Știri
Știri din categoria Investiții

Programul FIDELIS revine cu dobânzi neimpozabile de până la 7,60%, iar statul testează din nou apetitul populației pentru finanțare internă, după ce în primul trimestru din 2026 subscrierile au depășit 4 miliarde de lei, potrivit Mediafax. Noua ediție permite subscrieri în lei și euro până marți, 21 aprilie 2026, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.
Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar datele oficiale citate indică un interes ridicat: în primele trei luni din 2026, investitorii persoane fizice au subscris 4.065.455.590 lei. Autoritățile interpretează nivelul ca un semnal de încredere în titlurile de stat ca instrument de economisire.
Ediția FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de monedă și maturitate, cu dobânzi neimpozabile.
Emisiuni în lei:
Emisiuni în euro:
Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, printr-un sindicat bancar format din:
Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei (lei), respectiv 1.000 euro (euro).
Volumul de peste 4 miliarde de lei atras în primul trimestru arată că Ministerul Finanțelor poate mobiliza economisirea populației prin instrumente listate la bursă, într-un format cu dobândă neimpozabilă. Pentru investitori, miza rămâne combinația dintre randament și accesibilitate (praguri minime, subscriere prin bănci și broker), în timp ce pentru stat contează continuitatea cererii la noile emisiuni până la închiderea perioadei de subscriere din 21 aprilie.
Recomandate

Ministerul Finanțelor ridică costul de finanțare pentru populație prin noua ediție de titluri de stat Fidelis, care începe pe 14 aprilie și vine cu cele mai mari dobânzi din acest an, potrivit Economedia . Subscrierile se derulează între 14 și 21 aprilie 2026, cu dobânzi de până la 7,60% la emisiunile în lei și până la 6,40% la cele în euro. Dobânzile oferite în această ediție Ratele de dobândă diferă în funcție de monedă și scadență: În lei: 6,60% – scadența la 2 ani 7,60% – scadența la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadența la 4 ani 7,60% – scadența la 6 ani În euro: 4,25% – scadența la 3 ani 5,25% – scadența la 5 ani 6,40% – scadența la 10 ani Tranșa pentru donatorii de sânge: prag minim mai mic Tranșa specială în lei, cu scadență la 2 ani, este destinată celor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 noiembrie 2025. Pentru această categorie, dobânda este de 7,60% pe an, iar pragul minim de subscriere scade la 500 lei , față de pragul standard de 5.000 lei . Cum se pot cumpăra titlurile și ce avantaje au Titlurile Fidelis (în lei și euro) pot fi subscrise de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank . Instrumentele sunt listate la Bursa de Valori București . Publicația enumeră trei avantaje principale: veniturile din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile ; titlurile pot fi vândute înainte de maturitate, dobânda fiind aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; sunt garantate integral de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Valoarea nominală este de 100 lei/titlu pentru emisiunile în lei și 100 euro/titlu pentru cele în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro , cu excepția tranșei pentru donatorii de sânge. [...]

Ediția din aprilie a programului Fidelis oferă dobânzi neimpozabile de până la 7,6% , potrivit Mediafax . Ministerul Finanțelor anunță că noua rundă de subscrieri se derulează între 14 și 21 aprilie 2026, pentru persoane fizice cu vârsta peste 18 ani, prin titluri de stat Fidelis listate la Bursa de Valori București. Randamentele diferă în funcție de monedă și scadență (maturitatea titlurilor). Pentru emisiunile în lei, dobânzile ajung până la 7,6% pe an, iar pentru cele în euro până la 6,4% pe an, conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor. Dobânzile anunțate pentru această ediție sunt: În lei: 6,60% (2 ani), 7,60% (2 ani, tranșă specială pentru donatorii de sânge), 7,10% (4 ani), 7,60% (6 ani) În euro: 4,25% (3 ani), 5,25% (5 ani), 6,40% (10 ani) Tranșa specială în lei, cu scadență la 2 ani, este destinată investitorilor care pot face dovada donării de sânge începând cu 1 noiembrie 2025. Pentru aceștia, dobânda este de 7,6% pe an, iar pragul minim de subscriere este redus la 500 lei, față de nivelul standard de 5.000 lei. „Toate veniturile obținute atât din dobânzi, cât și câștigurile de capital sunt neimpozabile”, anunță reprezentanții Ministerului. Valoarea nominală este de 100 lei pe titlu pentru emisiunile în lei și 100 euro pe titlu pentru emisiunile în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 lei, respectiv 1.000 euro, cu excepția donatorilor de sânge, pentru care se aplică pragul redus menționat de Minister. [...]

