Știri
Știri din categoria Investiții
Programul FIDELIS revine cu dobânzi neimpozabile de până la 7,60%, iar statul testează din nou apetitul populației pentru finanțare internă, după ce în primul trimestru din 2026 subscrierile au depășit 4 miliarde de lei, potrivit Mediafax. Noua ediție permite subscrieri în lei și euro până marți, 21 aprilie 2026, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.
Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar datele oficiale citate indică un interes ridicat: în primele trei luni din 2026, investitorii persoane fizice au subscris 4.065.455.590 lei. Autoritățile interpretează nivelul ca un semnal de încredere în titlurile de stat ca instrument de economisire.
Ediția FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de monedă și maturitate, cu dobânzi neimpozabile.
Emisiuni în lei:
Emisiuni în euro:
Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, printr-un sindicat bancar format din:
Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei (lei), respectiv 1.000 euro (euro).
Volumul de peste 4 miliarde de lei atras în primul trimestru arată că Ministerul Finanțelor poate mobiliza economisirea populației prin instrumente listate la bursă, într-un format cu dobândă neimpozabilă. Pentru investitori, miza rămâne combinația dintre randament și accesibilitate (praguri minime, subscriere prin bănci și broker), în timp ce pentru stat contează continuitatea cererii la noile emisiuni până la închiderea perioadei de subscriere din 21 aprilie.
Recomandate
Ministerul Finanțelor ridică costul de finanțare pentru populație prin noua ediție de titluri de stat Fidelis, care începe pe 14 aprilie și vine cu cele mai mari dobânzi din acest an, potrivit Economedia . Subscrierile se derulează între 14 și 21 aprilie 2026, cu dobânzi de până la 7,60% la emisiunile în lei și până la 6,40% la cele în euro. Dobânzile oferite în această ediție Ratele de dobândă diferă în funcție de monedă și scadență: În lei: 6,60% – scadența la 2 ani 7,60% – scadența la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadența la 4 ani 7,60% – scadența la 6 ani În euro: 4,25% – scadența la 3 ani 5,25% – scadența la 5 ani 6,40% – scadența la 10 ani Tranșa pentru donatorii de sânge: prag minim mai mic Tranșa specială în lei, cu scadență la 2 ani, este destinată celor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 noiembrie 2025. Pentru această categorie, dobânda este de 7,60% pe an, iar pragul minim de subscriere scade la 500 lei , față de pragul standard de 5.000 lei . Cum se pot cumpăra titlurile și ce avantaje au Titlurile Fidelis (în lei și euro) pot fi subscrise de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank . Instrumentele sunt listate la Bursa de Valori București . Publicația enumeră trei avantaje principale: veniturile din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile ; titlurile pot fi vândute înainte de maturitate, dobânda fiind aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; sunt garantate integral de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Valoarea nominală este de 100 lei/titlu pentru emisiunile în lei și 100 euro/titlu pentru cele în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro , cu excepția tranșei pentru donatorii de sânge. [...]
Ministerul Finanțelor a atras în aprilie peste 1,9 miliarde lei prin Fidelis , un semnal că populația rămâne o sursă importantă de finanțare pentru stat, într-un moment în care costul banilor și nevoia de împrumut sunt teme centrale pentru buget. Datele sunt prezentate de Știrile Pro TV . În total, Ministerul Finanțelor a atras 874,5 milioane lei și 207 milioane euro, valori care însumează peste 1,9 miliarde lei (378,7 milioane euro), prin a patra ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis). Potrivit informațiilor din articol, aceasta este cea mai mare valoare obținută astfel în acest an. Ce arată cifrele despre finanțarea statului prin populație Oferta s-a derulat în perioada 14–21 aprilie, iar românii au plasat aproape 22.000 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Titlurile emise în aprilie au debutat luni la tranzacționare la Bursa de Valori București . Un element relevant pentru investitori este regimul fiscal: în comunicatul citat se menționează că veniturile obținute atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital nu sunt impozabile. Context: programul Fidelis și ce urmează Ministerul Finanțelor derulează programul Fidelis din august 2020, iar prin cele 35 de oferte derulate de atunci a atras de la populație aproape 68 miliarde lei (13,7 miliarde euro). Din această sumă, aproape 6 miliarde lei (1,2 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii mai, conform aceleiași surse. Cine a intermediat oferta din aprilie Oferta a fost intermediată de un sindicat format din: BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille, UniCredit Bank, și un grup de distribuție alcătuit din: Banca Transilvania, Libra Internet Bank. