Știri
Știri din categoria Interviuri
În mai puțin de trei ani, SGR a pus pe piață un flux industrial de materiale reciclabile, iar miza economică pentru România este să transforme aceste volume în capacități locale de procesare și valoare adăugată, nu doar în colectare, potrivit unui interviu acordat de Adela Smeu, CEO RetuRO, pentru HotNews.
În acest interval, prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) au fost colectate peste 12 miliarde de ambalaje de băuturi, echivalentul a aproape 900.000 de tone de materiale direcționate către reciclare. În viziunea CEO-ului RetuRO, oportunitatea pentru economie este „să păstrăm cât mai mult din valoarea acestor materiale în circuitul economic” și să se construiască „capacitate în jurul unor fluxuri care sunt deja stabile”.
Adela Smeu susține că valoarea infrastructurii circulare apare atunci când materialele colectate sunt tratate ca resurse care reintră în economie, nu ca deșeuri. În acest sens, SGR ar oferi reciclatorilor fluxuri constante de plastic, metal și sticlă, „mai ușor de procesat”, iar pentru companii predictibilitatea volumelor ar putea susține investiții în:
În același timp, disponibilitatea materiilor prime secundare (materiale rezultate din reciclare, folosite din nou în producție) devine mai importantă într-un context european în care se urmărește reducerea dependenței de materii prime virgine.
După returnarea ambalajului de către consumator, începe lanțul operațional gestionat de RetuRO: preluare, transport către centrele de numărare și sortare, procesare și pregătire pentru livrarea către reciclatori.
RetuRO operează nouă centre de numărare și sortare, iar, în medie, aproximativ 70 de camioane cu materiale procesate pleacă zilnic din aceste centre către reciclatori, conform interviului. CEO-ul companiei pune accent pe calitatea materialelor obținute: separarea corectă și contaminarea redusă ar ajuta la păstrarea valorii și la procesarea eficientă, iar materialele colectate prin SGR sunt direcționate către reciclare.
În interviu, Adela Smeu afirmă că România intră în etapa europeană definită de PPWR (regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje) cu avantajul unei infrastructuri deja funcționale și cu experiență operațională acumulată. În acest context, ea indică drept prioritate pentru RetuRO și SGR o etapă de „consolidare operațională” pentru a susține performanța pe termen lung și atingerea țintei de 90% menționată în regulamentul european.
Pe partea de reglementare, CEO-ul RetuRO argumentează că predictibilitatea înseamnă o evoluție coerentă și suficient de clară a cadrului, astfel încât actorii implicați să își poată planifica investițiile și operațiunile, deoarece schimbările pot afecta direct logistica, sistemele IT, finanțarea și experiența consumatorilor.
„Pentru România, SGR are o valoare și relevanță economică certă.”
La finalul interviului, Smeu insistă că economia circulară nu poate fi construită de un singur actor și nici „exclusiv prin reglementare”, iar rezultatele depind de funcționarea coordonată a întregului mecanism — de la producători și comercianți, până la consumatori, operatori logistici, reciclatori și autorități.
