Știri
Știri din categoria Justiție
DIICOT a descoperit o „fabrică de bani” într-o localitate din județul Suceava, în urma a șase percheziții făcute marți în județele Suceava și Ilfov, potrivit AGERPRES. Acțiunea a fost derulată de procurorii Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași.
Conform unui comunicat al DIICOT, perchezițiile au avut loc într-un dosar care vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulație de valori străine falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate, precum și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
Din datele strânse până acum, DIICOT susține că, în octombrie 2025, patru suspecți (trei cetățeni români și un cetățean italian) ar fi constituit în județul Suceava o grupare specializată în falsificare de monedă. Ancheta arată că, în intervalul octombrie–noiembrie 2025, suspecții ar fi procurat din străinătate „sute de kilograme” de hârtie specială, iar liderul grupului ar fi cumpărat aparatură pentru organizarea unei tipografii clandestine într-o zonă rurală din județ.
Procurorii mai afirmă că suspectul italian ar fi cunoscut la nivel internațional pentru preocupări legate de falsificarea banilor și ar fi avut rolul de a-i instrui pe ceilalți membri, dar și de a facilita procurarea de materiale și punerea în circulație a bancnotelor false în România sau în alte state. DIICOT indică și faptul că persoanele vizate ar fi încercat să creeze legături infracționale în Bulgaria, unde s-ar fi deplasat de mai multe ori.
În acest context, DIICOT arată că luni, în baza cooperării polițienești româno-bulgare, un bărbat din Italia, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați la Sofia în timp ce dețineau și transportau bancnote contrafăcute de 100 de euro, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Tot atunci ar fi fost găsit și un kilogram de cocaină. Procurorii precizează că „fabrica de bani” a fost identificată într-un imobil aflat în construcție, de unde au fost ridicate imprimante, componente electronice, hârtie specială și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro, iar persoanele implicate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași.
Recomandate
Parchetul European a cerut sechestru de 18 milioane de euro într-o anchetă de fraudă cu TVA în Germania, după percheziții și o arestare, potrivit Stirile Pro TV . Dosarul vizează o schemă de tip „carusel” (tranzacții în lanț între firme din mai multe state, folosite pentru a evita plata TVA) estimată la 18 milioane de euro (aprox. 90 milioane lei). Procurorii EPPO din Frankfurt au făcut percheziții la sediile unei societăți din landurile Saarland și Saxonia, inclusiv în depozite, precum și la domiciliile a patru suspecți. O persoană a fost arestată, fiind suspectată că ar fi organizat frauda. Cum ar fi funcționat schema și ce bunuri erau vizate În comunicatul EPPO citat de Știrile Pro TV, anchetatorii descriu o presupusă fraudă de tip „carusel” în domeniul TVA, legată de vânzarea de „dispozitive electronice de mici dimensiuni”. Potrivit procurorilor europeni, compania investigată ar fi cumpărat bunuri de la furnizori germani și le-ar fi vândut către așa-numiți „comercianți dispăruți” din Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. EPPO susține că: o parte dintre furnizorii germani ar fi acționat ca „societăți-tampon”, folosind facturi false pentru a ascunde schema; în alte situații, furnizorii direcți sunt suspectați că ar fi emis facturi pentru tranzacții care nu au avut loc; cel puțin o parte dintre bunuri ar fi circulat repetat în rețea, fiind revândute prin intermediari înapoi către furnizorii inițiali. „Este vorba despre o presupusă fraudă de tip «carusel» în domeniul TVA – o schemă infracțională complexă care profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere între statele membre, întrucât acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) – care implică vânzarea de dispozitive electronice de mici dimensiuni.” Miza financiară și perioada investigată Conform probelor invocate de EPPO, suspecții ar fi participat „în cunoștință de cauză” la schema frauduloasă și ar fi dedus ilegal TVA din facturile emise în lanțul de tranzacții. Totodată, societatea suspectată ar fi solicitat rambursări nejustificate de TVA de aproximativ 18 milioane de euro în perioada 2019–2023. Cine a sprijinit investigația și ce urmează Perchezițiile și măsurile de investigație au fost sprijinite de birouri de investigații fiscale din Saarbrücken, Trier, Neustadt an der Weinstraße și Chemnitz, precum și de unități de poliție din Saarland și Zwickau, mai arată comunicatul. EPPO precizează că toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate până la o decizie a instanțelor competente din Germania. Parchetul European este instituția independentă a UE responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii. [...]
