Știri
Știri din categoria Investiții
Guvernul a aprobat un buget de 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei) pentru programul „Diaspora investește acasă”, care va oferi românilor din străinătate acces la finanțare pentru afaceri noi în România, potrivit Economica. Programul este implementat prin Banca de Investiții și Dezvoltare, mandată să susțină proiectul.
Schema vizează cetățenii români care au avut reședința sau domiciliul în străinătate în ultimele nouă luni și care vor să își înființeze o afacere în România. Mecanismul de sprijin include un credit de maximum 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei), din care 60% ar urma să fie componentă nerambursabilă (grant), conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Banca de Investiții și Dezvoltare va pune în practică schema de ajutor pe baza unei convenții cu Ministerul de Finanțe, care urmează să fie semnată în următoarele 30 de zile.
Condiția operațională indicată pentru investiții este ca activele achiziționate să fie menținute în funcțiune cel puțin trei ani de la finalizarea investiției.
Programul urmărește reintegrarea economică a românilor din diaspora prin creșterea accesului la finanțare pentru firme nou înființate și prin valorificarea experienței profesionale dobândite în străinătate. Din perspectiva pieței, combinația dintre credit și grant (60% din valoarea finanțării) poate reduce semnificativ costul efectiv al capitalului pentru antreprenorii eligibili, însă detaliile de implementare depind de convenția dintre bancă și Ministerul de Finanțe.
Recomandate
Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]
Banca Transilvania extinde investițiile în fonduri prin BT Pay pentru diaspora și clienții străini , o mutare care poate crește baza de investitori și volumul tranzacțiilor digitale în fondurile administrate de BT Asset Management , potrivit Banca Transilvania . Facilitatea vizează clienții BT cu rezidență fiscală în „aproape 40 de state”, inclusiv Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Grecia, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova și Turcia. Rezidența fiscală este definită ca țara în care o persoană locuiește, obține venituri și își plătește impozitele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Accesul la fondurile BT Asset Management se face „de oriunde și oricând” prin aplicația BT Pay, iar pentru investiții nu este necesară o sumă inițială minimă. Aplicația permite și transferuri recurente, precum și modificarea valorii acestora, ceea ce reduce fricțiunea pentru investiții periodice. Oferta de fonduri și monedele disponibile BT Asset Management pune la dispoziție 14 fonduri de investiții, în care se poate investi în lei, euro și dolari. Portofoliul include fonduri pentru profiluri de risc diferite (conservator, moderat, dinamic) și expuneri pe instrumente cu venit fix, acțiuni sau obligațiuni, inclusiv fonduri orientate către domenii precum tehnologie, energie, imobiliar sau agricultură. Dimensiunea bazei actuale și ponderea canalului digital Banca indică faptul că aproximativ 350.000 de persoane cu rezidența în România folosesc deja BT Pay pentru a investi în fondurile administrate de BT Asset Management, iar 90% din tranzacțiile în aceste fonduri sunt realizate prin aplicație. La nivelul BT Asset Management sunt deschise aproximativ 550.000 de conturi de investiții, iar activele în administrare sunt de 13,5 miliarde de lei (echivalentul a 2,5 miliarde de euro), conform datelor din comunicat. [...]
Google își extinde investițiile în Finlanda cu 13 miliarde euro (aprox. 65 miliarde lei) în infrastructură pentru AI și servicii digitale , mizând pe efecte economice directe prin locuri de muncă și contribuție la PIB, potrivit Google . Planul vizează următorii doi ani și include infrastructură digitală, proiecte de energie curată și parteneriate economice, pe fondul creșterii cererii pentru servicii precum Search, Maps și Gemini. Impact economic: locuri de muncă și PIB în anii de construcție Google afirmă că anunțul reprezintă „cea mai mare investiție unică” a companiei în Europa. În faza inițială de construcție, programată pentru 2027–2028, compania estimează că vor fi susținute peste 37.000 de locuri de muncă la nivel național și că proiectele vor contribui cu 3,6 miliarde euro anual (aprox. 18 miliarde lei) la PIB-ul Finlandei. După punerea completă în funcțiune, noile facilități ar urma să susțină „mii” de locuri de muncă permanente, de la ingineri și tehnicieni, la personal de securitate și servicii (inclusiv catering și administrarea facilităților). Efecte în lanț în economie: furnizori locali și operațiuni Compania leagă investiția de prezența sa în Hamina , unde a transformat o fostă fabrică de hârtie într-un centru de date în urmă cu 15 ani. Pentru perioada 2023–2025, Google spune că operațiunile din Hamina au susținut un ecosistem de peste 600 de furnizori finlandezi în construcții, operațiuni și fibră de rețea, cu „efect multiplicator” în economie. În paralel, Google menționează inițiative de mediu asociate centrului de date, inclusiv răcire pe bază de apă de mare și recuperarea căldurii distribuite către locuințe și companii printr-un proiect „offsite heat recovery”, detaliat într-un material separat al