Știri
Știri din categoria Justiție
Judecătoria Fetești a dat prima condamnare cu executare pentru agresarea unui medic, potrivit Mediafax, într-un dosar privind violențe comise asupra unui cadru medical aflat în timpul serviciului.
Decizia a fost pronunțată la 4 martie 2026 și vizează un bărbat, Banu Spartacus, condamnat la 2 ani și 5 luni de închisoare cu executare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Instanța a stabilit două pedepse: 2 ani de închisoare pentru infracțiunea de „lovire sau alte violențe împotriva unui cadru medical” și 1 an și 3 luni pentru „tulburarea ordinii și liniștii publice”. Pedeapsa finală rezultantă, în urma concursului real de infracțiuni (situație în care sunt comise mai multe infracțiuni distincte), a fost de 2 ani și 5 luni, în regim de detenție.
Mandatul de executare urmează să fie emis după rămânerea definitivă a hotărârii, ceea ce înseamnă că, până la epuizarea căilor de atac, condamnarea nu produce efecte finale.
Agresiunea a avut loc în august 2022, la Spitalul Municipal „Anghel Saligny” din Fetești, în camera de urgență, unde medicul era de gardă. Potrivit anchetatorilor, pacientul a devenit violent în timpul consultației și a lovit medicul cu pumnii în zona feței, provocând leziuni care au necesitat 14–16 zile de îngrijiri medicale; ulterior, medicul a fost transferat la Spitalul Județean Constanța.
Pe latura civilă, instanța a admis acțiunea formulată de medicul agresat, Constandache Emilia-Ioana, și a obligat inculpatul la plata unor despăgubiri de peste 120.000 de lei: 20.000,60 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale. În plus, acesta trebuie să achite 3.500 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Cazul este relevant și prin prisma cadrului legal: infracțiunea de lovire sau violență împotriva unui cadru medical este prevăzută de articolul 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care sancționează agresiunile asupra personalului medical aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Recomandate
Șefii Vămii Constanța Sud au fost reținuți de DNA pentru luare de mită , potrivit Mediafax , într-un dosar care descrie un mecanism de plăți ilegale legat direct de urgentarea formalităților vamale pentru containere importate prin Portul Constanța. Cei doi vizați sunt Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Conform aceleiași surse, Gudu a fost reținut la 5 martie 2026, la ora 23:35, iar Parfene la 6 martie 2026, de la ora 01:50. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) susțin că ambii au fost prinși în flagrant și sunt acuzați de luare de mită. Miza anchetei, așa cum reiese din actele dosarului, este modul în care corupția poate influența timpii și condițiile de procesare a containerelor la vamă, cu efect direct asupra fluxurilor de import. Din documentele citate reiese că un martor cu identitate protejată a reclamat că persoane din conducerea Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud ar fi cerut bani pentru a urgenta formalitățile vamale aferente containerelor importate . În termeni practici, acuzația descrie o „taxă” neoficială pentru prioritate la verificări și la procesarea documentelor, într-un punct logistic critic pentru comerțul extern. Denunțul a fost înregistrat la DNA în noiembrie 2025 și a vizat suspiciuni de luare și dare de mită. Ulterior, anchetatorii au extins urmărirea penală pentru fapte de corupție, după apariția unor indicii că sume de bani ar fi fost plătite pentru ca operațiunile vamale să se desfășoare „cu ușurință și cu prioritate”, adică fără întârzieri. Potrivit declarațiilor din dosar, banii ar fi fost ceruți „pentru fiecare container importat”, astfel încât procedurile să fie accelerate. Acest tip de practică, dacă se confirmă, distorsionează funcționarea formalităților vamale: creează un canal de „prioritizare” pe criterii ilegale și mută riscul de întârziere de la zona operațională la zona de „negociere” cu funcționari. În declarația martorului, mecanismul este descris ca o condiționare a ritmului de lucru al vămii de plata unor sume. Martorul afirmă că, după numirea șefului vămii în octombrie 2025, i s-ar fi propus un sistem de plăți pentru fiecare container, iar refuzul ar fi atras întârzieri semnificative la formalități. „Un sistem cunoscut în piață este că dacă nu se acceptă propunerile lui Octav și nu faci o înțelegere cu el, adică să plătești o sumă de bani pentru fiecare container importat, Octav pune piedici și întârzie foarte mult formalitățile vamale”, se arată în declarațiile martorului. În ceea ce privește sumele, procurorii susțin că, în decembrie 2025, ar fi fost remise mai multe tranșe prin intermediul unui intermediar. În baza unei înțelegeri prealabile, ar fi fost primite 1.750 de euro și ulterior 2.800 de euro pentru urgentarea formalităților vamale aferente unor importuri realizate printr-o firmă de comisionariat vamal. Un alt episod investigat vizează remiterea a 1.350 de euro proveniți de la un colaborator al anchetatorilor. Din dialogul consemnat în dosar reiese că persoana care ar fi primit banii ar fi știut proveniența lor și ar fi cerut ca suma să nu fie dată în dolari, detaliu pe care anchetatorii îl folosesc pentru a contura contextul tranzacției. Dosarul include și interceptări ambientale care surprind discuții despre bani și despre containerele importate, inclusiv o referire la o sumă „numai pe ianuarie”, ceea ce sugerează, în logica acuzării, o raportare periodică a plăților în funcție de volumul de marfă procesat. Într-un alt moment, anchetatorii descriu un schimb surprins de camere, în care gesturile ar coincide cu remiterea unei sume de bani, într-un context în care apare și pretextul „ia o banană”. Ancheta a fost documentată și cu ajutorul unui colaborator autorizat al DNA , care ar fi participat la întâlniri monitorizate și ar fi intermediat discuții despre importuri și numărul de containere, pentru verificarea sumelor pretinse. Dosarul se află pe rolul Secției a II-a a Direcției Naționale Anticorupție, iar cercetările sunt în desfășurare. [...]
86% dintre cele 105 construcții ilegale depistate pe litoral au fost demolate , iar Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral (ABADL) anunță că va cere în instanță despăgubiri pentru ocuparea fără drept a plajelor, potrivit Digi24 . Vara trecută, între Năvodari și Vama Veche, inspectorii au identificat 105 beach-baruri care funcționau fără acord sau contract legal și care nu erau prevăzute în Planurile Urbanistice Zonale. Construcțiile au fost găsite pe raza a cinci unități administrativ-teritoriale: Năvodari, Constanța – Mamaia, Eforie, Tuzla și Mangalia. Situația demolărilor După notificările ABADL, operatorii economici au început desființarea amenajărilor: 86% dintre construcții au fost dezafectate voluntar, sub supravegherea polițiilor locale și a inspectorilor; în alte 14% din cazuri, agenții economici au revenit la destinația inițială a containerelor, pentru care existau acorduri doar ca spații de depozitare, toalete sau dușuri; într-un singur caz a fost necesară acțiune în instanță pentru evacuare și demolare. ABADL cere daune în instanță Conducerea instituției a dispus formularea de acțiuni în instanță pentru recuperarea prejudiciului adus statului român. Sunt solicitate daune-interese echivalente cu sumele care ar fi fost încasate dacă suprafețele de plajă ar fi fost ocupate în baza unor contracte legale. Pentru sezonul estival 2026, ABADL intenționează să încheie un protocol de colaborare cu polițiile locale din stațiunile de la malul Mării Negre și cu Inspectoratul de Stat în Construcții Constanța, astfel încât intervențiile pentru dezafectarea lucrărilor ilegale să fie rapide. Autoritățile susțin că obiectivul este prevenirea ocupării neautorizate a domeniului public și recuperarea sumelor pierdute prin exploatarea ilegală a plajelor. [...]