DNA a trimis în judecată un lot de 31 de persoane și firme într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 120.479.520,47 lei , legat de achiziții publice la prețuri supraevaluate derulate prin Economat Sector 5 , potrivit Agerpres . Printre inculpați se află Marian Daniel Vanghelie, fost primar și, la data faptelor, consilier local în Sectorul 5. Cazul vizează, conform rechizitoriului, modul în care în perioada 2018–2020 ar fi fost derulate achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate de către SC Economat Sector 5 SRL, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de membrii unui grup infracțional organizat. Miza economică: prejudiciu de peste 120 milioane lei în achiziții publice Anchetatorii susțin că demersurile investigate ar fi produs un prejudiciu total de 120.479.520,47 lei în dauna Primăriei Sectorului 5, a SC Economat Sector 5 SRL și a altor instituții publice din subordinea autorităților locale. Potrivit DNA, foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin achiziții „în condiții nelegale” și la suprapreț, pentru produse precum: tarabe pentru piețe; nebulizatoare; obiecte de papetărie; produse de curățenie; produse alimentare; cântare comerciale; măști FFP2 și geluri dezinfectante. Cum ar fi funcționat mecanismul, potrivit procurorilor DNA arată că, la finalul anului 2018, Marian Daniel Vanghelie, Marian Leonard Petre (director general al Economat Sector 5 la data faptelor) și un alt inculpat (V.P.) ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și administratori ai unor societăți comerciale. Conform acuzațiilor, firme controlate de membrii grupului ar fi cumpărat bunuri de la furnizori și le-ar fi revândut către Economat Sector 5 la suprapreț, atât direct, cât și prin „circuite comerciale succesive”, cu firme interpuse controlate de aceleași persoane. Ulterior, Economat Sector 5 ar fi comercializat produsele către entități aflate în subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului Local Sector 5, inclusiv către societăți și instituții publice din sector și unități de învățământ. Cine este trimis în judecată și pentru ce fapte (pe scurt) Procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 31 de persoane fizice și juridice . În comunicatul citat sunt menționați, între alții: Marian Daniel Vanghelie – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (26 de acte materiale); Marian Leonard Petre – acuzat, între altele, de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (55 de acte materiale), plus alte forme de participație; V.P. – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (16 acte materiale); mai mulți directori și responsabili din entități publice locale (inclusiv societăți și instituții din subordinea Sectorului 5), acuzați de abuz în serviciu sau complicitate, în forme continuate, cu număr de acte materiale indicat în comunicat. Ce urmează Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. În informațiile transmise nu sunt precizate, deocamdată, termenele de judecată sau instanța sesizată. [...]
Donald Trump a reintrodus o acțiune de defăimare de cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) împotriva Wall Street Journal , după ce prima versiune a plângerii a fost respinsă pentru vicii de procedură, potrivit G4Media . Miza procesului este pragul juridic ridicat aplicabil persoanelor publice în SUA, care obligă reclamantul să arate „intenția răuvoitoare” (publicarea cu știință a unor informații false sau cu ignorarea imprudentă a adevărului). Ce cere Trump și pe ce își bazează acuzațiile Plângerea vizează articole despre presupuse legături ale lui Trump cu Jeffrey Epstein și, în particular, un material care descrie o felicitare de ziua de naștere pentru Epstein ca purtând semnătura actualului președinte. Trump și avocații săi susțin că felicitarea ar fi un fals, inclusiv după ce documentul a fost publicat de legislatori care anchetează cazul Epstein. În forma modificată a plângerii, avocații lui Trump susțin că pârâții „au ignorat în mod imprudent” dacă afirmațiile erau adevărate și/sau „au evitat în mod intenționat” descoperirea adevărului. Cine este chemat în judecată și care este poziția WSJ Acțiunea a fost depusă la tribunalul federal din Miami și îi include ca pârâți pe: Rupert Murdoch; Dow Jones; News Corp; CEO-ul Robert Thomson; doi reporteri ai WSJ, Khadeeja Safdar și Joseph Palazzolo. Plângerea susține că articolele i-ar fi provocat lui Trump prejudicii financiare și de reputație „copleșitoare”. Dow Jones a transmis că are „deplină încredere” în rigoarea și acuratețea materialelor WSJ și că se va apăra „cu fermitate” în instanță. De ce contează respingerea inițială: „intenția răuvoitoare” Judecătorul districtual Darrin P. Gayles a respins în aprilie prima plângere, motivând că Trump nu a demonstrat existența „intenției răuvoitoare”, criteriu cerut în procesele de defăimare pentru personalități publice. Standardul presupune dovezi că pârâtul a publicat ceva despre care știa sau ar fi trebuit să știe că este fals. Reintroducerea plângerii arată că echipa juridică a lui Trump încearcă să corecteze exact această vulnerabilitate procedurală și să treacă de filtrul inițial al instanței. Context: litigii repetate cu presa Cazul se înscrie într-o serie de procese intentate de Trump, în nume personal, împotriva unor organizații media. În material sunt menționate și acțiuni împotriva New York Times, BBC și Des Moines Register (Iowa), care au respins acuzațiile și le contestă în instanță. În paralel, administrația Trump ar fi acționat pentru a restricționa accesul presei la agenții guvernamentale și a amenințat folosirea prerogativelor de reglementare împotriva unor instituții media, ceea ce a generat contestații în justiție din partea organizațiilor media, conform informațiilor citate. [...]