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, de luni, o fereastră de economisire cu randamente de până la 7,25% pe an , printr-o nouă ediție a programului Tezaur , cu subscrieri până pe 3 iulie 2026, potrivit Digi24 . Pentru populație, miza este dublă: dobânzi fixe, neimpozabile, și acces mai simplu, inclusiv online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual (SPV) . Noua ediție include titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani, emise în format electronic, cu valoare nominală de 1 leu. Statul oferă dobânzi anuale de 6,25% (1 an), 6,80% (3 ani) și 7,25% (5 ani). Cum se pot cumpăra titlurile Tezaur și care sunt termenele Persoanele fizice pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite: Ghișeul.ro : 8 iunie – 1 iulie 2026 (pentru emisiunile derulate prin Poșta Română) SPV (prin Trezoreria Statului) : până pe 2 iulie 2026 Unitățile Trezoreriei Statului (la ghișeu) : până pe 3 iulie 2026 Poșta Română : în urban : până pe 2 iulie 2026 în rural : până pe 1 iulie 2026 Prin sistemul online al Trezoreriei, investitorii pot deschide un cont de subscriere, pot cumpăra titluri și pot transfera ulterior sumele către un cont bancar. Condiții, praguri și reguli relevante pentru investitori Programul Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani la momentul subscrierii. Pentru investițiile prin Ghișeul.ro sunt necesare: cont activ pe platformă, carte de identitate valabilă și card de debit emis în România sau într-un stat acceptat în program. Ministerul Finanțelor precizează că: valoarea minimă a unei subscrieri este de 1.000 de lei ; plafonul maxim este de 200.000 de lei pentru fiecare cod de emisiune; un investitor poate face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Veniturile din dobânzi sunt neimpozabile , iar dobânda se plătește anual , conform prospectului. Titlurile sunt transferabile , pot fi răscumpărate anticipat , iar subscrierile pot fi anulate cât timp emisiunea este activă. De ce contează: finanțarea statului și apetitul populației pentru economisire Fondurile atrase prin Tezaur sunt folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . La ediția precedentă (11 mai – 4 iunie 2026), românii au investit peste 1,8 miliarde de lei prin aproape 44.600 de subscrieri , iar peste 346 de milioane de lei au fost investiți online, prin Ghișeul.ro, potrivit Ministerului Finanțelor. Pentru investitori, noua ediție vine cu un calendar strâns (până la începutul lui iulie) și cu opțiuni digitale care pot reduce costurile de timp, într-un context în care dobânzile oferite de stat rămân un reper important pentru economisirea în lei. [...]
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
SoftBank pariază 75 mld. euro pe centre de date AI în Franța, un test major de finanțare și execuție : grupul japonez vrea să construiască 5 gigawați (GW) de capacitate, într-una dintre cele mai mari investiții unice în infrastructură AI anunțate în Europa, potrivit The Next Web . Masayoshi Son , CEO SoftBank, și președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să anunțe formal acordul la Choose France Summit, în acest weekend. Planul vizează investiții de până la 75 miliarde euro (aprox. 375 miliarde lei), iar prima etapă ar presupune 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) pentru 3,1 GW până în 2031. Ce se construiește și unde Prima fază ar urma să livreze 3,1 GW în regiunea Hauts-de-France, în trei locații: Dunkirk Bosquel Bouchain Schneider Electric va fi partener strategic la situl din Dunkirk, unde proiectul este descris ca un hub pentru infrastructură AI și producție de robotică, poziționat pentru a deservi piețe precum Londra, Bruxelles și Amsterdam. De ce contează: finanțarea devine miza pentru investitori Dimensiunea cumulată a angajamentelor SoftBank în infrastructura AI ridică semne de întrebare privind capacitatea de finanțare, pe fondul mai multor proiecte paralele. Publicația notează că SoftBank a anunțat în martie un proiect de centre de date în Ohio care „ar putea canaliza” 500 miliarde dolari (aprox. 2.250 miliarde lei) pentru instalarea a 10 GW, alimentate cu electricitate produsă din gaze naturale (menționată ca fiind de circa 33 miliarde dolari, aprox. 149 miliarde lei). În plus, SoftBank este partener în inițiativa Stargate din SUA (alături de OpenAI, Oracle și MGX din Abu Dhabi) și a angajat separat peste 60 miliarde dolari (aprox. 