Știri
Știri din categoria Investiții
Donald Trump a cumpărat obligațiuni Netflix și Warner Bros în valoare de peste un milion de dolari, chiar în perioada în care companiile media erau implicate într-o competiție majoră pentru preluarea Warner Bros Discovery, potrivit unor documente oficiale citate de CNBC. Tranzacțiile au avut loc în timp ce administrația sa ridica public semne de întrebare privind legalitatea acordului propus de Netflix.
Documentele de etică guvernamentală arată că Trump a cumpărat obligațiuni Netflix în valoare de peste 1,1 milioane de dolari în patru tranzacții realizate între decembrie și ianuarie. Investițiile au fost făcute în titluri cu dobândă de 5,375% și scadență în noiembrie 2029.
În aceeași perioadă, președintele american a achiziționat și obligațiuni ale Warner Bros Discovery, evaluate între 500.000 și 1 milion de dolari. Acestea au fost cumpărate la aproximativ 92 de cenți pe dolar și ulterior au urcat la aproximativ 95 de cenți, ceea ce ar însemna un câștig dacă investițiile au fost păstrate.
Achizițiile au avut loc în timpul unei lupte pentru preluarea Warner Bros Discovery, în care Netflix concura cu Paramount Skydance. Paramount a câștigat în final competiția cu o ofertă de aproximativ 110 miliarde de dolari, susținută de finanțări importante din partea Bank of America, Citigroup și Apollo.
În paralel cu aceste evoluții, Trump și oficiali din administrația sa au pus sub semnul întrebării posibilitatea ca acordul propus de Netflix să treacă de verificările antitrust. Președintele a afirmat public că o astfel de concentrare de putere pe piața media „ar putea fi o problemă”.
Casa Albă susține că nu există conflict de interese, deoarece activele președintelui sunt administrate printr-un trust controlat de copiii săi. Potrivit purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, investițiile sunt gestionate independent de activitatea politică.
Totuși, situația a stârnit discuții în mediul politic și financiar. Spre deosebire de alți oficiali din administrația federală, președintele Statelor Unite este exceptat de la legislația care interzice investițiile în companii afectate de decizii guvernamentale.
Trump a raportat anterior active de peste 1 miliard de dolari, incluzând investiții în imobiliare, criptomonede, terenuri de golf și diverse acorduri comerciale.
Recomandate
Tarifele comerciale din SUA împing companiile germane să-și redirecționeze investițiile către Asia , în condițiile în care incertitudinea legată de politica comercială a administrației Donald Trump determină amânarea deciziilor și schimbarea priorităților, potrivit Economedia , care citează un sondaj al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), preluat de Mediafax. Interes în scădere pentru investiții în SUA Sondajul DIHK, realizat în rândul a aproximativ 1.700 de companii industriale, arată că 44% dintre respondenți intenționează să investească în Statele Unite, în scădere cu patru puncte procentuale față de anul anterior. Este prima reducere semnificativă a apetitului pentru investiții în SUA de la pandemia de COVID-19 încoace, potrivit datelor citate. Asia urcă în preferințe, cu China și Asia-Pacific în prim-plan În același timp, Asia câștigă teren ca destinație de capital: China este indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți (de la 31% anterior), iar regiunea Asia-Pacific ajunge la 26%, în creștere cu cinci puncte procentuale. Volker Treier, reprezentant al DIHK, pune schimbarea pe seama incertitudinii generate de disputa comercială cu SUA: „Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile.” Acesta a mai spus că firmele își reorientează tot mai mult activitatea către producția și vânzarea directă pe piețele asiatice, în special în China și India. Zona euro rămâne ancora investițiilor externe Deși o parte din fluxurile planificate se mută dinspre SUA către Asia, zona euro rămâne principala destinație pentru investițiile externe ale companiilor germane. DIHK indică drept argumente stabilitatea economică, piața unică și moneda comună, într-un context de incertitudini geopolitice. [...]
