice cumpărate din bani europeni și instalate pentru a întări capacitatea statului de a combate tăierile ilegale și transporturile ilegale de lemn. În acest moment, 9 puncte de monitorizare din județele Suceava, Neamț, Prahova și Maramureș au fost afectate, dintr-un total de 331 deja instalate la nivel național. Conform informațiilor prezentate, au fost raportate tăieri de cabluri de alimentare, reorientări ale camerelor, acoperiri cu vopsea, forțarea cutiilor metalice de protecție și sustrageri de componente. Ce vizează plângerea penală și ce urmează Plângerea depusă la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează infracțiunile de distrugere și furt calificat, precum și „orice alte infracțiuni care vor rezulta din cercetări”. Ministerul Mediului se constituie parte vătămată și parte civilă, iar prejudiciul urmează să fie stabilit după o evaluare tehnică a componentelor distruse, deteriorate sau furate și a costurilor de repunere în funcțiune. Ministra afirmă că a dispus Gărzii Forestiere Naționale să intensifice controalele în teren în zonele unde au avut loc incidentele, argumentând că atacarea infrastructurii de monitorizare poate indica existența unor activități ilegale în acele perimetre. Unde au fost raportate incidentele Printre cazurile enumerate se află: Ostra (Suceava) – distrugerea și sustragerea unor camere LPR; Văleni–Stânișoara (Suceava) – forțarea unor cofrete metalice, reorientarea camerelor și tăierea cablurilor; Valea Stânei–Cârlibaba (Suceava) – acoperirea cu vopsea și reorientarea camerelor; Sabasa–Borca (Neamț) și Teșila–Valea Doftanei (Prahova) – repoziționarea camerelor; Podu Coșnei–Coșna (Suceava) – tăierea cablurilor; Băile Borșa și Rona de Sus (Maramureș) – distrugeri și sustrageri de echipamente. Sistemul de monitorizare video este finanțat din PNRR, iar ministerul spune că va continua implementarea rețelei, va repara echipamentele afectate și va extinde monitorizarea, în paralel cu ancheta penală și cu intensificarea controalelor în zonele vulnerabile. [...]