Ministerul Justiției anunță propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , după aproape 30 de ore de interviuri susținute de 18 procurori pentru opt funcții de conducere, informează HotNews.ro . Numele celor trei procurori propuși vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan. Interviurile, desfășurate pe parcursul a patru zile, au scos la iveală diferențe clare de viziune, dar și teme comune: digitalizarea urmăririi penale, utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea schemelor de personal și o comunicare publică mai eficientă. Candidații pentru Parchetul General Pentru funcția de procuror general au candidat Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog, iar pentru poziția de adjunct – actualul șef DNA, Marius Voineag. Cristina Chiriac a pledat pentru mobilizarea procurorilor și pentru prioritizarea combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor și violenței domestice. A susținut implicarea societății civile pentru creșterea încrederii în justiție, însă a ezitat când a fost întrebată care ar fi prima decizie concretă în mandat. Bogdan Pîrlog a avut un discurs critic, vorbind despre o „criză profundă” în sistem și pierderea sprijinului public. A propus comasarea parchetelor, reducerea funcțiilor de conducere și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor, insistând pe nevoia unui sistem integrat între urmărire penală și instanțe. Marius Voineag a promis transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General și extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea costurilor și accelerarea dosarelor. A admis, totodată, că instituția trebuie să comunice mai clar și mai frecvent cu publicul. Șefia DNA: experiență versus critică Pentru conducerea DNA au intrat în cursă Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Viorel Cerbu mizează pe experiența acumulată în instituție și pe ideea că DNA trebuie să fie un „partener social”, nu o instituție percepută exclusiv ca forță coercitivă. Tatiana Toader consideră că actuala strategie de comunicare este adecvată și că lupta anticorupție depinde de un efort mai larg al statului, nu doar de eficiența DNA. Vlad Grigorescu a contestat indicatorii de performanță ai actualei conduceri, criticând folosirea extinsă a acordurilor de recunoaștere și pledând pentru modernizarea tehnologică a urmăririi penale. DIICOT: digitalizare și lupta cu drogurile Pentru șefia DIICOT au candidat Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horațiu Miron. Alina Albu a propus un proiect-pilot bazat pe analiză de date și inteligență artificială, argumentând că infracționalitatea s-a mutat masiv în mediul online. Ioana Albani a atras atenția că traficul de droguri reprezintă aproape 80% din dosarele DIICOT și a cerut intervenții legislative, semnalând și nereguli în gestionarea denunțurilor. Antonia Diaconu a indicat lipsa fondurilor operative ca obstacol major, subliniind costurile ridicate ale operațiunilor antidrog. Codrin-Horațiu Miron a avut un mesaj optimist, afirmând că lupta cu criminalitatea organizată poate fi câștigată prin efort susținut. În centrul dezbaterilor s-au aflat eficiența managerială, reorganizarea instituțională și recâștigarea încrederii publice. Decizia anunțată astăzi de ministrul Justiției va deschide ultima etapă procedurală înainte ca președintele să stabilească noii șefi ai marilor parchete. [...]
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională legea pensiilor magistraților , iar documentul a apărut în Monitorul Oficial, potrivit Digi24 . Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, după comunicarea oficială a deciziei CCR . În motivare, judecătorii constituționali arată că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile, criteriile și modul de calcul al drepturilor de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, cu respectarea Constituției. CCR subliniază că nu are competența de a stabili cuantumul concret al pensiilor și nici procentul aplicat bazei de calcul, dar reiterează că statutul magistraților impune ca pensia de serviciu să fie „cât mai apropiată” de ultimul salariu. Curtea precizează că nu poate analiza oportunitatea unei inițiative legislative și nici impactul bugetar al acesteia. De asemenea, arată că nu poate condiționa reforma pensiilor magistraților de modificarea pensiilor de serviciu din alte domenii, această decizie revenind exclusiv Parlamentului sau Guvernului. CCR a respins și solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanța europeană nu oferă avize consultative în cadrul procesului legislativ intern și nu se pronunță asupra constituționalității unei norme naționale înainte de promulgare. Documentul include opinii concurente și o opinie separată a judecătorilor care au contestat soluția majoritară. Odată publicată motivarea, legea poate fi promulgată, în conformitate cu articolul 77 din Constituție, doar după primirea oficială a deciziei CCR la Administrația Prezidențială. [...]