Un fond polonez de investiții pregătește o finanțare de peste 20 milioane de euro pentru extinderea lanțului românesc de săli de fitness 18GYM , într-o tranzacție care ar putea accelera consolidarea pieței locale de fitness. Informația apare într-un comunicat citat de StartupCafe , iar investiția urmează să fie analizată de Consiliul Concurenței. Investiție majoră într-un lanț românesc de fitness Fondul Enterprise Investors Fund IX , administrat de compania de private equity Enterprise Investors, a anunțat că va investi până la 20,4 milioane de euro în compania românească 18GYM , prin achiziția unui pachet minoritar de acțiuni . Potrivit investitorilor, fondatorul companiei va rămâne acționar majoritar și va continua să conducă afacerea. Lanțul 18GYM a fost fondat în 2012 de Vlad Ronea și Alexandra Ronea și a devenit unul dintre cele mai importante branduri din industria fitnessului din România. Rețea în creștere rapidă În prezent, 18GYM operează 37 de cluburi de fitness , fiecare cu o suprafață medie de aproximativ 1.500 de metri pătrați . Fiecare sală include zone dedicate pentru: antrenamente cardio antrenament funcțional aparate de forță greutăți libere Compania a raportat o creștere puternică în 2025: Indicator Evoluție Număr de abonați +40% Venituri peste 17 milioane euro Investitorii consideră că piața locală are încă un potențial mare de dezvoltare. Piață fragmentată, cu potențial de consolidare Potrivit reprezentanților Enterprise Investors, industria fitnessului din România are încă o rată relativ scăzută de utilizare a sălilor comparativ cu alte state europene și este puternic fragmentată. Acest context creează oportunități pentru: extindere organică a rețelelor existente achiziții ale unor operatori mai mici consolidarea pieței în jurul unor branduri puternice Investitorii spun că modelul operațional al 18GYM este scalabil , ceea ce ar permite extinderea rapidă a rețelei. Istoric de investiții în România Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari jucători de private equity din Europa Centrală și de Est, activ încă din 1990. Fondul are deja o experiență semnificativă pe piața românească, unde a investit în mai multe companii cunoscute, printre care: rețeaua de magazine Profi lanțul de jucării Noriel supermarketurile Artima compania de materiale de construcții Macon Deva În total, firma a investit 217 milioane de euro în companii românești și a realizat numeroase exituri pe piața locală. Investiția în 18GYM reprezintă a opta investiție directă a Enterprise Investors în România , iar fondul speră că noul parteneriat va accelera dezvoltarea lanțului de fitness și va contribui la consolidarea pieței. [...]
Berkshire Hathaway investește 350 de milioane de dolari în The New York Time s , la șase ani după ce Warren Buffett a vândut toate ziarele din portofoliul său și a declarat că industria este în declin, potrivit G4Media , care citează agenția AP. Mișcarea apare în ultimul trimestru al lui Buffett în funcția de director general al Berkshire și marchează o revenire surprinzătoare în zona media. Investiția de 350 de milioane de dolari a fost dezvăluită în raportarea trimestrială către Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA. Deși în 2020 Buffett considera că majoritatea ziarelor sunt „terminate”, el lăsa atunci deschisă posibilitatea ca publicațiile cu audiență națională, precum The New York Times sau The Wall Street Journal, să reziste prin adaptarea la mediul digital. Potrivit profesorului Tim Franklin de la Northwestern University, citat de AP, decizia reprezintă „un vot de încredere” în modelul de afaceri al publicației. The New York Times are în prezent peste 12 milioane de abonați digitali și și-a diversificat oferta prin produse precum jocul Wordle și platforma sportivă The Athletic, devenind mai degrabă o companie digitală decât un ziar tradițional. Raportul nu precizează dacă investiția a fost decisă direct de Buffett sau de alți manageri ai Berkshire. Dimensiunea relativ redusă a plasamentului, comparativ cu alte pariuri istorice ale investitorului, lasă loc de interpretări. Totuși, reacția pieței a fost imediată: acțiunile The New York Times au urcat cu aproape 3% în tranzacțiile de după închiderea bursei. În același trimestru, Berkshire și-a majorat participația la Chevron cu aproximativ 8 milioane de acțiuni, ajungând la peste 130 de milioane, și a continuat să reducă deținerile la Bank of America și Apple. Investiția în The New York Times sugerează o distincție clară între presa locală aflată în dificultate și marile branduri media globale care au reușit tranziția către abonamente digitale și venituri recurente. [...]
Ungaria a direcționat peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) către un proiect turistic-cultural într-un sat din Transilvania , finanțarea fiind folosită pentru construirea unui parc tematic literar în Porumbenii Mari , localitate cu aproximativ 1.100 de locuitori, potrivit Libertatea . Banii provin dintr-o distribuire de fonduri făcută în decembrie 2025 de compania de stat ungară Szerencsejáték Zrt., care ar fi alocat în total 11 miliarde de forinți (29.000.000 euro), conform Transtelex. Din această sumă, 3 miliarde de forinți (peste 8 milioane euro) au mers către Fundația Școlară (înființată de UDMR), iar a doua cea mai mare sumă a fost direcționată către Asociația Pro Golumba din Porumbenii Mari. Ce se construiește și ce include proiectul Potrivit publicațiilor Magyar Hang și Átlátszó Erdély, fondurile au fost folosite pentru realizarea „Parcului Poeților-Scriitorilor Ardeleni”, un proiect pe o suprafață de peste două hectare. În descrierea proiectului sunt menționate mai multe componente, între care: o poartă a satului; un „hambar cultural”; un restaurant; alte atracții turistice. Primarul localității, Levente Gyerkó, a spus că „investiția s-ar putea amortiza pe termen lung”, dar a precizat că viabilitatea proiectului va putea fi evaluată doar la fața locului. Context: asociația beneficiară și schimbarea de nume Asociația Pro Golumba ar fi fost înființată inițial în 2024 pentru activități de alimentație publică și a fost reactivată recent datorită sprijinului financiar, mai notează sursa. Planul inițial era ca parcul să poarte numele poetului Kányádi Sándor, însă moștenitorii acestuia nu au permis utilizarea numelui. În proiect mai sunt menționate și alte atracții planificate, inclusiv replici ale izvorului Nagyküküllő, rezervorului Zetelak și cascadei Varság. [...]