Recomandate
„Setea de nemurire” împinge medicina spre o zonă cu riscuri etice și de putere , avertizează chirurgul Cătălin Vasilescu într-un interviu acordat HotNews , pornind de la episodul în care un microfon deschis a surprins o discuție între Vladimir Putin și Xi Jinping despre depășirea limitelor biologice, în timp ce Kim Jong-un era de față. În interviu, Vasilescu folosește deliberat un registru provocator pentru a pune sub semnul întrebării tentația de a trata corpul ca pe un ansamblu de „piese de schimb”, sugerând că ideea înlocuirii repetate a organelor, ca soluție pentru prelungirea vieții, deschide o discuție incomodă despre limite, acces și control. Chirurgul susține că drumul către „nemurire” nu este doar o promisiune științifică, ci și un teren „pavat cu erori și orori”, iar miza reală nu se reduce la progres medical, ci la felul în care dorința de a învinge moartea poate fi instrumentalizată de cei aflați la vârf. Context: cartea „Placebo” și tema „setei de nemurire” Cătălin Vasilescu, profesor universitar și șef al Disciplinei Chirurgie Generală I la Institutul Clinic Fundeni , își dezvoltă aceste idei și în cartea sa, „Placebo”, unde descrie încercări istorice de „a păcăli moartea”. Potrivit interviului, punctul de plecare este convingerea că „setea de nemurire” este o forță care „pune lumea în mișcare”. În același portret profesional, HotNews notează că Vasilescu a avut contribuții în chirurgia oncologică, chirurgia robotică și cercetarea medicală, iar această experiență îi alimentează perspectiva critică asupra felului în care promisiunile medicale pot fi împinse dincolo de limitele acceptabile. [...]
Carnețelele președintelui Nicușor Dan funcționează ca un instrument de lucru cu informații sensibile , iar accesul la ele rămâne practic limitat la cercul său apropiat, potrivit detaliilor oferite de șeful statului în materialul publicat de Adevărul . Miza, dincolo de elementul de culise, este una operațională: cum își gestionează președintele agenda și notițele într-un format analogic, care poate include „chestiuni mai secrete, de serviciu”. Într-un interviu acordat pentru Observator , Nicușor Dan a explicat că în carnețele notează „un amestec între chestiuni personale și unele mai secrete, de serviciu”. Președintele a arătat agenda pe care o folosește în prezent și a indicat ritmul în care o completează. Trei agende pe an și un ritm de lucru constant Șeful statului spune că agenda pe care o folosește acum a fost începută pe 18 martie 2026 și este „aproape de final”, ceea ce, în estimarea sa, înseamnă că are nevoie de aproximativ trei agende pe an. În același context, a menționat că în carnețel mai desenează și copiii. Cum a ajuns să primească un „stoc” de carnețele la Cotroceni Nicușor Dan a relatat și cum a primit mai multe carnețele după ce a cumpărat unul: firma de la care îl achiziționase i-ar fi trimis „o cutie la Cotroceni”, ca gest de apreciere pentru faptul că le folosește frecvent. „Mi-am cumpărat una și apoi firma de unde mi-am cumpărat-o mi-a trimis o cutie la Cotroceni. Mi-a spus foarte frumos: «Am văzut că le folosiți. Cadou din partea noastră»”.” [...]
Oana Ilaș, director adjunct BT retail banking, a fost inclusă în topul celor mai puternice 100 de femei din business , recunoaștere pentru rolul său în transformarea digitală a Băncii Transilvania. Oana Ilaș coordonează segmentul de business pentru persoane fizice și private banking, fiind responsabilă de dezvoltarea și managementul produselor retail, inclusiv proiectele digitale și de analiză a datelor. Cu o experiență de peste 20 de ani în cadrul BT, Oana Ilaș a avut un impact semnificativ în accelerarea transformării digitale a băncii și în consolidarea poziției de lider în serviciile de carduri. Este membru al Consiliului de Administrație al Biroului de Credit BT, precum și al altor companii din Grupul Financiar Banca Transilvania. De asemenea, deține funcția de Președinte al Comitetului Executiv al Visa România. Într-un interviu acordat Business Magazin, Oana Ilaș a discutat despre schimbările aduse de transformarea digitală și noile modele de leadership. Ea subliniază importanța inovației, autonomiei și asumării responsabilității în cadrul echipelor. „Astăzi, miza este complet diferită. Construim ecosisteme digitale care integrează banca în viața de zi cu zi a oamenilor. Rolul nostru nu mai este doar acela de furnizor de servicii financiare, ci de infrastructură care simplifică decizii și creează continuitate în experiența utilizatorilor.” Oana Ilaș a identificat câteva reguli vechi din business care nu mai sunt relevante în contextul actual. Ea consideră că stabilitatea nu mai vine din control rigid și ierarhie puternică, ci din cultura organizațională, claritate strategică și aliniere. De asemenea, subliniază importanța unei echipe care înțelege „de ce-ul” și are libertatea să acționeze. Printre prioritățile sale pentru viitor se numără: Rigoare profesională și disciplină de execuție : Ideile bune contează doar atunci când sunt implementate impecabil. Capacitatea de a învăța rapid și de a integra tehnologie : Ritmul schimbării cere flexibilitate intelectuală și curiozitate. Maturitate emoțională și busolă etică solidă : Caracterul este un avantaj competitiv. Oana Ilaș vede o mare oportunitate de creștere în rolul băncilor ca orchestratori de ecosisteme, integrând servicii financiare în platforme dedicate diverselor comunități și industrii. Aceasta ar putea duce la o creștere sustenabilă, nu doar prin creditare, ci prin construirea de parteneriate și educație financiară. [...]
