Știri
Știri din categoria Justiție
Procesul pe fond în dosarul de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” intră din nou în calendarul Curții de Apel București, cu un termen programat luni, după ce cauza a fost amânată la solicitarea apărării, potrivit Adevărul. Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, iar miza imediată este trecerea efectivă la judecata pe fond, după epuizarea etapelor preliminare și a contestațiilor.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 16 septembrie 2025. La 2 aprilie, instanța a stabilit că procesul poate începe pe fond, însă decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public. La 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, ceea ce a deschis calea pentru judecata propriu-zisă.
Primul termen pe fond a avut loc la 9 septembrie, dar judecătorii au amânat cauza pentru 28 septembrie, la solicitarea apărării, mai notează publicația.
Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia (Dorian Potra), nepotul său (Alexandru Potra) și alte 18 persoane.
Potrivit informațiilor din articol, acuzațiile reținute sunt:
În cazul lui Horațiu Potra, măsura preventivă s-a schimbat în cursul verii. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după aproape șapte luni de detenție preventivă.
Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar (la 4 august) și a menținut măsura (la 26 august). La 3 septembrie, Înalta Curte i-a admis contestația și a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar.
Dosarul are la bază și operațiuni desfășurate de anchetatori în februarie 2025. În 26 și 27 februarie au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, fiind vizate 27 de persoane și patru sedii de firme, inclusiv domiciliul lui Horațiu Potra.
La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit bani ascunși într-un seif încastrat în podea, precum și arme. Publicația amintește că a relatat atunci despre „sute de mii de dolari”, iar ulterior informațiile publicate de procurori au indicat descoperirea unei sume de peste trei milioane de dolari și a peste 20 de kilograme de aur.
În același context, articolul mai menționează că, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit și controlat mai multe mașini în Ilfov, Dâmbovița și București, unde ar fi fost găsite arme albe, pistoale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, topoare și materiale pirotehnice.
Potrivit procurorilor, faptele pentru care cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată ar fi creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.
Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată într-o altă cauză penală, pentru propagandă legionară și promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război, mai arată articolul.
Tot separat, la 21 septembrie 2026, Georgescu a fost reținut de DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar a doua zi Tribunalul București a dispus cercetarea sa sub control judiciar.
Recomandate
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]
Decizia definitivă a Curții de Apel București menține arestul preventiv al lui Călin Georgescu , ceea ce prelungește blocajul procedural în dosarul DIICOT privind o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 septembrie. Hotărârea Curții de Apel București desființează decizia din 13 octombrie a Tribunalului București, care dispusese înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. Complet de divergență: soluție pronunțată cu majoritate Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce judecătorii Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache au avut opinii diferite asupra contestației formulate de procurorii DIICOT. În aceste condiții, a fost cooptat un al treilea magistrat, iar soluția a fost pronunțată cu majoritate de voturi. Este a doua oară când situația juridică a lui Călin Georgescu este tranșată prin complet de divergență, conform informațiilor din dosar prezentate de publicație. Ce a contestat DIICOT și ce a decis anterior Tribunalul București Pe 13 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București admisese cererea lui Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu, invocând circumstanțe personale precum lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și respectarea obligațiilor impuse anterior prin control judiciar. DIICOT a contestat hotărârea, susținând necesitatea menținerii arestării preventive, iar Curtea de Apel București a admis contestația și a anulat soluția Tribunalului. Acuzațiile din dosar și contextul procedural Călin Georgescu este cercetat într-un dosar DIICOT care vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost convins să vireze bani ca „garanție” pentru obținerea unei linii de credit necesare unor tranzacții cu metale prețioase; creditul promis nu ar fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost restituiți. În dosar apare și numele omului de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol în operațiunile cercetate. Separat, Mediafax notează că Georgescu a fost audiat de DIICOT și într-un alt dosar, distinct de cauza privind presupusa fraudă de peste un milion de euro, în care anchetatorii au făcut percheziții într-o investigație legată de presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de alterare a integrității datelor informatice. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