companiei. Energie: acord pe 22 de ani pentru nuclear, plus eolian și baterii Pentru a susține extinderea, Google anunță un portofoliu de soluții energetice, prezentat ca aliniat obiectivelor de menținere a energiei „accesibile” și de investiții în energie curată. Printre măsurile enumerate: un acord pe 22 de ani pentru a sprijini extinderea duratei de viață a centralei nucleare Loviisa ; adăugarea de capacitate nouă de energie eoliană onshore; contractarea unui sistem de baterii de 94 MW, cu rol de stabilizare a prețurilor în perioade reci și fără vânt. Investiții în comunități și formare: 31 milioane euro Separat de investiția principală, Google spune că va aloca 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei) în următorii patru ani pentru comunități din Hamina, Kajaani, Muhos și Vaala, cu accent pe educație și creștere economică. Pachetul include programe de perfecționare în AI pentru peste 4.400 de lucrători și oportunități de formare pentru 100 de studenți finlandezi pentru cariere viitoare în centre de date. Ce urmează Calendarul menționat de companie plasează vârful de activitate în etapa de construcție în 2027–2028, cu tranziția către operare completă ulterior. Google nu detaliază în material împărțirea exactă a celor 13 miliarde euro pe componente (infrastructură digitală vs. energie vs. parteneriate), astfel că amploarea fiecărui subproiect rămâne neprecizată în acest stadiu. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide Tezaur cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an , într-o nouă ediție derulată între 7 septembrie și 2 octombrie 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru investitori este randamentul net (fără impozit pe dobândă), iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Programul Tezaur din septembrie oferă maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%, conform Ministerului Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (fără suport fizic). Condiții și dobânzi: ce primește investitorul Dobânda se plătește anual, la datele de plată din prospectul de emisiune, iar nivelul ei depinde de perioada aleasă: 1 an: 6,20% pe an 3 ani: 6,75% pe an 5 ani: 7,15% pe an Minimul de subscriere este de 1.000 de lei, iar eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur în septembrie Ministerul Finanțelor indică mai multe canale de subscriere, cu intervale diferite: prin Ghișeul.ro : 7–30 septembrie; prin unitățile Trezoreriei Statului, pentru persoanele fizice înregistrate în SPV: 7 septembrie – 1 octombrie; direct la sediul unităților Trezoreriei Statului: 7 septembrie – 2 octombrie; prin subunitățile Poștei Române: în mediul rural: 7–30 septembrie; în mediul urban: 7 septembrie – 1 octombrie. Pentru subscrierile online, operațiunile menționate includ deschiderea contului de subscriere la o unitate a Trezoreriei selectată, subscrierea și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. De ce contează: finanțare pentru deficit și datorie Fondurile atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, potrivit Ministerului Finanțelor. Prospectul de emisiune și eventualele modificări sunt publicate la secțiunea „Titluri de stat” și pe website-ul C.N. Poșta Română S.A., mai arată instituția. [...]
Ministerul Finanțelor ridică din nou costul de finanțare către populație , prin ediția FIDELIS derulată între 4 și 11 septembrie, cu dobânzi de până la 7,50% la lei și 6,30% la euro, potrivit Economedia . Subscrierile se fac printr-un sindicat de intermediere, iar titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București (BVB) , ceea ce le permite investitorilor să le tranzacționeze ulterior. Ce se vinde în această ediție și la ce randamente Ediția din septembrie include: patru emisiuni în lei , cu dobânzi anuale între 6,30% și 7,50% , cu scadențe de 2, 4 și 10 ani ; trei emisiuni în euro , cu dobânzi între 4% și 6,30% pe an , cu scadențe de 3 și 10 ani . Intermedierea subscrierilor este realizată prin BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Dimensiunea programului: peste 71,7 miliarde lei atrași din 2020 De la debutul programului (august 2020) și până acum, cele 40 de oferte FIDELIS au atras investiții totale de peste 71,7 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 14,4 miliarde de euro ), după ce la volumul anterior de 69,8 miliarde de lei s-au adăugat subscrieri recente de 663,4 milioane lei (8.521 de ordine) și 1.305,4 milioane lei (15.065 de ordine). În 2026 , valoarea subscrierilor a depășit 9,64 miliarde de lei , semnalând un interes ridicat pentru titlurile de stat destinate populației. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: prag minim redus și dobânzi dedicate Ministerul păstrează tranșele speciale pentru donatorii de sânge, în cadrul campaniei „România are sânge de rocker”, derulată cu Rock FM și emisiunea „Morning Glory” cu Răzvan Exarhu. Pentru cei care fac dovada donării începând cu 1 aprilie 2026 , condițiile includ: dobândă de 7,30% la titlurile în lei cu scadență la 2 ani ; dobândă de 5,00% la titlurile în euro cu scadență la 3 ani ; prag minim de subscriere redus de la 5.000 lei la 500 lei (până la un plafon de 100.000 lei ) și de la 1.000 euro la 100 euro (până la 20.000 euro ). [...]
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