Ministerul Finanțelor a atras în aprilie peste 1,9 miliarde lei prin Fidelis , un semnal că populația rămâne o sursă importantă de finanțare pentru stat, într-un moment în care costul banilor și nevoia de împrumut sunt teme centrale pentru buget. Datele sunt prezentate de Știrile Pro TV . În total, Ministerul Finanțelor a atras 874,5 milioane lei și 207 milioane euro, valori care însumează peste 1,9 miliarde lei (378,7 milioane euro), prin a patra ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis). Potrivit informațiilor din articol, aceasta este cea mai mare valoare obținută astfel în acest an. Ce arată cifrele despre finanțarea statului prin populație Oferta s-a derulat în perioada 14–21 aprilie, iar românii au plasat aproape 22.000 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Titlurile emise în aprilie au debutat luni la tranzacționare la Bursa de Valori București . Un element relevant pentru investitori este regimul fiscal: în comunicatul citat se menționează că veniturile obținute atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital nu sunt impozabile. Context: programul Fidelis și ce urmează Ministerul Finanțelor derulează programul Fidelis din august 2020, iar prin cele 35 de oferte derulate de atunci a atras de la populație aproape 68 miliarde lei (13,7 miliarde euro). Din această sumă, aproape 6 miliarde lei (1,2 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii mai, conform aceleiași surse. Cine a intermediat oferta din aprilie Oferta a fost intermediată de un sindicat format din: BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille, UniCredit Bank, și un grup de distribuție alcătuit din: Banca Transilvania, Libra Internet Bank. [...]
Prahova pariază pe un program de finanțare de 70 de milioane de euro pentru infrastructură turistică în jurul noii stațiuni oenoturistice Gura Vadului , un demers care ar putea schimba profilul economic al zonei prin atragerea de vizitatori și investiții conexe, potrivit Economedia . Gura Vadului (județul Prahova) a primit, de joi, 23 aprilie, statutul de prima stațiune oenoturistică din România – un concept de turism viticol centrat pe vizitarea cramelor și experiențe legate de vin. Autoritățile locale și județene prezintă acest pas ca începutul unei strategii mai largi de dezvoltare a unei rețele de localități cu profil oenoturistic în Prahova. Miza investițională: finanțare estimată la 70 de milioane de euro Consiliul Județean Prahova indică un mecanism de finanțare „estimat la 70 de milioane de euro” (aprox. 350 milioane lei), cu „perspectivă de operaționalizare în această toamnă”. Înainte de asta, ar fi necesare pregătirea terenurilor și asigurarea utilităților de bază. Banii vizează, în principal, proiecte care să crească accesibilitatea și capacitatea de primire a turiștilor, inclusiv prin facilități pentru rulote și campere. Ce proiecte au fost prezentate și unde se duc banii La evenimentul de lansare au fost prezentate mai multe direcții de investiții în infrastructură, menite să susțină noul statut al localității: amenajarea de piste de biciclete ; modernizarea drumurilor comunale care traversează viile; dezvoltarea unor facilități pentru turiștii care călătoresc cu rulote și campere, pentru extinderea capacității de cazare. Separat, patru proiecte pentru amenajarea unor parcuri de rulote în Fântânele, Gura Vadului, Vadul Săpat și Urlați sunt deja într-o fază incipientă. Extindere în județ: alte localități vizate pentru statut oenoturistic În paralel, autoritățile analizează extinderea statutului de stațiune oenoturistică și către alte localități din Prahova, între care Urlați, Boldești-Scăeni, Ceptura și Valea Călugărească, precum și includerea unor noi areale – Fântânele și Vadul Săpat – în aceeași strategie. La eveniment au participat, între alții, președintele Consiliului Județean Prahova, Emil Drăgănescu, primarul comunei Gura Vadului, Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM, Constantin Titi Badea, și reprezentanți ai cramelor din zonă. [...]
