Știri
Știri din categoria Investiții

Guvernul a aprobat un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei) pentru programul „Diaspora investește acasă”, care va oferi românilor din străinătate acces la finanțare pentru afaceri noi în România, potrivit Economica. Programul este implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare, mandată să susțină proiectul.
Schema vizează cetățenii români care au avut reședința sau domiciliul în străinătate în ultimele nouă luni și care vor să își înființeze o afacere în România. Mecanismul de sprijin include un credit de maximum 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei), din care 60% ar urma să fie componentă nerambursabilă (grant), conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Banca de Investiții și Dezvoltare va pune în practică schema de ajutor pe baza unei convenții cu Ministerul de Finanțe, care urmează să fie semnată în următoarele 30 de zile.
Condiția operațională indicată pentru investiții este ca activele achiziționate să fie menținute în funcțiune cel puțin trei ani de la finalizarea investiției.
Programul urmărește reintegrarea economică a românilor din diaspora prin creșterea accesului la finanțare pentru firme nou înființate și prin valorificarea experienței profesionale dobândite în străinătate. Din perspectiva pieței, combinația dintre credit și grant (60% din valoarea finanțării) poate reduce semnificativ costul efectiv al capitalului pentru antreprenorii eligibili, însă detaliile de implementare depind de convenția dintre bancă și Ministerul de Finanțe.
Recomandate

Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]

România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]

Revolut își extinde modelul dincolo de aplicație, investind în prezență fizică în aeroporturi , printr-un nou concept de lounge-uri pentru pasageri, potrivit Profit . Primul parteneriat este cu Aeroportul Copenhaga (CPH), unde „Revolut Lounge” ar urma să se deschidă în 2027 și să devină cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen. Proiectul din Copenhaga va fi dezvoltat împreună cu Plaza Premium Group , descris ca partener operațional și de investiție al Revolut pentru această locație. Inițiativa este prezentată ca o extensie „fizică” a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut, în linie cu strategia companiei de a-și extinde ecosistemul către experiențe cu prezență la sol, cu miză ridicată pentru clienți. De ce contează: fintech-ul mizează pe infrastructură și încredere, nu doar pe creștere digitală Mutarea indică o schimbare de abordare în rândul fintech-urilor care încearcă să depășească modelul exclusiv digital și să construiască încredere prin puncte de contact fizice. În același registru, Profit amintește că Revolut a deschis recent primul său magazin permanent la Barcelona, debutul companiei în retailul fizic. Reprezentanții Revolut spun că spațiul nu va funcționa ca o sucursală bancară tradițională, ci ca o „experiență interactivă și vizibilă”, menită să apropie tehnologia financiară de utilizatori și să crească nivelul de încredere în brand. Context: extindere pe licențe bancare și rezultate financiare Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori, conform informațiilor citate. Compania a început în ultimii ani să migreze către licențe bancare în piețele în care operează: a lansat sucursala bancară din Marea Britanie, a cerut autorizare bancară în SUA și a deschis o sucursală în Ungaria. În România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. La nivel de grup, Revolut ar fi încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,7 miliarde lei), în creștere cu două treimi față de anul precedent, potrivit datelor menționate de Profit. [...]

Familia Umbrărescu pregătește reluarea producției la combinatul siderurgic Oțelu Roșu printr-un program de investiții de „câteva sute de milioane de lei”, mizând pe integrarea unei tehnologii de laminare în premieră europeană , potrivit Economica . Miza economică este reducerea dependenței de furnizori externi pentru materiale folosite în marile șantiere de infrastructură ale UMB Group, printr-o capacitate industrială proprie. UMB Steel derulează de aproape un an lucrări pe platforma de la Oțelu Roșu, cu obiectivul reluării activității combinatului, închis din 2012. Conform informațiilor citate de publicație, aici ar urma să fie produse fier beton striat și sârmă, materiale destinate în principal activității de bază a grupului – construcția de drumuri, viaducte și poduri. Tehnologie „la cheie” și producție continuă Un element central al investiției este livrarea de către SMS group (Germania) a primei tehnologii Continuous Mill Technology (CMT® 700) din Europa, care va fi integrată în complexul siderurgic existent de la Oțelu Roșu. Compania germană susține că noul laminor va funcționa într-un proces continuu, cu „minime de carbon” și eficiență ridicată a producției, pentru a răspunde cererii de materiale de construcții sustenabile, sprijinind în principal operațiunile de autostrăzi ale grupului UMB. În material este menționat că SMS group va livra proiectul „la cheie”, inclusiv sistemele mecanice, electrice și de automatizare necesare pentru integrarea noii mașini de turnare continuă și a laminorului. Capacitate anunțată și ce ar putea însemna operațional Potrivit descrierii SMS group, instalația CMT® 700 ar permite o producție anuală de aproximativ 700.000 de tone de: bare drepte, colaci compacți, sârmă laminată. Tehnologia ar moderniza infrastructura uzinei prin posibilitatea producerii neîntrerupte de produse lungi din fier vechi, alimentând continuu semifabricatele turnate din oțelărie direct către laminar. Contextul tranzacției: combinat cumpărat la licitație Grupul UMB, descris ca cel mai mare constructor de autostrăzi din România, a achiziționat combinatul siderurgic Oțelu Roșu (Caraș-Severin) prin firma Eco Wind Power, în urma unei licitații, la un preț de aproape 142 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile de procedură. Combinatul are o tradiție de peste 220 de ani (atestat documentar din 1796) și a fost închis în 2012, pe fondul datoriilor acumulate. În prezent, lucrările de pe amplasament vizează pregătirea reluării producției, iar un video publicat de canalul de YouTube „Natură și Infrastructură” arată stadiul montării structurilor metalice pentru hala principală a noului laminor. [...]