A început ediția din februarie a Fidelis, cu dobânzi de până la 7,25% la lei și 6% la euro , potrivit Digi24 . Ministerul Finanțelor se împrumută de la populație prin titluri de stat destinate persoanelor fizice, iar subscrierile se derulează între 6 și 13 februarie 2026. Pentru investitorii români, miza acestei ediții este nivelul dobânzilor, care sunt neimpozabile. Asta înseamnă că randamentul anunțat este și câștigul încasat, fără reținerea impozitului pe venit din dobânzi, un detaliu relevant în comparația cu alte plasamente cu venit fix. La emisiunile în lei, statul propune mai multe scadențe (maturități), cu dobânzi diferențiate în funcție de perioada pentru care banii sunt blocați. În această ediție, dobânda maximă în lei ajunge la 7,25% pe an pentru scadența la 6 ani, în timp ce pentru 2 ani dobânda standard este 6,15% pe an. În euro, dobânzile pornesc de la 3,6% pe an pentru scadența la 3 ani și urcă până la 6% pe an pentru scadența la 10 ani. Practic, investitorii care urmăresc venituri în euro au o opțiune cu randament mai ridicat la maturități mai lungi, cu mențiunea că decizia depinde de nevoia de lichiditate și de preferința pentru lei sau euro. Dobânzile anuale anunțate în această ediție sunt: Lei : 6,15% (2 ani), 6,75% (4 ani), 7,25% (6 ani) Lei, tranșa donatorilor de sânge : 7,15% (2 ani) Euro : 3,6% (3 ani), 4,5% (5 ani), 6% (10 ani) Un element distinct este tranșa dedicată donatorilor de sânge: persoanele care pot dovedi că au donat sânge începând cu 1 august 2025 pot subscrie la titluri în lei cu scadența la 2 ani și dobândă de 7,15% pe an. În plus, pragul minim de subscriere scade de la 5.000 de lei la 500 de lei, însă investiția este plafonată la 100.000 de lei pe această tranșă. Valoarea nominală a unui titlu Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunile în lei și de 100 de euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei sau 1.000 de euro (cu excepția tranșei pentru donatori). Titlurile pot fi cumpărate de persoane fizice rezidente și nerezidente care au peste 18 ani, prin băncile partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille (partener Libra Bank). Un alt aspect important pentru investitori este că titlurile Fidelis sunt listate la Bursa de Valori București, ceea ce permite vânzarea înainte de scadență, la prețul pieței din acel moment. Această opțiune poate conta pentru cei care vor dobânzi fixe atractive, dar vor să păstreze și o cale de ieșire dacă au nevoie de bani înainte de termen. [...]

Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]

Statul a lansat o nouă emisiune de titluri Tezaur , potrivit Profit.ro , care indică și dobânzile oferite în cadrul acestei runde de finanțare adresate populației. Din informațiile disponibile în materialul sursă furnizat aici reiese că este vorba despre programul Tezaur, adică titluri de stat destinate investitorilor persoane fizice, prin care Ministerul Finanțelor se împrumută de la populație în lei, la dobânzi stabilite pentru fiecare emisiune. Articolul publicat de Profit.ro menționează lansarea noii emisiuni și faptul că sunt comunicate dobânzile aferente, însă în fragmentul de conținut pus la dispoziție nu apar valorile efective ale dobânzilor, maturitățile (scadențele) sau perioada de subscriere. Pe baza elementelor prezente în textul furnizat, noutățile care pot fi extrase sunt: lansarea unei noi emisiuni de titluri de stat Tezaur; existența unor dobânzi „oferite de stat” pentru această emisiune, anunțate de sursă; încadrarea informației în zona financiară, cu adresabilitate către populație (investitori de retail). Pentru investitori, relevanța unei noi emisiuni Tezaur ține de nivelul dobânzilor și de termenul pe care sunt blocați banii până la scadență, însă aceste detalii nu sunt vizibile în conținutul furnizat. În lipsa lor, nu poate fi evaluată comparativ atractivitatea emisiunii față de alternative precum depozitele bancare sau alte titluri de stat. Ce urmează: cei interesați trebuie să consulte materialul integral din sursa indicată pentru dobânzile exacte și condițiile emisiunii (maturități, interval de subscriere și canale de cumpărare), care nu sunt incluse în textul primit aici. [...]

O nouă ediție a titlurilor de stat Tezaur începe pe 6 aprilie 2026 , cu dobânzi anuale neimpozabile de până la 7,50%, potrivit HotNews.ro , care citează informații transmise de oficialii Ministerului Finanțelor. Subscrierile se derulează în perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, pentru maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv, 7,50%. Veniturile obținute din dobânzi sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată. Interesul populației pentru program a rămas ridicat, conform datelor prezentate de Finanțe: în primul trimestru din 2026, subscrierile au depășit 7,75 miliarde lei. Pentru Ministerul Finanțelor, aceste emisiuni sunt un instrument de finanțare, fondurile urmând să fie folosite pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Cumpărarea titlurilor este posibilă prin mai multe canale. Între 6 aprilie și 6 mai 2026, subscrierile se pot face prin platforma Ghișeul.ro . Tot din 6 aprilie, achiziția este disponibilă și online prin Spațiul Privat Virtual (SPV), însă doar pentru persoanele fizice înregistrate în SPV, pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului; intervalul menționat pentru această opțiune este 6 aprilie – 7 mai 2026. În paralel, titlurile pot fi cumpărate și fizic: de la sediile unităților Trezoreriei Statului în perioada 6 aprilie – 8 mai 2026, respectiv prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A. între 6 aprilie – 7 mai 2026 în mediul urban și 6 aprilie – 6 mai 2026 în mediul rural. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. „Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.” Ministerul Finanțelor mai arată că titlurile Tezaur sunt transferabile și pot fi răscumpărate în avans, iar investitorii pot face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Subscrierile deja efectuate pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe baza unei cereri. În plus, instituția a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, operațiune care implică completarea unui ordin de plată multiplu electronic și aplicarea unor comisioane (0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari). [...]