DIICOT i-a trimis în judecată pe Călin Georgescu și Ionel Rusen într-un dosar de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu reclamat de peste 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), iar procurorii cer menținerea sechestrului pe bunuri și a arestului preventiv, potrivit Digi24 . Dosarul urmează să fie judecat la Tribunalul Ilfov . Cei doi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Conform procurorilor, Călin Georgescu ar fi avut rol de lider și ar fi coordonat „întreaga activitate infracțională”. Miza economică: recuperarea prejudiciului și blocarea activelor DIICOT solicită instanței să mențină sechestrele instituite în cauză, inclusiv asupra vilei din Mogoșoaia deținute de Călin Georgescu și asupra conturilor acestuia. În paralel, procurorii cer menținerea arestării preventive pentru ambii inculpați, motivând că temeiurile care au dus la luarea măsurii „subzistă”. Din perspectiva mediului de afaceri, cazul este relevant prin mecanismul descris de anchetatori: obținerea de „garanții bănești” de la persoane vătămate, sub promisiunea accesării unor finanțări externe. Cum ar fi funcționat schema, potrivit DIICOT În comunicatul citat de Digi24, DIICOT susține că Ionel Rusen, Călin Georgescu și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat care a acționat coordonat până în octombrie 2023, în special în România, dar și în Regatul Unit, pentru a induce în eroare oameni de afaceri români cu privire la accesarea unor finanțări de la instituții bancare din străinătate. Procurorii descriu, între altele, un episod în care reprezentantul unei societăți comerciale ar fi fost indus în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane euro, printr-un contract de creditare cu o instituție despre care s-ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie, deși ar fi avut sediul în Uniunea Comorelor. DIICOT mai arată că victima ar fi fost determinată să transfere: în decembrie 2021, la două date diferite, 2.500 euro și 1.000.000 euro către o entitate financiară cu sediul în Dominica, printr-un cont deschis la o bancă din Elveția; în ianuarie 2022, încă 100.000 euro, după ce i s-ar fi prezentat posibilitatea majorării creditării la 15 milioane euro, condiționată de o garanție suplimentară. În ceea ce îl privește pe Massimiliano Arena, DIICOT precizează că a fost format un nou dosar pentru continuarea urmăririi penale. Ce urmează în instanță și pe partea de măsuri preventive Potrivit informațiilor din articol, Călin Georgescu și Ionel Rusen se află în arest preventiv de la finalul lunii septembrie și așteaptă o decizie definitivă privind înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. Decizia ar urma să fie luată de Curtea de Apel București . Separat de acest dosar, Digi24 notează că Călin Georgescu mai este trimis în judecată în alte două cauze: una privind acuzații de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale (alături de Horațiu Potra) și alta privind propagandă legionară, ambele aflate în faza judecății pe fond. [...]
Decizia Tribunalului București privind înlocuirea arestului preventiv al lui Călin Georgescu poate schimba traiectoria unui dosar cu miză financiară de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit Digi24 , instanța reia luni judecarea cererii prin care Georgescu solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Judecarea cererii a fost amânată săptămâna trecută, deoarece dezbaterile nu au putut avea loc în lipsa motivării deciziei prin care judecătorii Curții de Apel București au prelungit măsura arestului preventiv. De ce contează: semnalul instanțelor în dosare cu prejudicii mari Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). De la momentul arestării, el a încercat să obțină măsuri mai blânde, iar Digi24 notează că a primit decizii favorabile la tribunal, însă acestea au fost întoarse ulterior de magistrații Curții de Apel București. În plan practic, o eventuală înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar ar modifica regimul de restricții aplicat inculpatului, fără a închide însă dosarul sau acuzațiile. Contextul acuzațiilor: linie de credit și o garanție nerecuperată Ancheta a pornit de la o plângere depusă de omul de afaceri Răzvan Leu. Acestuia i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform informațiilor prezentate, Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat apoi un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie folosiți pentru finanțarea campaniei lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu și-ar mai fi recuperat banii. Ce urmează Tribunalul București este așteptat să se pronunțe asupra cererii de înlocuire a arestului preventiv. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ un termen exact pentru comunicarea deciziei sau detalii suplimentare despre calendarul următoarelor etape din dosar. [...]