Un general român avertizează că tensiunile globale actuale seamănă cu perioada dinaintea unui război mondial , însă consideră că România este mult mai protejată decât în trecut datorită apartenenței la NATO și Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat publicației Adevărul , generalul-maior în rezervă Mihail Ionescu , unul dintre arhitecții integrării României în NATO, analizează contextul geopolitic tensionat din 2026 și explică de ce lumea traversează „convulsiile” unei noi ordini internaționale. Potrivit acestuia, relația strategică dintre România și Statele Unite nu este rezultatul simpatiei politice, ci al convergenței de interese. Parteneriatul strategic dintre cele două state, început în anii ’90, a stat la baza aderării României la NATO și a permis dezvoltarea cooperării militare, inclusiv prin prezența bazelor americane de la Deveselu și Mihail Kogălniceanu. Generalul consideră că solicitarea recentă a Washingtonului de a disloca echipamente defensive în România, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, nu indică o răcire a relațiilor bilaterale. În opinia sa, cooperarea militară a continuat constant, chiar dacă schimbările politice din SUA au creat uneori tensiuni în relațiile cu aliații europeni. Analizând situația globală, Mihail Ionescu spune că lumea se află într-o perioadă de reașezare a raporturilor de putere între marile state, similară momentelor istorice care au precedat conflicte majore. Totuși, el consideră puțin probabil un război mondial clasic, deoarece marile puteri au experiența echilibrului nuclear și sunt interesate să evite un conflict generalizat. Comparând contextul actual cu anul 1940, când România a pierdut teritorii fără luptă, generalul subliniază că situația este fundamental diferită. Astăzi, România este parte a două alianțe majore – NATO și Uniunea Europeană – și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite. Aceste elemente oferă un nivel de securitate incomparabil cu cel din perioada interbelică. El atrage însă atenția că securitatea unei țări nu poate fi asigurată exclusiv de armată, ci de o combinație între capacitatea militară, diplomație și unitate politică internă. În opinia sa, consolidarea apărării naționale rămâne esențială, mai ales într-un context în care tehnologiile militare, inteligența artificială și sistemele orbitale ar putea redefini strategiile de război. Generalul Ionescu mai arată că, în viitor, competiția globală ar putea fi dominată de statele cele mai avansate în inteligență artificială – în special Statele Unite, China și Rusia – iar rezultatul acestei rivalități ar putea determina forma noii ordini mondiale. În concluzie, deși lumea traversează o perioadă de tensiuni și conflicte regionale, expertul militar consideră că România nu riscă pierderi teritoriale și beneficiază de un cadru de securitate solid, construit prin alianțele occidentale și cooperarea strategică cu Washingtonul. [...]
