Știri
Știri din categoria Investiții
Programul FIDELIS revine cu dobânzi neimpozabile de până la 7,60%, iar statul testează din nou apetitul populației pentru finanțare internă, după ce în primul trimestru din 2026 subscrierile au depășit 4 miliarde de lei, potrivit Mediafax. Noua ediție permite subscrieri în lei și euro până marți, 21 aprilie 2026, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.
Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar datele oficiale citate indică un interes ridicat: în primele trei luni din 2026, investitorii persoane fizice au subscris 4.065.455.590 lei. Autoritățile interpretează nivelul ca un semnal de încredere în titlurile de stat ca instrument de economisire.
Ediția FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de monedă și maturitate, cu dobânzi neimpozabile.
Emisiuni în lei:
Emisiuni în euro:
Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, printr-un sindicat bancar format din:
Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei (lei), respectiv 1.000 euro (euro).
Volumul de peste 4 miliarde de lei atras în primul trimestru arată că Ministerul Finanțelor poate mobiliza economisirea populației prin instrumente listate la bursă, într-un format cu dobândă neimpozabilă. Pentru investitori, miza rămâne combinația dintre randament și accesibilitate (praguri minime, subscriere prin bănci și broker), în timp ce pentru stat contează continuitatea cererii la noile emisiuni până la închiderea perioadei de subscriere din 21 aprilie.
Recomandate
Ministerul Finanțelor redeschide, între 15 și 22 iunie, o nouă fereastră de finanțare din populație prin FIDELIS , cu dobânzi de până la 7,60% în lei și 6,80% în euro, potrivit Digi24 . Emisiunea include și tranșe dedicate donatorilor de sânge, cu praguri minime de subscriere mult reduse, ceea ce poate lărgi baza de investitori și volumul atras de stat. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București , ceea ce permite tranzacționarea înainte de scadență. Dobânzile oferite: lei și euro Pentru titlurile în lei, dobânzile anuale sunt: 6,35% pentru scadența la 2 ani; 7,35% pentru donatorii de sânge, la scadența de 2 ani; 6,90% pentru scadența la 4 ani; 7,60% pentru scadența la 10 ani. Pentru emisiunile în euro, dobânzile sunt: 4,00% pentru scadența la 3 ani; 4,85% pentru scadența la 5 ani; 5,80% pentru scadența la 10 ani; 6,80% pentru donatorii de sânge, la scadența de 10 ani. Dobânzile sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute la bursă înainte de maturitate. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici Ministerul Finanțelor introduce două tranșe speciale pentru donatorii-investitori, una în lei și una în euro, în contextul Zilei Internaționale a Donatorului de Sânge (14 iunie). Tranșa în lei (2 ani, 7,35%): pragul minim de subscriere scade de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei. Tranșa în euro (10 ani, 6,80%): pragul minim scade de la 1.000 euro la 100 euro, cu un plafon maxim de 20.000 euro. Facilitățile se aplică persoanelor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă pentru investitori Pe lângă dobânzile neimpozabile, Ministerul Finanțelor amintește că titlurile FIDELIS pot fi tranzacționate înainte de scadență, iar investitorii pot încasa dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul din piață. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro. Pentru tranșele standard, pragul minim de subscriere rămâne 5.000 lei, respectiv 1.000 euro. [...]
Ministerul Finanțelor deschide din 6 iulie o nouă fereastră de subscriere la Tezaur , cu vânzare până la începutul lui august, într-un calendar diferențiat pe canale, potrivit Economica . Pentru investitori, miza practică este accesul la titluri de stat neimpozabile, cu opțiuni de cumpărare online și offline, dar cu termene-limită diferite în funcție de platformă. Calendarul emisiunii și perioada de subscriere Emisiunea Tezaur se derulează în perioada 6 iulie – 7 august 2026 . Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără certificat tipărit, evidența fiind ținută electronic). Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur (canale și termene) Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel: Prin Ghișeul.ro : între 6 iulie și 5 august 2026 Online (doar pentru persoane fizice înregistrate în SPV) pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 6 august 2026 De la sediul unităților Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 7 august 2026 Prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.: în mediul urban: între 6 iulie și 6 august 2026 în mediul rural: între 6 iulie și 5 august 2026 Informațiile despre canalele de distribuție sunt relatate de Agerpres, citat în material. Ce înseamnă pentru investitori: fiscalitate, plăți și flexibilitate Ministerul Finanțelor precizează că veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile . Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile din Programul Tezaur sunt: transferabile ; răscumpărabile în avans ; pot fi cumpărate prin una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Anularea subscrierilor deja efectuate este posibilă doar în perioada de subscriere , pe baza unei cereri. Cine poate investi și la ce folosește statul banii Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile atrase de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . Operațional: ghid pentru retragerea banilor din contul Tezaur Pentru investitorii care folosesc componenta online, Ministerul Finanțelor a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, disponibil aici: Ministerul Finanțelor . [...]
Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, de luni, o fereastră de economisire cu randamente de până la 7,25% pe an , printr-o nouă ediție a programului Tezaur , cu subscrieri până pe 3 iulie 2026, potrivit Digi24 . Pentru populație, miza este dublă: dobânzi fixe, neimpozabile, și acces mai simplu, inclusiv online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual (SPV) . Noua ediție include titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani, emise în format electronic, cu valoare nominală de 1 leu. Statul oferă dobânzi anuale de 6,25% (1 an), 6,80% (3 ani) și 7,25% (5 ani). Cum se pot cumpăra titlurile Tezaur și care sunt termenele Persoanele fizice pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite: Ghișeul.ro : 8 iunie – 1 iulie 2026 (pentru emisiunile derulate prin Poșta Română) SPV (prin Trezoreria Statului) : până pe 2 iulie 2026 Unitățile Trezoreriei Statului (la ghișeu) : până pe 3 iulie 2026 Poșta Română : în urban : până pe 2 iulie 2026 în rural : până pe 1 iulie 2026 Prin sistemul online al Trezoreriei, investitorii pot deschide un cont de subscriere, pot cumpăra titluri și pot transfera ulterior sumele către un cont bancar. Condiții, praguri și reguli relevante pentru investitori Programul Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani la momentul subscrierii. Pentru investițiile prin Ghișeul.ro sunt necesare: cont activ pe platformă, carte de identitate valabilă și card de debit emis în România sau într-un stat acceptat în program. Ministerul Finanțelor precizează că: valoarea minimă a unei subscrieri este de 1.000 de lei ; plafonul maxim este de 200.000 de lei pentru fiecare cod de emisiune; un investitor poate face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Veniturile din dobânzi sunt neimpozabile , iar dobânda se plătește anual , conform prospectului. Titlurile sunt transferabile , pot fi răscumpărate anticipat , iar subscrierile pot fi anulate cât timp emisiunea este activă. De ce contează: finanțarea statului și apetitul populației pentru economisire Fondurile atrase prin Tezaur sunt folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . La ediția precedentă (11 mai – 4 iunie 2026), românii au investit peste 1,8 miliarde de lei prin aproape 44.600 de subscrieri , iar peste 346 de milioane de lei au fost investiți online, prin Ghișeul.ro, potrivit Ministerului Finanțelor. Pentru investitori, noua ediție vine cu un calendar strâns (până la începutul lui iulie) și cu opțiuni digitale care pot reduce costurile de timp, într-un context în care dobânzile oferite de stat rămân un reper important pentru economisirea în lei. [...]
OMV Petrom alocă 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) pentru o bază de canotaj cu omologare internațională , o investiție care poate deschide România pentru găzduirea de competiții europene și mondiale, potrivit Economedia . Proiectul vizează construcția Arenei de Canotaj PETROM pe lacul Pantelimon și este realizat împreună cu Federația Română de Canotaj și Primăria Pantelimon, cu dezvoltare etapizată în perioada 2026–2028. Noua bază este proiectată pentru a obține omologare internațională, ceea ce ar permite organizarea în România a competițiilor de canotaj la nivel european și mondial. În prezent, România nu are o pistă olimpică omologată conform standardelor internaționale, deși sportivii români obțin rezultate importante la competițiile majore, conform Federației Române de Canotaj. Bugetul primei etape și împărțirea finanțării Prima etapă prevede amenajarea unei platforme de aproximativ 10.000 de metri pătrați, suprafața minimă necesară pentru acreditarea internațională a bazei și pentru organizarea competițiilor. Investiția acestei etape este estimată la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei), finanțarea fiind împărțită astfel: 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) – sponsorizare OMV Petrom; aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) – contribuția Federației Române de Canotaj. Context: sponsorizarea crește finanțarea totală la 2,7 milioane de euro OMV Petrom susține Federația Română de Canotaj din 2024, iar odată cu această sponsorizare valoarea totală a finanțărilor acordate ajunge la 2,7 milioane de euro (aprox. 13,5 milioane lei). Anterior, compania a alocat 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru programul „Energie pentru Performanță”, destinat pregătirii tinerilor canotori. [...]
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