Pavăl Holding alocă peste 60 mil. euro (aprox. 300 mil. lei) pentru a transforma Grand Hotel Gardone într-o unitate operată tot anul , o schimbare cu impact direct în venituri și ocupare, prin trecerea de la modelul sezonier la unul permanent, potrivit Economedia . Investiția vizează renovarea Grand Hotel Gardone, hotel istoric de pe malul Lacului Garda (Italia), controlat de Pavăl Holding (frații Dragoș și Adrian Pavăl). Unitatea ar urma să fie redeschisă în 2027 și să funcționeze sub brandul de lux LXR Hotels & Resorts al Hilton, prima proprietate din Italia inclusă în această colecție, conform Libertatea. Ce presupune proiectul și calendarul lucrărilor Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu grupul lituanian Apex Alliance, după ce cele două companii au achiziționat hotelul în 2023. Lucrările sunt în desfășurare și sunt estimate să dureze între 18 și 24 de luni. Clădirea, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și protejată de autoritățile italiene, va păstra fațada istorică, în timp ce interiorul va fi complet modernizat. Model operațional: de la sezonier la funcționare permanentă După finalizarea investiției, hotelul va avea 160 de camere și suite și va include: două restaurante și două baruri; centru spa cu piscine interioare și exterioare; sală de fitness; spații pentru conferințe; sală de bal cu vedere spre lac. Elementul-cheie al noului concept este operarea pe tot parcursul anului, în locul modelului sezonier de până acum, plus crearea a cel puțin 80 de locuri de muncă permanente. De ce contează: intrarea LXR în Italia și miza pentru Pavăl Holding Pentru Hilton, proiectul marchează intrarea brandului LXR Hotels & Resorts pe piața din Italia. Pentru Pavăl Holding, investiția este prezentată drept una dintre cele mai importante mișcări internaționale din portofoliul grupului. Grand Hotel Gardone și-a primit primii oaspeți în 1884 și a găzduit de-a lungul timpului personalități precum Winston Churchill, Gabriele d’Annunzio și William Somerset Maugham. [...]

Amazon a virat integral 50 mld. dolari (aprox. 225 mld. lei) către OpenAI mai devreme decât era obligată , ajungând la o participație de circa 5%, potrivit IT Home . Mișcarea contează pentru piață deoarece consolidează poziția Amazon în cursa pentru inteligența artificială, chiar și în lipsa îndeplinirii unor condiții inițiale, și poate schimba echilibrul de putere în jurul OpenAI. Conform publicației, Amazon a finalizat în avans tranșa de investiție ulterioară de 35 mld. dolari (aprox. 157,5 mld. lei), ridicând investiția totală la 50 mld. dolari. Informația apare în dezvăluirile financiare ale companiei pentru săptămâna în curs (ora locală), iar surse citate indică faptul că plata ultimei tranșe a fost făcută în această săptămână. Investiția a fost accelerată, deși condițiile nu au fost atinse Parteneriatul strategic multianual dintre Amazon și OpenAI a fost convenit în februarie: 15 mld. dolari (aprox. 67,5 mld. lei) investiți inițial, cu încă 35 mld. dolari condiționați de îndeplinirea unor criterii. IT Home notează că OpenAI nu a îndeplinit două dintre cerințe – listarea și un „salt” tehnologic – însă Amazon a ales totuși să își respecte angajamentul înainte de termen. Renegocierea cu Microsoft, un „prag” pentru banii Amazon Un element-cheie pentru deblocarea investiției totale a fost renegocierea contractului OpenAI cu Microsoft, realizată în aprilie, potrivit sursei. Această renegociere ar fi creat „mai multe posibilități” pentru cooperarea Amazon–OpenAI și a fost o condiție prealabilă importantă pentru ca Amazon să accepte investiția integrală. Context competitiv: Amazon finanțează și Anthropic IT Home mai arată că Amazon este, în același timp, un susținător financiar important al Anthropic, un competitor major al OpenAI. În acest context, investiția accelerată în OpenAI sugerează o strategie de acoperire pe mai multe fronturi în zona modelelor de inteligență artificială, cu potențial impact asupra competiției și alianțelor din industrie. [...]