Știri
Știri din categoria Justiție
DIICOT a descoperit o „fabrică de bani” într-o localitate din județul Suceava, în urma a șase percheziții făcute marți în județele Suceava și Ilfov, potrivit AGERPRES. Acțiunea a fost derulată de procurorii Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași.
Conform unui comunicat al DIICOT, perchezițiile au avut loc într-un dosar care vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulație de valori străine falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate, precum și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
Din datele strânse până acum, DIICOT susține că, în octombrie 2025, patru suspecți (trei cetățeni români și un cetățean italian) ar fi constituit în județul Suceava o grupare specializată în falsificare de monedă. Ancheta arată că, în intervalul octombrie–noiembrie 2025, suspecții ar fi procurat din străinătate „sute de kilograme” de hârtie specială, iar liderul grupului ar fi cumpărat aparatură pentru organizarea unei tipografii clandestine într-o zonă rurală din județ.
Procurorii mai afirmă că suspectul italian ar fi cunoscut la nivel internațional pentru preocupări legate de falsificarea banilor și ar fi avut rolul de a-i instrui pe ceilalți membri, dar și de a facilita procurarea de materiale și punerea în circulație a bancnotelor false în România sau în alte state. DIICOT indică și faptul că persoanele vizate ar fi încercat să creeze legături infracționale în Bulgaria, unde s-ar fi deplasat de mai multe ori.
În acest context, DIICOT arată că luni, în baza cooperării polițienești româno-bulgare, un bărbat din Italia, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați la Sofia în timp ce dețineau și transportau bancnote contrafăcute de 100 de euro, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Tot atunci ar fi fost găsit și un kilogram de cocaină. Procurorii precizează că „fabrica de bani” a fost identificată într-un imobil aflat în construcție, de unde au fost ridicate imprimante, componente electronice, hârtie specială și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro, iar persoanele implicate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași.
Recomandate
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
Schimbul de replici dintre DIICOT și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, riscă să erodeze credibilitatea comunicării instituționale a justiției , într-un moment în care anchetele vizează dosare cu impact public major, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat miercuri postarea DIICOT cu tentă ironică la adresa ministrului, pe care o descrie drept „amenințătoare” și „în bătaie de joc”. Turcan susține că DIICOT „a sărit calul” și s-a îndepărtat de rolul său, argumentând că, într-o țară percepută ca fiind coruptă, instituțiile de anchetă trebuie să livreze rezultate „cu credibilitate”, nu prin „miștouri” sau presiuni. În postarea sa, ea spune că mesajul poate fi interpretat în mai multe feluri, „deloc în cheia corectă” a unei justiții eficiente și serioase. Ce a declanșat reacția: ironia DIICOT pe Facebook DIICOT l-a vizat pe Pîslaru într-o postare pe Facebook , după ce procurorii au făcut percheziții la Casa de Pensii. Mesajul a fost pus pe o imagine „generată cu inteligența artificială”, conform mențiunii din postare: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul este legat de tensiunile apărute după descinderile DIICOT în cazul azilelor ilegale din Bihor, când Pîslaru a revocat-o pe Alexandra Zară de la conducerea Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, ministrul a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ar fi fost numită politic. Miza: comunicarea publică a procurorilor și efectul asupra încrederii În reacția sa, Raluca Turcan sugerează că cei responsabili de mesaj ar trebui cel puțin sancționați la nivel intern, mergând până la ideea unei demisii, prin analogie cu standardele aplicate oamenilor politici pentru „declarații neinspirate”. Totuși, ea adaugă că „despre plecarea din funcție probabil că nici nu poate fi vorba”. În paralel, DIICOT a anunțat miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București , într-un dosar în care acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru „peste 860 de persoane”, conform informațiilor din articol. [...]
DIICOT a ales să comunice cu ironie o anchetă cu miză bugetară , după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a plâns public că nu a fost informat înainte de o acțiune a procurorilor, potrivit HotNews . Instituția a publicat pe Facebook o imagine „generată cu inteligența artificială”, asociată perchezițiilor de miercuri de la Casa de Pensii București . În postare, DIICOT a atașat o fotografie cu mesajul: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!” Contextul: nemulțumirea ministrului după descinderile din Bihor Ironia DIICOT vine pe fondul reacțiilor lui Dragoș Pîslaru după descinderile din Bihor, în cazul azilului ilegal al lui Viorel Pașca. Atunci, ministrul a revocat-o pe șefa Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități, Alexandra Zară, invocând că nu a fost informat înainte de acțiunea DIICOT. Ulterior, Pîslaru a revenit cu declarații în care a acuzat-o pe Zară că este o „sinecuristă PSD” și că ocupa funcția de președintă a ANPDPD „numai din considerente politice”. HotNews amintește, în acest context, și materialul despre măsurile anunțate după descinderile din Bihor, disponibil aici . Ancheta de la Casa de Pensii: suspiciuni de înșelăciune și date falsificate pentru pensionări Miercuri, procurorii DIICOT au făcut percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București. Acesta este acuzat că ar face parte dintr-o grupare specializată în înșelăciune „cu consecințe deosebit de grave”, prin falsificarea datelor folosite la emiterea deciziilor de pensionare pentru peste 860 de persoane , conform informațiilor citate. Potrivit DIICOT, începând din 2018, grupul infracțional ar fi introdus date fictive în bazele de date ale ANAF, pentru a atesta o vechime falsă în muncă, astfel încât casele de pensii să emită decizii de pensionare și să stabilească nivelul pensiei pe baza acestor informații. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, un cuantum al prejudiciului sau ce măsuri procesuale urmează în dosar. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi , deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews . Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare. Ce „progrese” invocă președintele la DIICOT, PICCJ și DNA Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură: DIICOT : a legat activitatea de reducerea incidentelor asociate consumului de droguri la festivaluri, afirmând că „anul ăsta am fost bine”. Parchetul General (PICCJ) : a vorbit despre reluarea unor „anchete serioase privind magistrații”, făcând trimitere la cazul celor doi procurori din Constanța arestați preventiv într-un dosar de corupție (context prezentat de HotNews și în materialul despre caz: HotNews ). DNA : a susținut că au fost anchetate „persoane importante” și a insistat pe ideea că parchetele nu mai funcționează „la alibi”, ascunzând lipsa de substanță în spatele numărului de dosare, ci se concentrează pe cauze cu impact. Context: numirile din 8 aprilie și așteptările transmise atunci Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews ). Potrivit listei publicate, au fost numiți: Cristina Chiriac – procuror general al PICCJ Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general (PICCJ) Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA Marinela Mincă – procuror-șef adjunct DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct DNA Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct DIICOT La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact. De ce contează Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
