Știri
Știri din categoria Justiție
Tribunalul București i-a revocat controlul judiciar lui Călin Georgescu, astfel că acesta poate părăsi România, potrivit Libertatea. Decizia a fost luată vineri, 3 aprilie 2026, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru propagandă legionară.
Hotărârea instanței a admis contestația formulată de Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la 26 martie 2026 și a dispus revocarea măsurii.
„Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin (...) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”, se arată în decizia magistraților, disponibilă pe portalul instanței lor judecată.
Ridicarea controlului judiciar înseamnă, între altele, că Georgescu nu mai are obligația de a se prezenta periodic la poliție și poate ieși din țară. Conform aceleiași surse, el invocase anterior nevoia de tratament medical în străinătate, iar decizia Tribunalului București este definitivă.
În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin declarații publice, interviuri și postări online. Informațiile despre conținutul acuzațiilor sunt atribuite de Libertatea publicației Știripesurse.ro, citată în articol.
Recomandate
Ministerul Justiției anunță propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , după aproape 30 de ore de interviuri susținute de 18 procurori pentru opt funcții de conducere, informează HotNews.ro . Numele celor trei procurori propuși vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan. Interviurile, desfășurate pe parcursul a patru zile, au scos la iveală diferențe clare de viziune, dar și teme comune: digitalizarea urmăririi penale, utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea schemelor de personal și o comunicare publică mai eficientă. Candidații pentru Parchetul General Pentru funcția de procuror general au candidat Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog, iar pentru poziția de adjunct – actualul șef DNA, Marius Voineag. Cristina Chiriac a pledat pentru mobilizarea procurorilor și pentru prioritizarea combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor și violenței domestice. A susținut implicarea societății civile pentru creșterea încrederii în justiție, însă a ezitat când a fost întrebată care ar fi prima decizie concretă în mandat. Bogdan Pîrlog a avut un discurs critic, vorbind despre o „criză profundă” în sistem și pierderea sprijinului public. A propus comasarea parchetelor, reducerea funcțiilor de conducere și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor, insistând pe nevoia unui sistem integrat între urmărire penală și instanțe. Marius Voineag a promis transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General și extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea costurilor și accelerarea dosarelor. A admis, totodată, că instituția trebuie să comunice mai clar și mai frecvent cu publicul. Șefia DNA: experiență versus critică Pentru conducerea DNA au intrat în cursă Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Viorel Cerbu mizează pe experiența acumulată în instituție și pe ideea că DNA trebuie să fie un „partener social”, nu o instituție percepută exclusiv ca forță coercitivă. Tatiana Toader consideră că actuala strategie de comunicare este adecvată și că lupta anticorupție depinde de un efort mai larg al statului, nu doar de eficiența DNA. Vlad Grigorescu a contestat indicatorii de performanță ai actualei conduceri, criticând folosirea extinsă a acordurilor de recunoaștere și pledând pentru modernizarea tehnologică a urmăririi penale. DIICOT: digitalizare și lupta cu drogurile Pentru șefia DIICOT au candidat Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horațiu Miron. Alina Albu a propus un proiect-pilot bazat pe analiză de date și inteligență artificială, argumentând că infracționalitatea s-a mutat masiv în mediul online. Ioana Albani a atras atenția că traficul de droguri reprezintă aproape 80% din dosarele DIICOT și a cerut intervenții legislative, semnalând și nereguli în gestionarea denunțurilor. Antonia Diaconu a indicat lipsa fondurilor operative ca obstacol major, subliniind costurile ridicate ale operațiunilor antidrog. Codrin-Horațiu Miron a avut un mesaj optimist, afirmând că lupta cu criminalitatea organizată poate fi câștigată prin efort susținut. În centrul dezbaterilor s-au aflat eficiența managerială, reorganizarea instituțională și recâștigarea încrederii publice. Decizia anunțată astăzi de ministrul Justiției va deschide ultima etapă procedurală înainte ca președintele să stabilească noii șefi ai marilor parchete. [...]
Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro , pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag . Ce propun candidații la Parchetul General Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități. Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf. Marius Voineag, singur candidat pentru funcția de adjunct Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe: creșterea capacității investigative; extinderea programelor de formare profesională; promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției; integrarea unor soluții de inteligență artificială; îmbunătățirea comunicării publice. Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA , Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție. Calendarul selecției Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății. [...]
Un tribunal din Italia a decis că scumpirile Netflix din 2017-2024 au fost ilegale , potrivit Zona IT , iar abonații italieni pot cere reducerea tarifului actual și rambursarea diferențelor plătite, cu despăgubiri care, în unele cazuri, pot ajunge la 500 de euro. Hotărârea vizează majorările succesive aplicate de Netflix Italia în perioada 2017–noiembrie 2024, instanța considerând abuzive clauzele contractuale care permiteau modificarea unilaterală a prețului și a altor condiții, fără un motiv justificat în contract. Aceste clauze ar încălca Codul Consumatorului din Italia. Procesul a fost inițiat de Mișcarea Consumatorilor din Italia (Movimento Consumatori), care a contestat caracterul „abuziv și nul” al prevederilor ce permiteau schimbarea arbitrară a prețului abonamentelor. Ca efect al deciziei, instanța impune restituirea diferenței dintre tariful majorat și prețul practicat până la data constatării ilegalității. În funcție de vechimea abonamentului, sumele pot varia semnificativ. Textul indică exemplul unui abonat Premium care a activat serviciul în 2017 și plătește în prezent 19,99 euro, caz în care rambursarea ar urma să reflecte diferența față de tariful inițial de 11,99 euro. Un raționament similar este descris pentru pachetul Standard, ajuns la 13,99 euro/lună, raportat la un nivel anterior de 9,99 euro. „Un client premium care a plătit fără întrerupere abonamentul Netflix din 2017 până în prezent are dreptul la o rambursare de aproximativ 500 de euro, în timp ce un client standard are dreptul la o rambursare de aproximativ 250 de euro. Majorările ilegale vizează și abonamentul de bază, care a înregistrat o creștere de doi euro în octombrie 2024”, au explicat cei doi avocați care au reprezentat Mișcarea Consumatorilor. Instanța a stabilit și o limitare: sunt exceptate majorările aferente contractelor încheiate după ianuarie 2024. Totodată, articolul menționează că victoria obținută în instanță „nu produce efecte după anul 2024” și „nu influențează cu nimic actuala politică de abonamente Netflix”, iar situația foștilor abonați care și-au închis conturile înainte de 2024 rămâne neclară din perspectiva accesului la despăgubiri. Pe partea de măsuri de informare, tribunalul a cerut Netflix să publice conținutul hotărârii pe propriul site și în publicații de importanță națională și să informeze toți consumatorii italieni, inclusiv pe cei care s-au dezabonat, despre nulitatea clauzelor și dreptul la rambursare. Președintele Movimento Consumatori, Alessandro Mostaccio, a avertizat că organizația ar putea continua demersurile în instanță dacă platforma nu aplică rapid măsurile dispuse. În ceea ce privește potențialul impact financiar, sursa indică faptul că Netflix ar avea aproximativ 3 milioane de foști și actuali abonați italieni eligibili, iar suma totală ar putea ajunge la 750 milioane de euro. În același timp, se arată că lipsa de informare și obstacolele birocratice ar putea reduce semnificativ numărul celor care vor obține efectiv rambursările. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate au fost prezentate publicului în Olanda , care citează presa olandeză. Prezentarea a avut loc joi, 2 aprilie 2026, într-o conferință de presă extraordinară organizată la Muzeul Drents, unde piesele au fost expuse într-o vitrină specială și păzite de mascați din trupele de poliție olandeze. Conform NOS.nl , este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în urmă cu un an. A treia brățară nu a fost încă găsită, iar autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care au fost recuperate obiectele sau despre eventuale arestări. Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a spus că piesa principală, coiful, a fost „deteriorat”, însă avariile ar fi afectat „restaurări mai vechi” și ar permite o restaurare completă. În același timp, procurorul public olandez Corien Fahner a declarat că obiectele au fost predate „ieri” prin intervenția avocaților suspecților și că au fost încheiate acorduri cu aceștia, urmând ca detaliile să fie discutate în instanță. Din partea României, la conferință au participat și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Daniela Buruiană, de la Ministerul Justiției, a afirmat că România a lucrat cu autoritățile olandeze „în ultimul an și două luni” și că, la zece zile după jaf, a fost formată o echipă comună pentru recuperarea bunurilor, cooperare care „a dat roade”. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile române au fost ținute la curent de cele olandeze cu privire la evoluțiile din caz și a confirmat organizarea conferinței de presă la ora 14:00, ora locală (15:00, ora României). Muzeul Drents a anunțat, de asemenea, că a fost închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”. [...]
Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate , potrivit Antena 3 CNN , după furtul comis din Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că autoritățile române au fost informate de partea olandeză despre evoluțiile din dosar. Ce se știe despre recuperare și ce rămâne neclar MAE a precizat că procurorul de caz din Țările de Jos urmează să susțină o conferință de presă la ora 14:00, ora locală, respectiv 15:00, ora României, chiar la Muzeul Drents. În acest moment, informațiile publice sunt limitate: nu este încă stabilit dacă piesele au fost avariate, unde au fost găsite și dacă au existat arestări. Muzeul Drents a anunțat pe site-ul său că va fi închis pe 2 aprilie, invocând „circumstanțe neprevăzute”. „În acest moment nu este încă clar dacă coiful dacic este avariat, unde au fost găsite obiectele de tezaur și dacă au fost făcute arestări.” Furtul din ianuarie 2025 și obiectele vizate Furtul a avut loc în ianuarie 2025, când hoți înarmați cu dispozitive explozive au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Obiectele se aflau în Olanda în cadrul expoziției „Dacia - Imperiul Aurului și Argintului”, organizată cu piese împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României (MNIR). Antena 3 CNN notează că directorul instituției a fost demis imediat după decizia de împrumut a artefactelor. Ancheta din Țările de Jos și pașii următori Din informațiile prezentate de Antena 3 CNN, imaginile de supraveghere ar fi surprins momentul în care hoții au forțat ușa muzeului cu un explozibil și au părăsit clădirea după câteva minute, cu piesele furate. Elementele-cheie comunicate până acum în spațiul public includ: au fost recuperate două din cele trei brățări dacice, iar coiful este, de asemenea, menționat ca recuperat; Parchetul Public din Țările de Jos a anunțat o conferință de presă la Muzeul Drents din Assen; rămân neclare starea obiectelor, locul exact al recuperării și existența unor arestări. Într-un episod anterior al anchetei, Antena 3 CNN arată că, în septembrie, trei dintre cei patru suspecți au scăpat de urmărirea penală, procurorii apreciind că rolul lor a fost „prea mic” pentru a justifica trimiterea în judecată, informație atribuită publicației nltimes.nl . Tot din rechizitoriu, procurorii olandezi ar fi indicat că probele arată „în mod clar” că tezaurul nu a fost topit. [...]
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că al treilea contract cu Pfizer a fost supraevaluat , potrivit Știrile ProTV . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o conferință de presă, în contextul litigiului privind vaccinurile anti-COVID comandate în pandemie. Rogobete a afirmat că documentul a fost semnat „fără o fundamentare clară a nevoii” și că volumul de doze contractat ar fi depășit semnificativ necesarul raportat la populația României. În aceeași intervenție, ministrul a apreciat că, per ansamblu, campania de vaccinare anti-COVID a fost „un eșec”. „Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel”, a spus ministrul. Pe plan juridic, Rogobete a mai spus că hotărârea pronunțată în dosar are caracter executoriu, ceea ce înseamnă că plata ar trebui făcută chiar dacă se formulează apel. El a adăugat că, în cazul unei soluții favorabile în calea de atac, sumele ar putea fi recuperate de statul român. Un tribunal din Bruxelles a decis miercuri, în primă instanță, că Polonia și România trebuie să achite sume restante pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech, de 1,3 miliarde de euro, respectiv 600 de milioane de euro, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Știrile ProTV. Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna lui 2023, pentru a impune executarea contractelor, după ce, odată cu încheierea pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral. Sursa informațiilor citate de publicație este Agerpres. [...]