Statul român pierde definitiv aproape 2 milioane de euro din falimentul Blue Air , după ce a ratat termenul de înscriere la masa credală a amenzii aplicate de ANPC, potrivit unei analize publicate de Fanatik . Tribunalul București a respins contestația ANAF și a menținut decăderea statului din dreptul de a recupera suma de 10.094.200 lei, reprezentând amendă contravențională și accesorii. Amenda a fost aplicată în octombrie 2022, după suspendarea zborurilor Blue Air, iar compania a contestat-o în instanță. Procesul s-a încheiat în iulie 2023, când Judecătoria Sectorului 1 a respins contestația. Ulterior, documentele au fost plimbate între instituții – de la ANPC la Administrația Sectorului 1 a Finanțelor Publice și apoi la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – un circuit care a durat peste un an și jumătate. Între timp, Blue Air intrase în insolvență în martie 2023, iar legea permitea înscrierea la masa credală chiar și a creanțelor aflate în litigiu. ANAF a declarat alte datorii – 84,9 milioane lei creanță garantată și 327,7 milioane lei creanță bugetară – dar nu a inclus amenda ANPC în termenul legal. Instanța a reținut că, potrivit Legii 85/2014 , creditorul care nu depune declarația de creanță la timp este decăzut din drepturi. Reorganizarea ANAF din 2024, prin care Blue Air a trecut din administrarea marilor contribuabili la o administrație sectorială, a complicat suplimentar procedura. Când documentele au ajuns la organul fiscal competent, termenul era deja depășit. În iulie 2025, compania a intrat în faliment, iar în această etapă se urmărește doar distribuirea activelor către creditori, în ordinea prevăzută de lege. Active de peste 32 milioane de euro au fost valorificate până acum, în timp ce datoriile totale sunt estimate la aproximativ 250 milioane de euro. Dacă hotărârea Tribunalului București rămâne definitivă, statul român nu va mai putea recupera amenda de circa 2 milioane de euro. [...]
Șase procurori candidează pentru conducerea DNA, iar interviurile au început la Ministerul Justiției , în cadrul procedurii de desemnare a noului procuror-șef și a celor doi adjuncți, potrivit HotNews.ro . Pentru funcția de procuror-șef al DNA concurează Tatiana Toader, actual adjunct al instituției, Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror DNA delegat adjunct. Pentru cele două posturi de adjuncți s-au înscris Marinela Mincă, Mihai Prună și Marius Ionel Ștefan. Primul audiat a fost Ioan-Viorel Cerbu, care a declarat că „nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar poate fi ținută sub control”. El a spus că își propune să transforme DNA dintr-o „instituție de forță” într-un „partener social” și să consolideze încrederea judecătorilor în activitatea procurorilor. Cerbu a subliniat și nevoia unei comunicări mai eficiente cu presa și publicul. La rândul său, Vlad Grigorescu a invocat idei din Machiavelli și a susținut că instituția traversează un moment de stagnare și uzură profesională. El a vorbit despre „o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute” și despre scăderea numărului de rechizitorii. Dacă va fi numit, Grigorescu a anunțat că va convoca adunarea generală a procurorilor și va demara proceduri pentru ocuparea funcțiilor vacante, criticând delegările repetate în poziții de conducere. Comisia de evaluare este formată din ministrul Justiției Radu Marinescu, reprezentanți ai CSM, ai Ministerului Justiției, ai INM, precum și un psiholog și un cadru universitar. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, iar propunerile vor fi transmise Secției pentru procurori a CSM, apoi președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală. Mandatul actualului procuror-șef DNA expiră la 31 martie, iar conducerea instituției urmează să fie stabilită în urma acestei proceduri. [...]