Portofelul digital va deveni un asistent financiar personal în următorul deceniu , capabil să ia decizii în timp real în locul utilizatorului, susține Elena Ungureanu , country manager Visa în România, într-o opinie publicată de Ziarul Financiar . Potrivit acesteia, tranziția de la portofelul fizic la cel digital este doar o etapă intermediară, următorul pas fiind integrarea inteligenței artificiale ca „asistent” care personalizează automat modul în care cheltuim, economisim și transferăm bani. În viziunea reprezentantei Visa , schimbarea esențială nu va fi o aplicație nouă, ci trecerea de la soluții financiare standard la opțiuni adaptate fiecărei persoane. Astfel, un sistem inteligent ar putea selecta automat metoda de plată în funcție de reguli stabilite de utilizator: cont de debit pentru cheltuieli zilnice; card cu beneficii pentru călătorii; soluții digitale precum stablecoin pentru plăți internaționale rapide și mai ieftine. Automatizarea nu ar însemna pierderea controlului, ci aplicarea regulilor stabilite de utilizator, cu verificări în timp real pentru reducerea fraudei. Un alt pilon al transformării îl reprezintă plățile instant și eliminarea barierelor transfrontaliere. Transferurile care astăzi durează zile ar urma să devină aproape imediate, inclusiv pentru românii care trimit bani din străinătate. Stablecoinurile, monede digitale susținute de valute clasice, ar putea reduce costurile și întârzierile, în special în contextul pieței unice europene. De asemenea, tokenizarea ar permite includerea în portofelul digital nu doar a banilor, ci și a altor tipuri de valoare – de la active financiare la acreditări digitale pentru identitate. Acest lucru ar simplifica interacțiunea cu instituții și companii, reducând birocrația și riscul de erori. În această perspectivă, portofelul viitorului nu va mai fi doar un instrument de plată, ci un sistem integrat de gestionare a valorii, construit pe interoperabilitate, securitate și personalizare. [...]
Economia României încetinește de patru ani, în ciuda celor mai mari deficite bugetare din istorie , iar acest paradox arată o problemă structurală, nu una conjuncturală, afirmă Radu Burnete , consilier prezidențial, într-un interviu acordat Economedia . Potrivit acestuia, creșterea salariilor peste productivitate, investițiile insuficiente în infrastructură și digitalizare, dar și competitivitatea scăzută a industriei au frânat economia, chiar dacă statul a injectat „zeci de miliarde” prin deficite record. Burnete susține că reducerea deficitului de la 7,7% la 6% în 2026 este inevitabilă, chiar dacă pe termen scurt va încetini suplimentar economia. În lipsa consolidării fiscale, finanțatorii nu vor accepta la nesfârșit deficite de 7-8%, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB și riscă să urce spre 70-80% în anii următori. Deficit mare, creștere mică Economia a avansat cu doar 0,6% anul trecut, iar industria este în recesiune de câțiva ani. În opinia consilierului prezidențial, modelul bazat pe stimularea consumului și creșteri salariale nu mai funcționează. Principalele vulnerabilități identificate: salarii crescute peste productivitate; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; digitalizare lentă și birocrație excesivă; deficit comercial ridicat. Ce ar putea susține creșterea Pe termen scurt, absorbția fondurilor din PNRR rămâne principalul motor. Pe termen mediu, Burnete vorbește despre o „revoluție pe partea ofertei”: debirocratizare, reformă administrativă, stimularea antreprenoriatului și mobilizarea capitalului românesc prin piața de capital și fonduri de investiții. Un alt pilon este energia. Investițiile în nuclear, gaze din Marea Neagră și regenerabile ar putea face România competitivă și atractivă pentru centre de date, industrie chimică sau proiecte în zona inteligenței artificiale. Riscurile majore Cel mai mare risc economic în următoarele 12 luni rămâne o deteriorare severă a situației din Ucraina. Pe plan intern, riscul principal este lipsa voinței politice pentru reforme și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. În concluzie, mesajul central al consilierului prezidențial este că România nu își mai permite în 2026 un deficit ridicat într-o lume instabilă: fără consolidare fiscală și reforme structurale, economia riscă să rămână „pe un platou”. [...]