O dispută între Primăria Capitalei și RAR riscă să blocheze accesul la date necesare politicilor de mediu , după ce instituția a cerut peste 66.000 de lei pentru furnizarea unei statistici privind parcul auto pe norme de poluare, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , a reacționat public acuzând Registrul Auto Român (RAR) de corupție, iar conducerea RAR susține că tariful este impus de cadrul legal și de costurile interne. Ciucu afirmă că a solicitat „STATISTIC numărul de mașini pe fiecare normă de poluare”, pentru a fundamenta decizii cu impact larg, însă răspunsul primit ar fi condiționat de plata sumei de 66.232 lei, TVA inclus. Într-o postare pe Facebook, edilul a catalogat RAR drept una dintre „cele mai corupte instituții din România”, invocând prezența în trafic a unor mașini care poluează vizibil, dar ar trece verificările. De ce contează: datele pentru politici publice devin un cost bugetar și un risc de întârziere Miza imediată este operațională: fără acces rapid la date agregate despre parcul auto, Primăria riscă să întârzie sau să complice fundamentarea unor măsuri legate de calitatea aerului. În același timp, solicitarea de plată transformă accesul la informații statistice într-o cheltuială care trebuie bugetată și justificată. RAR susține că diferența este între date tehnice furnizate gratuit în baza protocoalelor și date statistice care presupun muncă suplimentară și costuri. Directorul general al RAR, Mihai Alecu, spune că solicitarea „implică consum de resurse umane și financiare” și că instituția este obligată să tarifeze astfel de servicii pentru a evita ca neîncasarea să fie interpretată drept prejudiciu. Poziția RAR: obligații legale și autofinanțare În reacția transmisă Digi24.ro, Mihai Alecu arată că RAR este „o regie a statului autofinanțată” și invocă OUG 109/2011 , care impune indicatori de performanță. El mai afirmă că regia virează către bugetul de stat 90% din profitul obținut și oferă cifre pentru anul 2025 privind plăți către buget (vărsământ și impozit pe profit), argumentând că tarifele sunt parte din funcționarea regiei. Totodată, Alecu îl avertizează pe primar că acuzațiile publice neprobate afectează instituția: „Denigrarea imaginii RAR în spațiul public nu este o acțiune pozitivă la adresa instituției fără a fi probată și discreditează pe nedrept Regia în fața publicului!” Ce urmează Din informațiile prezentate, conflictul rămâne în acest stadiu: Primăria reclamă costul cerut pentru date, iar RAR își apără tariful prin obligații legale și costuri interne. Nu rezultă din material dacă părțile au convenit o soluție (de exemplu, un protocol sau o furnizare alternativă a datelor) ori dacă disputa va escalada instituțional. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , la DNA extinde ancheta privind legalitatea achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , dosar în care procurorii verifică dacă deciziile luate în pandemie au produs prejudicii statului, potrivit Euronews . Nazare a fost chemat să dea explicații în ancheta care vizează baza legală în care România a cumpărat peste 52 de milioane de doze de vaccin, deși „ar fi avut în stoc suficient material” pentru imunizarea a milioane de români. Procurorii susțin că există suspiciuni privind legalitatea achizițiilor făcute în perioada pandemiei. Ce verifică DNA în dosar Miza investigației este dacă semnarea contractelor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 a fost făcută cu respectarea cadrului legal și dacă deciziile au generat un prejudiciu pentru stat. În acest context, anchetatorii vorbesc despre posibile fapte de abuz în serviciu în legătură cu aceste contracte. Potrivit referatului DNA citat de publicație, dosarul a fost deschis după o sesizare din oficiu înregistrată la 15 septembrie 2021. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021 procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.” Cine este vizat de anchetă În dosar, procurorii DNA îi acuză pe: fostul premier Florin Cîțu; foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, că ar fi dispus achiziționarea unui număr excesiv de vaccinuri anti-COVID „fără o justificare legală”. Euronews mai notează că România ar fi cumpărat peste 52 de milioane de doze, deși necesarul estimat ar fi fost „mult mai mic”. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre concluzii ale anchetei sau despre eventuale trimiteri în judecată. [...]
Decizia CCR asupra legii care ar permite primăriilor să primească gratuit până la 20% din plajele turistice a fost amânată pentru 24 iunie , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare privind administrarea și utilizarea unor suprafețe de plajă la Marea Neagră, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională a României a amânat miercuri pronunțarea în cazul sesizării de neconstituționalitate trimise în noiembrie anul trecut de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă. Miza legislativă este o prevedere care ar introduce posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică. În sesizare, președintele arată că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Totodată, el susține că autoritățile administrației publice locale, care „nu reprezintă instituții de utilitate publică”, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. În consecință, șeful statului apreciază că soluția legislativă privind atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la 20% din plajele turistice contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție. CCR urmează să se pronunțe pe 24 iunie. [...]