270 miliarde lei) către OpenAI pentru o participație de aproximativ 13%. Pe partea de finanțare, Bloomberg a relatat că SoftBank a redus planurile pentru un împrumut de tip „margin loan” (credit garantat cu active financiare) de 10 miliarde dolari, garantat cu participația la OpenAI, după rezerve din partea unor creditori; discuțiile ar fi coborât ținta până la 6 miliarde dolari. Avantajul Franței: energie nucleară și risc mai mic pentru investiții Un argument-cheie pentru Franța este costul și structura energiei. The Next Web amintește că economia centrelor de date AI în Europa este dificilă, iar OpenAI ar fi pus pe pauză proiectul Stargate din Marea Britanie din cauza costurilor industriale ale electricității, de peste patru ori mai mari decât în SUA. Franța are un avantaj structural: rețeaua sa electrică este descrisă ca fiind aproximativ 70% bazată pe energie nucleară, ceea ce oferă producție constantă („baseload”) cu emisii reduse de carbon, un profil pe care multe state europene nu îl pot replica ușor. În acest context, centrele de date ale SoftBank din Franța ar putea funcționa cu energie semnificativ mai puțin poluantă decât echivalentele din SUA, unde proiectul din Ohio este legat de gaze naturale. Publicația mai notează că ambițiile de centre de date AI din Golf au fost perturbate de război, iar Franța este prezentată ca o alternativă cu stabilitate politică și bază energetică nucleară, pentru capitalul care altfel ar fi putut merge spre Orientul Mijlociu. Context: „suveranitatea AI” și competiția pentru infrastructură Macron a promovat „suveranitatea AI” ca prioritate, argumentând că statele din afara SUA și Chinei trebuie să-și construiască propria infrastructură pentru a controla datele și tehnologia. În același cadru, Franța a sprijinit Mistral AI, companie pariziană de modele fundamentale (foundation models), despre care The Next Web spune că a ajuns la 300 milioane dolari venit anual recurent (ARR) mai devreme în acest an. Choose France Summit este platforma anuală prin care Macron încearcă să atragă investiții străine; edițiile anterioare au produs angajamente de la Microsoft, Google și Amazon. În comparație, investiția SoftBank de 75 miliarde euro este prezentată ca fiind mult mai mare. În final, rămâne întrebarea esențială pentru piață: dacă banii vor veni „la scara și în ritmul” anunțate, într-un proiect de infrastructură unde execuția este, de regulă, testul decisiv. [...]
BT Asset Management are peste 300.000 de investiții recurente lunare , un semnal că economisirea prin fonduri începe să capete tracțiune în România, dar rămâne mult spațiu de creștere față de depozitele bancare, potrivit Banca Transilvania . Dan Dascăl, CEO BT Asset Management, a vorbit la Forumul Investitorilor organizat de ziarul Bursa despre evoluția industriei fondurilor și despre rolul investițiilor recurente (contribuții periodice, de regulă lunare, cu sume relativ mici) în extinderea bazei de investitori. Piața fondurilor crește, dar depozitele domină încă economisirea Potrivit declarațiilor sale, industria fondurilor de investiții din România a depășit pragul de 1,2 milioane de investitori, după un an anterior „foarte bun”, iar începutul acestui an ar confirma tendința. În același timp, dimensiunea pieței rămâne modestă în raport cu economisirea tradițională. Fondurile deschise de investiții însumează aproximativ 41 de miliarde de lei, în timp ce depozitele populației sunt de circa 410 miliarde de lei, adică un raport de 1 la 10 în favoarea depozitelor. Ce împinge investițiile recurente: digitalizarea și disciplina economisirii Dascăl pune creșterea pe seama schimbării comportamentului după pandemie și a digitalizării, care a făcut investițiile „simple și prietenoase”, atât în fonduri, cât și în acțiuni. În acest context, investițiile recurente devin un mecanism de disciplină financiară: contribuții constante, pe termen mai lung, care ar putea duce la rezultate bune, inclusiv acumularea „unei mici averi” într-un cont de investiții, conform aceleiași surse. Așteptări pentru restul anului: fără pesimism, pe fondul fluxurilor constante Pentru perioada următoare, CEO-ul BT Asset Management spune că nu are motive „particulare” de pesimism și că piețele tind să absoarbă relativ rapid șocurile, inclusiv pe cele recente, fără ca încrederea investitorilor în bursă să pară afectată semnificativ. În România, un element de susținere ar fi intrările constante de bani din partea fondurilor de pensii, la care se adaugă fluxuri din partea investitorilor noi care se familiarizează cu investițiile în fonduri. În paralel, compania își propune să ofere mai multe produse, mizând pe interesul pentru investiții pe un orizont mediu și lung. [...]
